858 matches
-
Adaug doar că, o doamnă de la Filarmonica din Orașul Sfânt a interpretat la vioară cântecul Ciocârlia, pe care l-a învățat special, pentru că eu veneam din România. Păcat că aveam nevoie de translator să vorbim întrucât doamna nu știa decât idiș și ebraică. O altă secvență... Președintele Scriitorilor de limbă ebraică din Israel, care mi-a prezentat la Casa Scriitorilor din Tel Aviv, volumul Ierusalim-Jerusalem, scris după prima vizită acolo, când a decodificat oarecum după legenda biblică, semnificația numelui meu, deși
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
căsătorea cu Giselle Lestrange. În timpul șederii la Viena a avut o legătură intimă cu Ingeborg Bachmann (1948), cu care a păstrat o lungă corespondență. Traduce din Jean Cocteau (Celan era un poliglot superdotat, cunoștea bine germana, româna, rusa, franceza, ivrit, idiș), participă la publicațiile Grupului 47 din RFG, este un adept al suprarealismului, versul său este adesea criptic, dar aprecierea criticii este cu totul entuziastă. Volumul „Maci și memorie” se bucură de un succes deosebit. În 1960 i se acordă Premiul
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
fir de iarbă face umbră (Roni Caciularu). • Omul potrivit și cuvântul potrivit la locul potrivit și la timpul potrivit. • Nu toate muștele sunt la arat... Unele-s intelectuale. Până nu dai de ciumă, crezi că și guturaiul e malarie (folclor idiș). • Obsesia de a fi sănătos e o boală. • Cu cât ești mai punctual, cu atât aștepți mai mult (Nae Cernaianu). M-a pus pe gânduri... Dar încă nu știu pe care din ele. • Cele mai urâte înjurături se leagă de
HOROSCOP & SFATURI BUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351999_a_353328]
-
sa de cunoștințe pe care o acumulase în școală în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
taci ca și cum nu ai știi nimic... • Dacă are tinere de minte nu înseamnă că are și minte. Nu prea contează CE ai fost, ci CINE ai rămas (Beatrice Vaisman). Când se bucura omul sărac? Când găsește ce a pierdut (zicere idiș). • Sigur că nu e sigur... Unele minciuni ne ajută să înțelegem adevărul. • Genial e simplu, dar simplu nu-i genial. • Dracul nu-i așa de negru, e numai bronzat (Vlad Nicolau). • Nu există toleranță cu sens unic. • Când se urcă
ZICERI (39/40) VOTURI CUMPĂRATE & SIGUR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352067_a_353396]
-
Schor Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului HOROSCOP • Horoscop: marți sunt trei ceasuri rele, indiferent de zodie și de ascendent. • Să te păzească Dumnezeu de femeile rele. De cele bune să te păzești singur (idiș). Când tace, e ca o caricatură fără cuvinte. • Ceva nou nu e neapărat ceva bun... • Proștii, când îmbătrânesc, nu devin mai deștepți, dar au mai multă experiență (Nae Cernăianu). Vorbele reprezintă doar un sfert din ce vrem să comunicăm. • Nici
ZICERI (161/162) HOROSCOP & ZILE DIFICILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352116_a_353445]
-
practic, Țările Românești (mai ales Moldova) să se afle după secolul al XIII-lea înconjurate de către o populație evreiască nestatornică, așezată vremelnic în Rusia, Polonia, Ucraina și Ungaria. Focarul propriu-zis al evreimii răsăritene a fost însă Polonia, aici născându-se idișul, limbajul popular al evreilor până la al II-lea Război mondial (încă vorbit în S.U.A. �i Rusia), amalgam de ebraică, germană medio-răsăriteană și elemente slavone. Explicația constă în faptul că, din punct de vedere cultural și social, în Polonia medievală elementul
CAP. 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356272_a_357601]
-
copilărie. Pe atunci, prin anii 60´, Banatul mai păstra ceva din diversitatea monarhiei austro-ungare, așa că el a avut șansa să crească într-un mediu absolut multicultural și să vină în contact cu limbi și culturi diferite - maghiară, sârbă, cehă, germană, idiș, etc. De când se știe, pe Sperneac-Wolfer l-au fascinat depărtările, necunoscutul, noul, de aceea de la bun început, dar și în plină perioadă ceaușista - cu toate că nu trecuse niciodată granița înainte de anii ‘90 - s-a simțit că un european avant-la-lettre, convins fiind
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
și neînvățați, cei ”patru fii”. Ea a cunoscut numeroase ediții, mai întâi manuscrise, apoi tipărite, după invenția tiparului, în obștile evreiești din întreaga lume. Pentru a fi cunoscută și înțeleasă, ea a fost comentată, apoi tradusă în limbile vernaculare evreiești (idiș, ladino, iudeo-arabă, iudeo-persană, iudeo-greacă, iudeo-italiană), apoi în limbi moderne vorbite de evrei. Comentariile și traducerile reflectă modul de gândire și apartenența autorilor lor la un curent anumit al iudaismului. Cum a fost răspândită Hagada de Pesach în rândul colectivității evreiești
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
a circulat sub formă de ediții tipărite în alte țări. Ulterior, au apărut ediții ebraice ale acestei cărți în tipografii ebraice din diferite orașe ale perimetrului românesc. Inițial erau ediții ebraice, unele însoțite de comentarii, altele de traduceri în limba idiș. În ultimele decenii ale secolului al 19-lea, binecuvântări recitate în cele două seri de ajun de Pesach apar în traducere în cadrul celor câteva ediții ale cărții de rugăciuni (”Sidur”) cu traducere în limba română. Cea de a treia fază
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
aprilie 2016) erau înregistrate 39 ediții ale Hagadei de Pesach provenite din perimetrul românesc sau însoțite de traducere românească: 25 tipărite la tipografii ebraice din România în exclusivitate în limba ebraică sau unele incluzând explicații, comentarii și traducere în limba idiș; 6 bilingve ebraică-română tipărite în România; 2 bilingve ebraică-maghiară tipărite în România; 6 bilingve ebraică-română apărute în Israel. În privința edițiilor ebraice și ebraico-idiș, menționăm că prima identificată de noi a apărut la Cernăuți în anul ebraic 5624 (=1864), însoțită de
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
copertă apare numai anul ebraic, 5682), tot ”cu litere mari și spendide” la editura ”Safruth”, tipărită la tipografia Fraternitas. În anul 1938 este tipărită o nouă ediție, ebraico-maghiară, la ”Litografia Braun” din Cluj (anterior numele orașului fusese scris în limba idiș, ”Kloyzenburg”; de data aceasta el apare în limba română). Ediția este însoțită de desenele ilustratorului Șlomo Yedidia Zelenfreind, precum și de o introducere și explicații în limba maghiară. Tot în același an, la aceeași litografie, apare aceeași Hagada de Pesach, cu
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
fost reeditată de rabinul hasid Moșe Lazăr Halberstam din Cluj, la aceeași tipografie din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă ediție include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
din Oradea, probabil în anul 1940. Tot la tipografia Friedmann din Oradea au fost publicate două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă ediție include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la tipografia Friedmann, a fost publicată o ediție a Hagadei de Pesach însoțită de
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
două ediții diferite ale Hagadei de Pesach însoțite de traduceri în limba idiș, la începutul anilor 40. Una dintre ele include atât textul și traducerea idiș, cât și comentariul maghidului (=predicatorului) din Dubno. Cealaltă ediție include textul, traducerea lui în idiș, ilustrații. În aceeași perioadă (anul nu este cunoscut cu exactitate), tot la tipografia Friedmann, a fost publicată o ediție a Hagadei de Pesach însoțită de o traducere nesemnată în limba maghiară. Tot la aceeași tipografie au fost publicate două ediții
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
la tipografia Harnik & Birenboim, a fost tipărită o Hagada de Pesach în anul 5625 (=1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik din Vatra Dornei. În anul 5630 (=1930), o Hagada de Pesach însoțită de explicații și povestiri în limba idiș a apărut la Chișinău în editura Moriyah. Unele rugăciuni sunt traduse în limba idiș. Printre comentarii găsim și pe cele ale maghidului din Dubno (prezente și într-una din edițiile apărute la Oradea); de asemenea, găsim și numărătoarea de Omer
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
1925), însoțită de comentariul rabinului Eliezer Zeira Hershtik din Vatra Dornei. În anul 5630 (=1930), o Hagada de Pesach însoțită de explicații și povestiri în limba idiș a apărut la Chișinău în editura Moriyah. Unele rugăciuni sunt traduse în limba idiș. Printre comentarii găsim și pe cele ale maghidului din Dubno (prezente și într-una din edițiile apărute la Oradea); de asemenea, găsim și numărătoarea de Omer (inclusiv norme halahice asupra ei în limba idiș), ca și cartea Șir Hașirim (=textul
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Unele rugăciuni sunt traduse în limba idiș. Printre comentarii găsim și pe cele ale maghidului din Dubno (prezente și într-una din edițiile apărute la Oradea); de asemenea, găsim și numărătoarea de Omer (inclusiv norme halahice asupra ei în limba idiș), ca și cartea Șir Hașirim (=textul Cântării Cântărilor, citită în Șabatul de Chol-Hamoed Pesach). În Vechiul Regat, ediții complete ale Hagadei de Pesach, fie însoțite de traducere românească, fie numai în limba ebraică sau însoțite de traducerin în idiș, au
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
limba idiș), ca și cartea Șir Hașirim (=textul Cântării Cântărilor, citită în Șabatul de Chol-Hamoed Pesach). În Vechiul Regat, ediții complete ale Hagadei de Pesach, fie însoțite de traducere românească, fie numai în limba ebraică sau însoțite de traducerin în idiș, au apărut probabil începând din anul 1901. Prima ediție pe care am identificat-o, apărută în acest an, a fost pregătită de rabinul ”modern” sefard din București Dr. Isaac David Bally (1840-1928), ”sefarady tahor”, după cum menționează în subtitlul ebraic al
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Hoenig. Titlul, in româna originală, este: ”Hagada șel Pesach: orânduirea citaniilor liturgice și explicațiile preceptelor ceremoniale ce însoțesc masa rituală, seder-ul; Paștele, sărbătoarea libertății, un studiu introductiv despre Paște, de Em. Hoenig”. Dintre edițiile apărute în ebraică însoțite de traducere idiș publicate în Vechiul Regat în perioada interbelică, menționăm două apărute la Botoșani, prima în anul ebraic 5625 (=1924-1925), iar a doua la începutul anilor 1930. Ele includ și povestiri populare în idiș. În anii 1920 a apărut încă o ediție
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Dintre edițiile apărute în ebraică însoțite de traducere idiș publicate în Vechiul Regat în perioada interbelică, menționăm două apărute la Botoșani, prima în anul ebraic 5625 (=1924-1925), iar a doua la începutul anilor 1930. Ele includ și povestiri populare în idiș. În anii 1920 a apărut încă o ediție în limba ebraică însoțită de traducere, explicații și povestiri în limba idiș, asemănătoare cu ediția de la Chișinău din 1930. Orașul în care a apărut această carte și anul apariției ei nu sunt
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
Botoșani, prima în anul ebraic 5625 (=1924-1925), iar a doua la începutul anilor 1930. Ele includ și povestiri populare în idiș. În anii 1920 a apărut încă o ediție în limba ebraică însoțită de traducere, explicații și povestiri în limba idiș, asemănătoare cu ediția de la Chișinău din 1930. Orașul în care a apărut această carte și anul apariției ei nu sunt menționate. Singura indicație este mențiunea ”Confecțiuni de Hârtie”, ceea ce indică apariția ei în România. Putem menționa și fragmente ale Hagadei
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
învățat și limba franceză, ca limbă străină. Când eram însă copii, eram toți de etnii diferite și ne jucam împreună întotdeauna. Astfel, am învățat cu toții să conversăm și în rusă, și în poloneză, și în ucraineană și chiar și în idiș. Așa ne înțelegeam mult mai bine între noi, dar și cu părinții tuturor. Ne folosea acest lucru și când mergeam la prăvălia evreilor, căci ne puteam adresa în limba lor, și la frizeria ucraineanului, la cinematograful rusului, căci acela este
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
de a realiza un stat fără evrei trebuia combătut cu toate mijloacele - pe viață și pe moarte. Pentru că dacă Germania rămânea fără evrei în mod civilizat, ar fi devenit un precedent periculos. Polonia, cu 10% din populație evrei, care vorbeau idiș, o altă limbă decât cea oficială, ar fi cerut același lucru. Pe de altă parte, emigrarea evreilor în USA ar fi dat apă la moară antisemitismului local. Așa că, organizațiile evreiești s-au opus emigrării evreilor din Germania, luând în calcul
SPIONII RĂZBOIULUI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357597_a_358926]
-
zi, iar în zilele următoare se adaugă câte una, până se aprind toate cele opt lumânări, durata sărbătorii fiind de 8 zile. Pentru unii, luminile de Hanuka sunt un simbol al victoriei credinței, pentru alții simbolizează triumful rațiunii. Un dreidl (idiș, din germană, "drehen" - "a se învârti") este un titirez cu o literă ebraică pe fiecare fațetă. Se pare că jocul era popular pe vremea lui Antiochus. Legenda spune că la apropierea oamenilor regelui, evreii care studiau ascundeau Torah si se
HANUKA PENTRU ÎNCEPĂTORI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340337_a_341666]