566 matches
-
Mihaela Miroiu (1996) oferă o nouă perspectivă, si anume faptul că balada Meșterul Manole dezvăluie o lipsă a libertății. Manole s-a sacrificat pentru Negru-Vodă, la fel cum Ana s-a sacrificat pentru soțul ei; * pe de altă parte, expresiile idiomatice construite pe anumite legături motivaționale (Lakoff 1987: 448), de exemplu a da țeapă, readuce în memorie imaginea istorică a lui Vlad Țepeș. Mungiu-Pippidi (2002: 81) menționează două valori fundamentale românești: supunerea ("Capul plecat sabia nu-l taie") și fatalismul ("Nu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pot fi interpretate prin sintagma "flux cognitiv" (I.1.), axată pe cele trei niveluri ale gândirii metaforice: * nivelul metaformei (un proces de asociere prin inferența): unitățile minimale ale acadelei (bâtul și învelitoarea); * nivelul meta-metaformei (indexicalitate prin referințe culturale specifice): expresii idiomatice explicite (a fi dus cu zăhărelul) și implicite (a da țeapă). * nivelul metasimbolului (o trimitere la trecutul istoric și cultural românesc): țeapă (drept bâtul acadelei) Vlad Țepeș. Interogația (Vrei să fii dus cu zăhărelul?) și imaginea acadelei sunt elementele constitutive
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să păcălească un cumpărător credul. În acest context, există de asemenea un al doilea vânzător care deține adevărul și care, prin acțiunea să rațională, încearcă să diminueze calitățile competitorului. Această izotopie conceptuală este realizată prin două procedee discursive: o expresie idiomatica și o metaforă vizuală. ÎI.4.c.1. Expresii idiomatice "a fi dus cu zăhărelul", "a da țeapă" Contrazicând principiul gramatical al compoziției, prin care întregul este format din suma părților, G.L. Permyakov ([1986] 1979: 32-51) diferențiază trei planuri distincte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
asemenea un al doilea vânzător care deține adevărul și care, prin acțiunea să rațională, încearcă să diminueze calitățile competitorului. Această izotopie conceptuală este realizată prin două procedee discursive: o expresie idiomatica și o metaforă vizuală. ÎI.4.c.1. Expresii idiomatice "a fi dus cu zăhărelul", "a da țeapă" Contrazicând principiul gramatical al compoziției, prin care întregul este format din suma părților, G.L. Permyakov ([1986] 1979: 32-51) diferențiază trei planuri distincte în procesul de decodare a unui idiom: * planul gramatical/ lingvistic
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aceste trei tipuri de legături obligatorii în etimologiile populare, deoarece etimologia unui cuvânt nu înseamnă o plasare istorică în timp și spațiu, ci, mai degrabă, o schemă psihologică a respectivei comunități. Având drept cadru teoretic aceste două teorii despre expresiile idiomatice, analiza noastră se va axa pe expresia idiomatica românească (a fi dus cu zăhărelul). Dar metaforă vizuală (bâtul acadelei = țeapă) ne trimite către alte două expresii idiomatice românești, si anume a da țeapă și a trage în țeapă: a) planul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
populare, deoarece etimologia unui cuvânt nu înseamnă o plasare istorică în timp și spațiu, ci, mai degrabă, o schemă psihologică a respectivei comunități. Având drept cadru teoretic aceste două teorii despre expresiile idiomatice, analiza noastră se va axa pe expresia idiomatica românească (a fi dus cu zăhărelul). Dar metaforă vizuală (bâtul acadelei = țeapă) ne trimite către alte două expresii idiomatice românești, si anume a da țeapă și a trage în țeapă: a) planul lingvistic. Idiomurile se axează pe două substantive (zahărel
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
psihologică a respectivei comunități. Având drept cadru teoretic aceste două teorii despre expresiile idiomatice, analiza noastră se va axa pe expresia idiomatica românească (a fi dus cu zăhărelul). Dar metaforă vizuală (bâtul acadelei = țeapă) ne trimite către alte două expresii idiomatice românești, si anume a da țeapă și a trage în țeapă: a) planul lingvistic. Idiomurile se axează pe două substantive (zahărel și țeapă). Vom începe decodarea celor două expresii de la ceea ce consideră G. Lakoff esențial în înțelegerea unui idiom, si
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
analizăm structura conceptuală a obiectelor, structura care, prin valorile funcționale ale obiectelor, ne ajută să delimitam tipul de legături motivaționale (L1-2): Trăsături semantice Valori funcționale Zahărel [+ dulce] Aliment pentru a îndulci (acadea) Țeapă [+ dureros] Instrument de supliciu Cele două expresii idiomatice presupun două acțiuni umane, constituind imaginile convenționale pe care legăturile motivaționale se bazează. Alte două aspecte trebuie de asemenea menționate: pe de o parte, trecerea de la valoarea funcțională a celor trei obiecte către valoarea socioculturala, iar pe de altă parte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
secolul XX, asistăm la inventarea unui termen cu o interpretare pozitivă: mască este înlocuită de imagine, epoca contemporană transformându-se într-o "goana" după modelarea unei imagini cât mai convingătoare, interesante sau/ și seducătoare. Luând forma unei interogații retorice, expresia idiomatica oferă un dialog implicit între candidatul Alianței D.A. și votanți, ultimii având o aparentă libertate de alegere. L2 A doua legătură motivaționala A2 ("a da țeapă")-L2-B ("a înșela") se bazează pe realitatea extralingvistica redata de candidatul Alianței D.A. și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
având o aparentă libertate de alegere. L2 A doua legătură motivaționala A2 ("a da țeapă")-L2-B ("a înșela") se bazează pe realitatea extralingvistica redata de candidatul Alianței D.A. și de care este responsabil PSD, fiind astfel continuarea firească a expresiei idiomatice "a fi dus cu zăhărelul". Dacă imaginea convențională a zăhărelului, care semnifică ceva plăcut, constituie prima legătură convențională, imaginea convențională a tepei este conceptul cognitiv prin care se ajunge la echivalentă dintre "a înșela" și "tâlhărie". Spre deosebire de expresia "a fi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o acceptare din partea electoratului (pacient), în cazul expresiei implicite "a da țeapă", acțiunea agentului rațional asupra pacientului este una în care cel din urmă suporta consecințele, fără a fi implicat în procesul deliberativ. Pentru o mai bună înțelegere a expresiei idiomatice a da țeapă, se creează o a treia legătură motivaționala, bazată pe contextul cultural românesc, si anume pe expresia a trage țeapă. Astfel semnificantul țeapă aparține nivelului metasimbol, deoarece trimite către trecutul istoric al culturii românești. Cunoașterea enciclopedica este cea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
asociat cu un contracandidat în campania negativă, a trage în țeapă poate fi interpretat ca un mijloc social de a cere alegătorilor să nu-l voteze pe respectivul candidat. Planul obiect-imagine al tepei este imaginea care leagă cele două expresii idiomatice și este, de asemenea, elementul care ajută la decodarea celui de-al doilea procedeu discursiv metaforă vizuală a acadelei. ÎI.4.c.2. Metafore vizuale "acadeaua electorală" Devalorizarea contracandidatului PSD se realizează pe anumite mărci axiologice (Angenot 1982: 162) implicite
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o parte, este construit pe strategia omofoniei: substantivul ardei versus verbul + pronumele personal, persoana a III-a, plural arde-i. Acest ultim cuvânt a fost folosit de Traian Băsescu în alegerile pentru președinție în sintagma Arde-i la vot! Expresia idiomatica (a arde la fund), adaptată la contextul politic, are drept semnificat conceptul pedeapsă. Fluxul cognitiv dintre cele două părți ale expresiei idiomatice se bazează pe intradiscursivitate, suportul cognitiv fiind înțelesul ardeiului iute. Singură modificare între contextul politic din iunie și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cuvânt a fost folosit de Traian Băsescu în alegerile pentru președinție în sintagma Arde-i la vot! Expresia idiomatica (a arde la fund), adaptată la contextul politic, are drept semnificat conceptul pedeapsă. Fluxul cognitiv dintre cele două părți ale expresiei idiomatice se bazează pe intradiscursivitate, suportul cognitiv fiind înțelesul ardeiului iute. Singură modificare între contextul politic din iunie și noiembrie 2004 este agentul rațional din spatele acțiunii de pedepsire (arde-i): daca în "Totul arde!" pedeapsă înseamnă o dezvăluire a politicienilor corupți
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
be rendered on a complementary acțional scheme. Both verbs reveal an abstract movement which implies an imaginary transaction. În ÎI.4.c. we will analyse these representations of the shaft în the situațional context of the 2004 Romanian elections. The idiomatic mental expressions ("to give the shaft"/ "a da țeapă" = to swindle; "to take the shaft"/ "a lua țeapă"= "to be swindled", Cmeciu C. 2007b: 528) can be analysed taking into account the cognitive semantics with variables 7, such aș participants
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
țeapă"= "to be swindled", Cmeciu C. 2007b: 528) can be analysed taking into account the cognitive semantics with variables 7, such aș participants (thematic roles), duration, telicity which are implicitly present în Pottier's semantics of predication (1992) aș well: Idiomatic expressions Cognitive variables To give the shaft to swindle = To take the shaft to be swindled To give the shaft to punish Participants Agent = the ușer Patient = the victim Agent = the victim Patient = the ușer Duration Durational event Physically punctual
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Cazul acesta implică mult mai mult decît o simplă încercare de traducere. Este nevoie aici de aptitudini poetice ce includ misiunea de a găsi un mod de echivalare a versului alb al lui Shakespeare, a metaforelor complexe și a expresiilor idiomatice. Totodată se așteaptă o înclinație ieșită din comun spre rezolvarea anomaliilor textuale. Cel mai fericit rezultat la care se poate ajunge pare a fi un text similar care să capteze o parte din spiritul 'textului de bază'. În engleză, acel
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
forme, structuri). Precizia vizează coeziunea textului, realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor sau a sentimentelor. Lipsa preciziei are ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
e r i u subliniază că "o limbă este o deprindere, un <obicei> care se învață prin imitație"241, iar a ști o limbă înseamnă "a ști să vorbești după tradiția unei comunități"242. Ca atare, individul învață o însumare idiomatică ce cuprinde sistemul și norma care corespund unui stadiu de limbă. De fapt, ceea ce se impune mai întîi individului sînt faptele de limbă, pe care le memorează în mai mare sau în mai mică măsură, deprinzînd, în același timp, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca mijloc de expresie limba, încît se poate afirma că valoarea operelor culturale depinde în cele mai multe cazuri de valoarea limbii folosite în realizarea lor. După Eugen C o ș e r i u252, conștiința culturală coincide mai degrabă cu conștiința idiomatică (lingvistică) decît cu cea națională, încît scriitorii elvețieni de limbă germană se asimilează literaturii germane, în vreme ce cei de limbă franceză aparțin literaturii franceze. Știința lingvistică, atunci cînd este convertită în conștiință lingvistică, devine evidentă în cazul tuturor compartimentelor limbii, fenomen
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
într-o limbă, și nivel individual, realizat ca discurs) rezultă și trei tehnici de manifestare a limbajului, adică trei competențe lingvistice. Există, ca atare, o competență elocuțională (a ști să vorbești în general, independent de o limbă determinată), o competență idiomatică (a ști să vorbești o limbă) și o competență expresivă (a ști să vorbești în situații determinate). Competența elocuțională este alcătuită din norme ale vorbirii în general, norme care aparțin gîndirii în general și norme determinate de cunoașterea lucrurilor. Din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
crede Coșeriu, limbile au două dimensiuni, care sînt și două universalii ale limbajului: omogeneitatea și varietatea. Deși se raportează mereu la omogeneitate, vorbitorul face apel mereu la varietate, care este sursa creativității, mijlocul prin care limba devine activitate creatoare. Competența idiomatică este tocmai această aptitudine a vorbitorului de a utiliza limba în conformitate cu restricțiile omogeneității, care nu-i permit ieșirea din cadrele unei limbi istorice, și cu libertățile varietății, care-i permit să structureze mereu situații noi în limbă. Vorbirea se realizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
culturale, determinînd într-o mare măsură aspectul acestor opere. Aceste constatări explică de ce Eugen C o ș e r i u277, deși constată că istoria limbilor nu este perfect paralelă cu istoria culturală, crede că este îndreptățit a considera comunitățile idiomatice (de limbă) ca fiind corespunzătoare comunităților culturale, deoarece fiecărei comunități lingvistice îi corespunde un anumit nivel și un anumit patrimoniu cultural care, într-o formă sau alta, se reflectă în mod necesar în limbă. Din corespondențele cultură minoră (populară)-limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de exemplu, hitit, care s-a manifestat până în Antichitate). Ne raportăm la un fond lingvistic comun care a supraviețuit, sub o anumită formă, până acum. În cazul limbilor vorbite astăzi în Balcani, se remarcă o sumedenie de similarități sintactice, morfologice, idiomatic între română, bulgară, greacă, albaneză (turca jucând rolul de suprastrat). Compatibilitățile lingvistice s-au fundamentat pe realitatea faptului că populațiile care au migrat în peninsulă s-au înrudit îndeaproape. Pe baza acestor similarități s-a vorbit chiar de o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
denumirea aceleiași realități, limbile pot folosi sintagme în a căror structură intră cuvinte cu semnificați diferiți: rom. struguri negri, engl. red grapes; rom. roșu de invidie/fr. jaune d’envie/engl. green with envy/it. rosso per l’invidia. Expresiile idiomatice conservă, fosilizate, elemente de cultură: rom. la o aruncătură de băț, engl. at a stone’s throw; rom. a fi în pielea altuia, engl. to be in one’s shoes. Cuvinte corespondente pot desemna realități diferite: rom. purpuriu („roșu, de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]