129 matches
-
care Daniel Dragomirescu își construiește personajele. Acestea sunt puțin șlefuite, "bidimensionale", fără note individualizante remarcabile și prea idilic prezentate. Par cam multe pentru o scenă îngustă iar lumea în care se mișcă este ternă, lipsită de conflicte notabile, de asperități. Idiosincrasiile țăranilor sunt antrenate doar când vine vorba de diabolicul regim comunist. Aici se folosește un arsenal religios univoc: "...să fi fost în puteri, puneam și eu mâna pe-o pușcă și mă băteam cu anticriștii ăștia, cum s-au luptat
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
ierarhii piramidale, s-a dovedit nu numai vetust, ilar și perdant, dar el a constituit capcana falsei modernități din care nu am reușit să evadăm nici până astăzi.” (p. 130) Extrapolând puțin, avem formulată în rândurile acestea nu numai o idiosincrasie, dar și o opțiune cât se poate de onestă pentru normalitatea estetică. Multe din aparenteleconcetti critice care au stârnit suspiciunea recenzenților se justifică fără rest prin prisma acestei declarații de imparțialitate. În primul rând, delimitarea lui Mircea Cărtărescu de modernism
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
există două imbolduri diferite de monumentalizare a literaturii: unul e reflexul unui demers teoretic și critic, ca atare impersonal, globalizant și deci cu aspirații de a da glas unui verdict colectiv, profesonalizat, naționalizat, internaționalizat, celălalt este mai curînd semnul unei idiosincrasii, mărturisire implicită a unui gust, sau a unei pasiuni personale, care mai curînd se scuză retrăgîndu-se în intimitatea celui care o împărtășește, decît se impune celorlalți cu argumente și arțag. Ambele forme de monumentalizare se regăsesc explicit dintr-o anchetă
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
literatura, cea impersonală și cea personală. E drept, din aceste două relații pornesc școli distincte de gîndire, dar cred că puțin ar nega că în principiu orice critic sau teoretician literar subscrie la amîndouă. Necazul apare cînd le confundăm, cînd idiosincrasia se încăpățînează să dureze monumente publice (și fie izbutește, prin capriciu de tiran, fie cade în ridicol), ori cînd raționamentul impersonal solicită adeziuni individuale, participări personale și chiar intimiste. Iar confuzia devine mult mai gravă atunci cînd e preluată de
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
din traducere, așadar cititorii revistei au aflat că există o versiune românească a cărții Then We Came To The End (Little, Brown and Company, 2007) și și-au putut forma o părere despre ea. 2) îmi vine greu - este o idiosincrasie agravată pe măsura trecerii vremii - să citesc literatură tradusă din limbile pe care le cunosc. Doamna Cornelia Bucur este, mă grăbesc să spun, o traducătoare deosebit de calificată. îmi mărturisesc handicapul nu pentru a-i aduce vreo critică, ci doar ca să
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
dificile a acelui Zaciu din jurnal: "Greșind deseori și de tot atîtea ori avînd dreptate, Mircea Zaciu era, temperamental, un intransigent. Cînd era convins că dreptatea e de partea lui, era intratabil. De aici și spectaculoasele și definitivele sale rupturi, idiosincrasiile perpetuate de la an la an, în ciuda unor modificări ale comportamentului Ťincriminatuluiť, disprețul fățiș pentru Ťfripturiștiť și ŤPurtătorii de vorbeť". Cît despre o altă față a personalității sale, aceea legată de DSR și de luptele pentru apariția acestei cărți, Gelu Ionescu
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
spre care ne îndreptăm e plină de posturi de televiziune cu dublă sau multiplă coordonare națională (de la "Euronews" la "Arte" și la "Cherry", acesta din urmă un simpatic canal de muzică româno-maghiar), dl Timofte pare a nu-și fi depășit idiosincrasiile, spaimele atavice și ideologia naționalistă cu care era îndoctrinat orice ofițer al armatei lui Ceaușescu. La vârsta domniei sale e, de altfel, prea târziu să-i pretindem să se schimbe. Dar nu e prea devreme să cerem, încă și încă o dată
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
nelatin... Tradiția heraldică dacogetă e ignorată cu bună stiință, tot ce e astăzi pus în discuție cu privire la aportul elementului daco-get în definirea profilului nostru spiritual este fie elogiat ( a se vedea excesele dacismului extremist, fie expulzat în paria academică - „misticisme”, „idiosincrasii”, „teorii nefodate”. Aurora Pețan și Dan Romalo sunt nume ce se rostesc astăzi cu rezervă sau cu cinism. Soldați de plumb ai teoriilor consacrate, numeroasele argumente „clasice” ale latinității au debordat din creuzetul academic, unde nu mai încape nimic, nicio
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
și peisaje, femeie și freamăt, surprize și vecernii, joc și Îngândurări. Iubiri se surpă, prieteni și prietenii mor când nu te aștepți, iar regretele nu sunt neglijabile. Cele care ne mai Însoțesc sunt asaltate, și ele, periodic, de intemperii și idiosincrasii și idioții, una mai veninoasă decât alta, una mai „mofturoasă” decât alta. Nu doar un fel de băltăreț caraghios, declanșând dezghețul absurd, cum se Întâmpla În romanul de ieri care este și de azi, ci și, cine ar crede, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
este o ieșire din oglindă, o deschidere spre lumea cu adevărat sensibilă, o recuperare, regăsire, o trecere spre uman și suprauman (în timp ce oglinda coboară în infra-uman). Fereastra este un drum spre singular. Am notat deja teama de Unul, angoasă și idiosincrasie ce stăruie în scrierile lui Emil Botta. Dar această teamă de Unul este și dorul de el (Sehnsucht). Misteriosul dor metamorfozează fereastra, transformând-o în negativul ei. Din geometrie explozivă, aceasta devine geometrie devorantă. Deschidere în prăpastie, scara. Pe ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Viziunea terifiantă a lui Romero alterează însă complet peisajul, impunând, o dată pentru totdeauna, ideea mortului viu ca Doppelgänger antropic, acesta continuând să "funcționeze" la un nivel pur instinctual (mânat de porniri primare, precum dorința de a mânca) și menținând chiar idiosincrasiile persoanei în viață. Pe scurt, regizorul american acreditează și impune perspectiva potrivit căreia morții care se întorc din mormânt suntem noi înșine, caricaturi hilare dominate de instincte obscure și incapabile de viață socială în afara unei discutabile congregații întru satisfacerea poftelor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Cultural Român, Augustin Buzura, tip discreționar și ranchiunos în carierismul d-sale tulbure, care, în temeiul sacului cu bani cu care alimenta o serie de publicații românești de peste hotare, a impus revistei "Contrafort", ca și Editurii "Cartier", linia propriilor sale idiosincrasii. Așa încât Goma s-a văzut radiat din atenția lor, la fel ca și cel ce vă vorbește. Dornic, se vede, de funcții, aidoma mentorului d-sale, diriguitorul "Contrafortului", Vitalie Ciobanu, a ajuns în schimb și președintele PENclubului din Chișinău. Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi avortat propria limbă maternă. Mă uit la copilul meu englez și mă gândesc la limba mea română. E însă o senzație doar posibilă, nu neapărat reală. De când s-a născut copilul am tendința de a depista tot felul de idiosincrasii provocatoare de melodramă. Toma își înfige gura mitralierei într-o halcă de carne de vită și face puh ! din gură, imitând zgomotul de glonț. Apoi râde ca prostul dezvelindu-și dinții ăia mari și îngălbeniți de tutun. — Ce te ții
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
A, mai era și motanul. Jones se chema. Un motan obișnuit, de casă, adică, în acest caz, de navă. Jones avea o blană galbenă de rasă nesigură și fire independentă, familiarizat de multă vreme cu capriciile navei cosmice și cu idiosincrasiile oamenilor care călătoreau prin univers. Și el, ca și tovarășii lui ocazionali, își făcea somnul de gheață și visa locuri calde și îmbietoare... având o creativitate mărgini ă la șoareci. Dintre toți membrii echipajului, era singurul fericit, deși nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un film, sarea la nesfârșit din canal în canal, fără a mai aștepta să vadă despre ce era vorba... Refuză să iasă din casă, avea un fel de agorafobie, îi era teamă de telefon... Spală vasele - de fapt, avea o idiosincrasie față de vasele murdare, daca vedea o farfurie în chiuvetă, se repezea să o spele - si ducea pungă cu gunoi jos, la tomberon (de mai multe ori pe zi). După ce a plecat, Țușca mi-a zis: - Urâtă boală! Dar poate nu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
lipsite de substanță. Nu am izbutit să le imprim nici una dintre caracteristicile acelea care fac personajele unei cărți să existe, să aibă o viață proprie, adevărată. Și întrebându-mă dacă vina este a mea, îmi scormonesc creierii ca să-mi amintesc idiosincrasiile care ar putea să le confere vitalitate. Simt că insistând asupra vreunei particularități de vorbire sau asupra vreunei ciudățenii de comportament aș putea să le dau o semnificație aparte. Așa cum arată acum, sunt doar ca niște figuri dintr-o tapiserie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de complicată pe care mi-o făcuse Strikland, nu va părea nesăbuit să spun că-l simțeam deopotrivă prea mare și prea mic pentru iubire. Dar presupun că fiecare om își făurește propria concepție despre pasiune pe baza propriilor sale idiosincrasii, iar pasiunea diferă de la o persoană la alta. Un om ca Strickland nu putea iubi decât în modul său specific. Era inutil să încerc să-i analizez emoțiile. XXXI A doua zi, cu toate că am insistat să mai rămână la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
când te Înfierbânți. Gerald te imită la perfecție. — Serios? zise Henry cam Înțepat. — Mă tem că te-ai supărat, spuse Du Maurier neliniștit. — Ba deloc, răspunse Henry, deși se supărase puțin. Dar sunt curios... ce caracteristici... adică... ce trăsături distinctive... idiosincrasii de vocabular sau sintaxă... la perfecție... nu că aș putea pretinde că pricep ce Înseamnă perfecțiunea În acest... acest... Simți cum, În clipa aceea, era În pericol de a pierde șirul frazei, dar o prinse triumfător de coadă. — ...perfecțiunea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
acela care trebuia să transforme republicanismul, cel puțin în ochii străinătății, într-un partid de guvernământ. Elitele intelectuale fuseseră pregătite pentru revoluție de către generația de la Coimbra, și ele aveau acum pe un Alexandre Braga sau Joîo Chagas ca să le satisfacă idiosincrasiile artistice și ideologice. Masele populare îl aveau pe Antonio Jose de Almeida. Afonso Costa era șeful parveniților, al clientelei politice provinciale. Masoneria ajuta revoluția prin formidabila ei organizație. Lipsea, însă, omul de mare prestigiu social și intelectual, care să risipească
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a fost dat să vadă cum se întâmplă una ca asta. Își pierduse deja vederea. Thomas percepuse întotdeauna lumea doar cu ochii: de aceea, nu simțise nici o dorință să atingă sau să fie atins de femei. Toți oamenii mari au idiosincrasiile lor, și a lui, în mod surprinzător, era o preocupare nevrotică față de calitatea vederii sale. Un dulăpior cu medicamente personal din biroul lui conținea o mare varietate de colire, umidificatori, băi și picături și timp de treizeci de ani singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să se lase condus de bolnav. El trebuie să găsească momentul propice pentru a-i prezenta bolnavului care este tratamentul indicat. Specialistul nu trebuie să răspundă brutal, cu ironie sau enervare la pretențiile pacientului. Totuși, trebuie să țină cont de idiosincrasiile acestuia, de experiența sa de bolnav, de ameliorările discutabile în urma unor tratamente (Dolbeau și Abt, 1996). • KT trebuie să obțină consimțământul pacientului sau, mai corect spus, adeziunea lui la actul medical. El trebuie să respecte libertatea pacientului, motiv pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mai presus de toate, istoria lor este diferită. Se observă că legislativele sau cabinetele, partidele sau grupurile, sunt toate suficient de diferite de la o țară la alta încât să facă imposibilă obținerea unor cazuri cu adevărat comparabile. Conform acestei perspective, idiosincrasiile culturale ale fiecărei țări sunt de așa natură încât condamnă analizele comparative la superficialitate, dacă nu chiar la confuzii grave. Politica guvernamentală a fiecărei țări în fiecare moment istoric este astfel privită ca rezultatul unor tradiții atât de înrădăcinate încât
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cabinet au devenit mai exacte și astfel mai valide pe măsură ce au ajuns să fie făcute pe baza comparațiilor universale. Acesta este într-adevăr modul în care se îmbină aspectele generale și cele particulare și în care poate fi depășită problema "idiosincrasiilor culturale". Departe de a se opune studiului guvernărilor sau instituțiilor individuale, studiile comparative generale conferă o structură, una de neînlocuit, care indică ce direcții trebuie urmate în studiile asupra guvernării sau asupra instituțiilor individuale (Hague et al., 1993: 23-37). Sfera
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Studiul politicii guvernamentale câștigă în mod vizibil prin faptul că este comparativ; într-adevăr, comparațiile sunt prezente în toate aspectele analizei guvernărilor. Aceste comparații câștigă prin faptul că sunt întreprinse conform unui tipar cu adevărat general. Trebuie luate în considerare idiosincrasiile culturale ale fiecărei țări, dar este de preferat ca aceasta să se realizeze în cadrul contextului general inter-țări pe care îl poate oferi studiul comparativ al guvernării. Viața politică a guvernelor poate fi analizată pe o bază complet comparativă dacă recunoaștem
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și la automatizarea mașinilor numerice. Astfel, dacă pentru Negroponte (1999Ă, sistemele de calcul „tind” să semene tot mai mult cu oamenii, să fie dotate cu o interfață multimodală ale cărei componente să fie exprimarea vorbită, indicarea și privirea, să înțeleagă idiosincrasiile umane ca niște adevărați „majordomi” digitali, pentru Virilio umanul devine, în aceste condiții, un „handicapat”, incapabil de a acționa, decide și interveni în mod direct în lume. În perspectiva de comunicare a calculatoarelor între ele și cu oamenii, susținătorii tehnologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]