186 matches
-
natural local și ale celui social, arătându-se raportul dintre om și natură. Materialul faptic din orizontul local trebuie să trezească interesul elevilor pentru cercetarea științifică și pentru rezolvarea unor probleme practicoproductive. Se pot organiza ierbare tematice cu speciile locale (ierbare ecologice, morfologice, sistematice, ierbare cu plante medicinale etc.). Din fauna locală se pot colecta indivizi biologici și se pot alcătui insectare, vertebrate conservate în formol, împăiate, diapozitive, filme didactice. Aspectele regionale sunt de un mare ajutor pentru profesorul de specialitate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
celui social, arătându-se raportul dintre om și natură. Materialul faptic din orizontul local trebuie să trezească interesul elevilor pentru cercetarea științifică și pentru rezolvarea unor probleme practicoproductive. Se pot organiza ierbare tematice cu speciile locale (ierbare ecologice, morfologice, sistematice, ierbare cu plante medicinale etc.). Din fauna locală se pot colecta indivizi biologici și se pot alcătui insectare, vertebrate conservate în formol, împăiate, diapozitive, filme didactice. Aspectele regionale sunt de un mare ajutor pentru profesorul de specialitate în realizarea activităților legate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
desen la tablă, ceea ce nu se poate face în teren. Când avem de demonstrat morfologia unei plante sau a unui animal, materialul didactic respectiv - planta sau animalul - este folosit ca izvor de cunoștințe datorită accesibilității sale. Demonstrația unor planșe de ierbar, a unor preparate în lichid sau uscate, a unor animale împăiate sau a scheletelor de animale se face pentru cunoașterea caracterelor de morfologie externă și internă pentru evidențierea unor părți constitutive, permițând elevilor înțelegerea progresului morfofiziologic al diferitelor grupe de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de F. Aderca, București, 1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
un mod abstract, haiku-ul Își pierde forța specifică. Fără să-și păstreze rădăcinile Înfipte În solul nutritiv al imaginilor, fără seva lor care Îi Întreține vie suplețea aluzivă și randamentul sugestiv, el se vestejește ca o plantă expusă-n ierbar, ca o mostră sărăcăcioasă izolată de arealul În care respira viață. Iată și cîteva poeme care vor ilustra această legătură organică a imaginilor cu simbolistica lor. mai cade-o frunză - de-acum soarele Întreg În fereastră Valeria Tamaș Discreția notației
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Suav anapoda, modalitățile umoristice sau, în tot cazul, neobișnuite, bizare predomină aici și în Mașinării romantice, iar în majoritatea celor următoare - La lumina zăpezii (1974), Gloria ierbii (1975; Premiul Academiei Române), Ninive (1982), Prea târziu, prea devreme (1984) ș.a. ori în Ierbar de nervi (1978), care, potrivit declarației autorului, nu ar conține „literatură”, dar se dovedește o carte cu adevărat bună - înlătură aproape cu totul alte modalități. Poetul nu se exprimă decât arareori firesc, tot timpul recurge la Witz, face uz de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
eșalon al generației, afirmat după 1960. [...] Gh. Tomozei s-a adaptat cu dificultate și a rămas, în esență, un singuratic. Prietenia de mai târziu cu Nichita Stănescu nu i-a modificat prea mult stilul poetic, deși unele schimbări (îndeosebi în Ierbar de nervi, 1978, cartea lui cea mai bună) se văd: o intimizare, în primul rând, a subiectului liric, o eliminare a epicului și o reducere a elementului demonstrativ. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea albastră, București, 1957; Steaua Polară, București, 1960; „Lacul codrilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
București, 1974; La lumina zăpezii, București, 1974; Negru Vodă, București, 1974; Războiul de treizeci de ani dintre dulăi și motani, Iași, 1974; Gloria ierbii, București, 1975; Istoria unei amfore, București, 1976; Țara lui Făt-Frumos, București, 1976; Poema Patriei, București, 1977; Ierbar de nervi, București, 1978; O oră de iubire, București, 1978; Peregrin valah, București, 1978; Amintiri despre mine, București, 1980; Carte de citire, carte de iubire (în colaborare cu Nichita Stănescu), cu ilustrații de János Bencsik, Timișoara, 1980; Focul hrănit cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
anunțați că vom face o drumeție la pădure și nici bucuria pe care am simțit-o atunci când învățătorul meu ne anunța că vom face o drumeție. Aceste drumeții aveau anumite scopuri cu caracter educativ: colectarea de plante medicinale și pentru ierbare, diferite insecte pentru insectare, fragmente și relicve pentru muzeul de istorie și nu în ultimul rând, jocuri de orientare turistică. Unele dintre aceste drumeții au rămas ca plăcute amintiri ale copilăriei trecute. Menționăm în continuare câteva cadre care sau distins
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind și ierbare cu plante presate, nu de puține ori răsfoirea lor prilejuia lecții de Botanica cu sfaturi practice de utilizare. Prin anii 60”, dorindu-și cu ardoare un microscop , instrument rar pe atunci, își înjghebase unul dintr-un tub cu lentilele turnate
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
când și de unde să învățăm. Dar doamne ferește să nu știi cine a fost Eminescu, Iorga sau Ștefan cel Mare. Doamne ferește să nu știi tabla înmulțirii sau să conjugi un verb... O încasai de nu te vedeai... Munca la acel ierbar, de care se amintește atât de des în reportajele unor ziariști care l-au vizitat pe tata, intitulat ,,Ierbarul regiunii Dănești“, realizat de noi toți copiii Buraga, ne-a prins bine în viață. Eram cu toții familiarizați cu determinatorul ,,Flora pentru
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Mare. Doamne ferește să nu știi tabla înmulțirii sau să conjugi un verb... O încasai de nu te vedeai... Munca la acel ierbar, de care se amintește atât de des în reportajele unor ziariști care l-au vizitat pe tata, intitulat ,,Ierbarul regiunii Dănești“, realizat de noi toți copiii Buraga, ne-a prins bine în viață. Eram cu toții familiarizați cu determinatorul ,,Flora pentru determinrea și descrierea plantelor ce cresc în România“, semnat de Iuliu Prodan în 1939. Era ca o a doua
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dar adevărat... Mărioara BURAGA o întreagă scară în timp, spre epoca de azi, a vieții și civilizației din aceste locuri. In afară de tot ce se găsește în casă, ne spune Costache Buraga, »mai am prin păduri, adăpostite bine, multe materiale«. Ierbarul regiunii Dănești, așa cum îl numește cel care 1-a adunat, se află și el, în ordine, riguros clasat.” Luând cunoștință și de volumul „Dăinuiri Dăneștene", reporterul nota cu aceeași aplecare : ”Cartea impresionează prin bogăția și diversitatea informației, prin căldura prezentării
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
multe obiecte de gospodărie țărănească, o întreagă scară în timp, spre epoca de azi, a vieții și civilizației din aceste locuri. în afară de tot ce se găsește în casă, ne spune Costache Buraga, ,,mai am prin păduri, adăpostite bine, multe materiale “. Ierbarul regiunii Dănești “, așa cum îl numește cel care l-a adunat, se află și el, în ordine, riguros clasat. Graiul localnicilor a fost cercetat temeinic, în evoluția sa, surprinzătoare și importante concluzii lingvistice fiind bazate pe descifrarea unor fapte de limbă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
insulele însorite nou descoperite. Numai că trubadurul vremurilor apuse primește blestemul îngerului căzut și este exilat într-un alt ev. Existența se cufundă-n nedeslușirea acvaticului pentru că e numai amintire și trecere-n moarte: "ah, în mine se află un ierbar,/ o algă neagră, amară, mi-a crescut în tăcere". În acest univers acvatic, marinul capătă dublă semnificație, amintire a senzualității și a pierderii în moarte. Prezentul e o rătăcire "pe drumuri necunoscute". Certitudinile sunt legate de lumea imaginară, a reveriei
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a universului claustrant, limitat, în care cunoașterea adevărată este imposibilă nu este foarte departe de mitul platonic al peșterii. Alteori reducerea lumii la o suprafață plană pe care se pliază și eul poetic este anunțată încă din titlu ca în Ierbar. Se regăsește și aici peisajul abstract, care sfidează legile universului: În privirea ta albastră am urmărit bricuri -/ rada, orașul le primeau la balcoane cu covoare colorate;/ pretutindeni peste crengi, nicăieri lângă spicuri,/ dintr-un ochi într-altul acum trec pești
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a tabloului, sunetul este redat la nivel vizual pentru a se încadra în acest univers aplatizat: "De la înălțimea ce pune somnului capăt,/ din sirene de fabrici, ceasuri care sună,/ tălpile mele calcă sunete,/ merg pe sânul tău cu mugure proaspăt." (Ierbar). Caracterul de reverie și ficționalitatea sunt subliniate însă în finalul poemului: "Sus privindu-mă, posteritatea să știe:/ o nefericită iubire m-a pescuit,/ dormind pe hârtie/ pădurea și-a trimis Geniul la stele". Omul nu mai trăiește decât prin text
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
precise: „o colecție de expresii ce urmează să fie utilizate pentru un eventual volum de poeme”, întrucât versurile, câte există, sunt tot atâtea „bucăți diferit colorate și prinse artificial una de alta, asemenea unor frunze ținute pe o pagină de ierbar la întâmplare” (Mihail Sebastian). Un poem de V. - zice E. Lovinescu - poate fi citit „cu egal efect de la început la sfârșit sau de la sfârșit la început”. Potrivit unei aprecieri a lui G. Călinescu, fiecare poem e „o râmă lungă, scoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
cu o întârziere de cel mult cinci minute. Șeful de lucrări M. Răvăruț doar apucase a dicta în ce constă lucrarea practică de examen: interpretarea unei secțiuni la microscop și recunoașterea unor plante (cu numele lor latinesc și popular) din ierbarul propriu. La intrarea mea ... ca și cum nu m-ar mai fi văzut ... mi se adresează răstit cu "ce cauți, nu știi ora de începere"? I-am expus motivul ... și rugămintea de a mă primi. Nu numai că nu l-am înduplecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Enescu, semnatar al articolului Învățătorul, un elogiu adus oamenilor „care plămădesc minți și suflete”, și cu C. Enescu-Bughea). Articole cu destinație didactică (Muzeul școlar, Muzica) pledează, printr-o descriere tehnică amănunțită, în favoarea organizării în școli a colecțiilor mineralogice, a insectarelor, ierbarelor, mulajelor de animale sălbatice etc., ca și pentru înființarea unor coruri la căminele culturale. Apare și material folcloric cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite”. Personalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
clasei urmărește aceste rezultate ale colegului lor, așa cum și el Învață din rezultatele celorlalți. Al doilea caz; părintele se obligă și-și trimite copilul timp de o lună la munte, să facă stagiu pe lângă o târlă. Aici va Întocmi un ierbar și va determina flora locală. Va răspunde asupra tuturor chestiunilor din formular; pășunatul, hrana suplimentară, tratarea vitelor, bolile și injecțiile ce li se fac. În ziua de 20 Iulie am pornit din nou la drum. Sfântul Ilie Își ține caii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de fonduri, dar dac-o ținem tot așa, ne-om trezi cu reclame pentru detergenți pe catapeteasmă! Oricum, concluzia e tristă: Morega da, Eminescu, nu. printre cărți C ei care cred că "limba de lemn" e-o floricică metaforică din ierbarul anticomunismului românesc se înșală. Ne aflăm în fața unui concept cu solidă fundamentare științifică, cercetat de autori demni de toată stima. Pentru definirea "limbii de lemn" sunt aduse în discuție numele unor Arendt, Friedrich, Brzezinski, asociate cu literatura lui Orwell și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e și ee care implică dificultăți de receptare și aplicare. Posibile exerciții : a)Subliniază grupul de sunete ie : caiet, paiete, nevoie, voie, piersică, oaie, ie, roșie. b)Desparte în silabe și încercuiește silaba în care se află grupul ie : cuie, ierbar, castanie, voie, cenușie, prietenie, pierde. c)Scrie, după dictare, cuvintele : caiet, poezie, poet, aer, aeroplan, alee, orhidee. În clasa a II-a, diftongii sunt reluați în lecții cu destinație specială, insistându-se pe despărțirea cuvintelor în silabe și pe scriere
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ideologice ale vremii. Adevărata schimbare la față are loc odată cu volumul de versuri Mica autobiografie (1975), care face racordul la temele, motivele și modul de a scrie poezie din perioada interbelică, urmat de Marea autobiografie (1979), Ochii de pretutindeni (1981), Ierbarul cu amintiri (1984), Asfințiturile zilnice (1985) ș.a. Pentru Mica autobiografie primește Premiul Uniunii Scriitorilor, iar pentru Marea autobiografie pe acela al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Din aceeași generație cu Al. Andrițoiu și Ion Brad, de care îl leagă și afinități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
1963; Cercurile dragostei, București, 1966; Jurnal literar, București, 1967; Povestea cu mielul, clopoțelul și copăcelul, București, 1968; Mica autobiografie, București, 1975; În timp ce pământul se-nvârte, Cluj-Napoca, 1976; Marea autobiografie, București, 1979; Primăvară scandinavă, Cluj-Napoca, 1980; Ochii de pretutindeni, Cluj-Napoca, 1981; Ierbarul cu amintiri, Cluj-Napoca, 1984; Asfințiturile zilnice, Cluj-Napoca, 1985; Cicatricile penumbrei, București, 1987; Reîntoarcerea menestrelului, Cluj-Napoca, 1988; Poeme, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca 1997. Repere bibliografice: Perpessicius, Alte mențiuni, III, 196-201; Barbu, Sine ira, 212-214; Felea, Poezie, 194-198; Poantă, Modalități, 239-241; Zalis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]