600 matches
-
au un decalaj de 6 ani, or statusul de conservare și trendurile pot suferi modificări importante de la an la an, iar, pe de altă parte, aceste raportări întocmite în baza art. 12 din directivă se referă la populațiile cuibăritoare/care iernează, și nu la populațiile speciilor migratoare, aflate în pasaj, în condițiile în care vânarea păsărilor migratoare se face pentru cele mai multe din păsările migratoare numai când acestea se află în pasaj/migrație. Informațiile populaționale furnizate de raportarea către UE, în
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
porumbel de scorbură, turturică, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz de vâsc, sturz cântător, cocoșar, sitar de pădure), pentru că aceste informații nu se referă la populațiile asupra cărora se exercită acțiunea de vânătoare, populațiile în pasaj sau populațiile care iernează în România, ci doar informații despre populațiile care cuibăresc în România ale speciilor respective (informații irelevante pentru vânătoare, întrucât, potrivit prevederilor art. 33 alin. (2)-(4), coroborate cu prevederile anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, aceasta este interzisă în
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
populația speciei din aria naturală protejată Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete. A.5. Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale Populația din țară a fost apreciată la 12.00018.000 de perechi cuibăritoare. De asemenea, iernează pe teritoriul României un număr de 50-250 de exemplare. În timpul pasajelor, pot fi observate între 7.000 și 9.000 de exemplare. 0-1% - Categoria C A.6. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale Nesemnificativ A.7. Mărimea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
an în care acestea se manifestă (raportată la stadiul ciclului vegetativ). Printre efectele schimbărilor climatice se numără o perioadă mai scurtă de acoperire cu strat de zăpadă și un dezgheț mai timpuriu, ceea ce va afecta comunitățile de camefite (care iernează sub strat de zăpadă, ex. Draba dorneri). Tendințele observate de amplificare a stresului termic bioclimatic sunt determinate de creșterea semnificativă a frecvenței, duratei și intensității extremelor termice pozitive în toate regiunile țării. Chiar dacă regimul pluviometric anual este în general
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
75 Falco Subbuteo 76 Buteo buteo 77 Corvus corax 78 Bubo bubo Metodologia pentru specii răpitoare de noapte 1 octombrie – 31 martie Puncte fixe / 40 56 79 Aegolius funereus 80 Strix uralensis 81 Buteo lagopus Metodologia pentru specii ocazionale care iernează sau se află în migrație 15 octombrie – 15 martie Puncte fixe / 60 55 82 Fringila montifringilla 83 Lanius excubitor 84 Falco peregrinus 85 Aquila chrysaetos Pe baza datelor colectate s-a estimat arealul de distribuție și efectivul pentru toate speciile
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
date trebuiau să fie actualizate în iulie 2019, atunci când era programată raportarea României către Uniunea Europeană, potrivit art. 12 din Directiva Păsări, însă autoritățile române au depășit termenul iulie 2019 și au întârziat colectarea/procesarea noilor date despre speciile cuibăritoare/care iernează în România și întocmirea raportării. Reclamanta a invocat și faptul că pârâtul nu a adoptat/ promovat/indicat/utilizat nicio metodologie/formulă tehnică de calcul al nivelului cotelor de recoltă pentru păsările sălbatice de la anexele nr. 3-5 la Ordinul nr. 1.400/2020, pe baza
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
de pădure, becațina comună sau lișița, sturzul viilor, becațina mică, cioara grivă, cioara grivă sudică sau cioara de semănătură) pentru care cotele de recoltă sunt fie mai mari (chiar și de mai multe ori) decât întreaga populație cuibăritoare, populația care iernează sau populația aflată în pasaj în România prezentată în Atlas, fie imposibil de raportat la datele din Atlas deoarece păsările respective nu apar în Atlas, fie în procente relative mari din populația cuibăritoare/care iernează. În plus, informațiile populaționale furnizate de
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
decât întreaga populație cuibăritoare, populația care iernează sau populația aflată în pasaj în România prezentată în Atlas, fie imposibil de raportat la datele din Atlas deoarece păsările respective nu apar în Atlas, fie în procente relative mari din populația cuibăritoare/care iernează. În plus, informațiile populaționale furnizate de Raportarea către UE, în baza art. 12, din anul 2013 și de Atlasul Păsărilor, ediția 2015, nu au nicio utilitate în economia stabilirii cotelor de recoltă pentru 14 specii de păsări migratoare (porumbel gulerat
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
sturz de vâsc, sturz cântător, sturzul viilor, cocoșar/sturz de iarnă, rață cârâitoare, lișiță, sitar de pădure, becațină comună), pentru că aceste informații nu se referă la populațiile asupra cărora se exercită acțiunea de vânătoare (populațiile în pasaj sau populațiile care iernează, în condițiile în care speciile respective nu iernează în România), respectiv ar avea doar o utilitate parțială pentru un număr de 5 specii migratoare (speciile gârliță mare, rața sunătoare, rața sulițar, rața cu capul negru și lișiță), pentru că aceste
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
de iarnă, rață cârâitoare, lișiță, sitar de pădure, becațină comună), pentru că aceste informații nu se referă la populațiile asupra cărora se exercită acțiunea de vânătoare (populațiile în pasaj sau populațiile care iernează, în condițiile în care speciile respective nu iernează în România), respectiv ar avea doar o utilitate parțială pentru un număr de 5 specii migratoare (speciile gârliță mare, rața sunătoare, rața sulițar, rața cu capul negru și lișiță), pentru că aceste informații se referă numai la populațiile care iernează
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
iernează în România), respectiv ar avea doar o utilitate parțială pentru un număr de 5 specii migratoare (speciile gârliță mare, rața sunătoare, rața sulițar, rața cu capul negru și lișiță), pentru că aceste informații se referă numai la populațiile care iernează în România ale acestor specii, nu și la populațiile care tranzitează România în pasaj, în condițiile în care vânătoarea la aceste specii afectează, în primul rând, populațiile aflate în pasaj prin România. Reclamanta a mai evocat faptul că, din referatul
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUSPIN DE STELE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Suspina dorul a iernat Sub troienite gânduri, Dar ochii tăi m-au alinat Când rătăceam pe drumuri! Și astrele m-au legănat În brațe de iubire... E semn că tu nu m-ai uitat În rece nemurire! Privesc spre cerul depărtat Și însetat de
SUSPIN DE STELE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378557_a_379886]
-
și împrăștie microbii luați pe corpul lor. Dar știm noi cine le vine de hac! Sunt păsările sălbatice răspândite peste tot. Unele dintre ele s-au obișnuit cu omul și trăiesc în bună pace împreună. Vrăbiile, turturelele și porumbeii, au iernat aici. Păsările migratoare: rândunelele, berzele, graurii și altele sunt mari consumatoare de insecte dăunătoare omului. Ele au fost nevoite să plece de pe meleagurile noastre toamna trecută fiindcă n-au mai avut hrană iar frigul le-a mânat spre țările calde
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
aici, la noi, e primăvară!... E vremea să revină acasă la ele. Anul trecut Irundel și Irundica au scos două rânduri de pui. Familia lor s-a tot mărit. Dar zborul lor peste mări și oceane, spre țările unde au iernat, este de obicei, plin de primejdii. Mai mici și mai delicate decât vrăbiile, rândunelele au penele de pe spate de culoare albastru închis strălucitor. Pântecele este alb-gălbui iar fruntea și bărbia sunt de culoare roșie. Coada lor e despicată ca o
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
pot zbura, la îndemnul părinților. Apoi însă, devin puternici și vânează insectele care le ies în cale, în zborul lor spre înălțimi. Astfel își întăresc trupul, fiindcă zilele trec și ei trebuie să fie pregătiți să plece la toamnă, pentru iernat. Vor pleca într-un un stol mare împreună cu alte rândunele și cu grauri, spre țările calde, de unde vor reveni ca și acum, cu mare dor de cuibul lor. ---------------------------------- Gabriela Gențiana GROZA Tinca, Bihor martie 2016 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - SE
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
la nesfârșit, Acolo unde nu sunt de găsit, Lumini din necuprinse zări Ascunse-n freamătul din mari, Să mângâiem în zbor ogoare De frumuseți și bunăstare, Pe aripi de iubire pură Găsite lângă bătătura, Unde le-a pus bunica la iernat, Pe pat de visuri și de gand curat Și unde poate doar pisică, Le toarce nespunând nimica. Pune-ti opinci sau poate cu piciorul gol Să dăm prin lumea noastră un ocol, Să învățăm lumină să se-ntoarca Și oamenii
NEMURIREA FRUMUSETII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378843_a_380172]
-
la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii, ci zâci Gligor? - Ci zâci tatâ? tresări ea parcă trezită din visare, ce zâci, câ nu eram achentâ la vorba voastrâ ghi bărbați, vru să pară ea
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
vara să urce oile și vitele la munte, unde erau poieni mai ușor de întreținut, iar iarna turmele să fie aduse în luncile de la șes, cum erau cele din câmpiile Jijiei, sau ale Siretului, sau ale Bugului, unde se putea ierna până primăvară, apoi turmele urcau din nou la munte. În rare locuri, oamenii, unindu-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare, case cât de cât, iarmaroace, hanuri. Erau ca niște oaze vremelnice în veșnica pribegie a omului
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
doar o gleznă spre răsărit Ierusalim din cavalerii câți venim nu se zărește-n cavalcadă decât o înfocată SPADĂ JOACĂ DE ÎNGERI la cină - Dumnezeu zahăr le-a-mpărțit îngerilor : în zvăpăiată joacă - ei alb zahărul l-au împrăștiat - dulce viscolire a iernat - peste pomii pământului stau în mijlocul lumii - ca-n mijlocul unui tort de nuntă - în care urmează lumânările să se-aprindă mirii să intre-n colindă somnoroși - îngerii s-au dus la culcare: să strângă - de pe mese Sărbătoarea - nu se știe
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
de cuvinte brumării și tăcute dansează rochia toamnei iar luna nu mai poartă minijup. Imnul urletului a speriat bolțile ruginite care de teamă au țâștit în spinarea moșilor cu umeri aromați, zgrunțuroși, zgribuliți, pregătiți să-și depună odorul, simbria, la iernat între doagele butoaielor primitive. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Mieilor tomnatici cu dinți de brumă le este foame de lupi și vor să se răsfețe-n îmbrăcăminți de pastramă pe grătare incandescente. Cărările dealurilor își poartă-n cobilițele
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
nu durau biserici și cetăți de piatră, ci oile și le creșteau, creând cu ele o cultură a transhumanței colosale, pe suprafețe foarte-ntinse și-având ca ghid hărțile-astrale: Vara departe în Balcani și-n inima stepei rusești, iar la iernat, din nou acasă cu dor de obștile sătești. Din transhumață-au rezultat sălașe-ale păstorilor români, oriunde soarta i-a mânat cu oile printre străini. Așa se face că româna nu-i numai în Balcani vorbită, ci până colo-n Caucaz a
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
bărbatul ei care, atunci când o mângâia parcă o purta într-o altă lume, lină și blândă, ceva ce nu mai găsise ea după aceea. Era înstărită, avea oi multe ce urcau vara cu ciobanii în munte și coborau toamna la iernat în loc mai blând unde aveau saivane. Acum venea de la fata ei măritată la oraș, o luase un ceferist ce venise la bunica lui în sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu s-a împotrivit, băiatul era bun, avea
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
vântul Învăluind în cale Și-nfiorând pământul Din munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutul Ca miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul; Fructe aromate-n târne ! Nu le poți cuprinde toate Într-un anotimp bogat. Vine un miros aparte Înainte de iernat. Toate îs în amorțire Pe un timp nedefinit Ce se toarce mai subțire Ca un vis neîmplinit. Doar aracii de la vie Au rămas statui de bronz. Până când ? Nu se mai știe. Pe vier a crescut boz. Înspre sud zboară cocoare
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380884_a_382213]
-
vântul Învăluind în cale Și-nfiorând pământul Din munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutul Ca miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul; Fructe aromate-n târne ! Nu le poți cuprinde toate Într-un anotimp bogat. Vine un miros aparte Înainte de iernat. Toate îs în amorțire Pe un timp nedefinit Ce se toarce mai subțire Ca un vis neîmplinit. Citește mai mult Început de toamnăVerdele bătut de brumăîn zori, târzii de toamnă, Se disipează fără urmăCa-ntr-un pustiu o scamă.Din nord coboară
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
pustiu o scamă.Din nord coboară vântulînvăluind în caleși-nfiorând pământulDin munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutulCa miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul;Fructe aromate-n târne !Nu le poți cuprinde toateîntr-un anotimp bogat.Vine un miros aparteînainte de iernat.Toate îs în amorțirePe un timp nedefinitCe se toarce mai subțireCa un vis neîmplinit.... IV. LIANT, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2103 din 03 octombrie 2016. Liant Ca un electrod, prin arc voltaic, vreau să leg două
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]