412 matches
-
că a cunsocut-o. Un cercetător chiar a crezut că niște însemnări de pe un exemplar al Bibliei de la 1688, descoperit la Moscova, i-ar aparține lui Cantemir 75. N.A. Ursu, comparând grafia de pe exemplarul cu pricina cu cea a autorului Istoriei ieroglifice, demontează însă și această iluzie, demonstrând ferm că "cele două scrisuri sunt în mod categoric diferite. Majoritatea slovelor au desene și ducturi diferite în cele două texte. Prin urmare, adnotările din exemplarul Bibliei de la 1688 aflate la Moscova nu aparțin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un dicționar care ordona citate biblice pe criterii tematice și alfabetice 77. Altfel, Cantemir cunoștea cu siguranță Psaltirea versificată a mitropolitului Dosoftei, tipărită în 1673, ca și Viiața lumii a lui Miron Costin, din care transcrie pasaje întregi în Istoria ieroglifică și mai ales în Divanul 78. Dar mentalitatea sa este alta: el nu mai crede, precum Costin, că singura șansă a omului este obediența oarbă față de divinitate. Nu mai are mentalitatea specific medievală a omului supus dogmei, care nu îndrăznește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nicolae Milescu.83 Într-un comentariu la ediția sa critică, Virgil Cândea sugerează posibilitatea ca tocmai acestă versiune românească în manuscris să-i fi stat la îndemână tânărului pincipe atunci când redacta, grăbit, Divanul 84. Unele animale pot veni în Istoria ieroglifică din Istoriile lui Herodot. Crocodilul, de exemplu, descris minuțios acolo. Dar, dacă e plauzibil ca junele Cantemir, ambițios și dornic să demonstreze ceea ce a acumulat și să impresioneze prin erudiția sa, s-a putut baza pe un contact mai vechi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
române. Au mai sugerat-o, timid, un G. Ibrăileanu 85 sau, în termeni mai apăsați, Pompiliu Eliade (care păcătuiește prin exces de zel)86 și Petru Caraman 87. Dar un lucru nu a scăpat nimănui: faptul că, atunci când scria Istoria ieroglifică, de pildă, Cantemir nu avea o tradiție în cultura română, la care să se raporteze, cu care să intre în dialog. Această tradiție s-a format mult mai târziu și, din păcate, opera lui Cantemir a ratat șansa de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în secolul al XVIII-lea (când se afla la începuturile sale), ca și astăzi, de fapt. E vorba de acel patriotism din cuvinte, de fapt de acea demagogie pe care autorul o satirizează, sub forma unui personaj (Papagaia), în Istoria ieroglifică. Celelalte noțiuni țin însă de o mentalitate care nu era specifică epocii în cadrul culturii noastre: nici Miron Costin (adept al teoriei "cumplitelor vremi"), nici Stolnicul Cantacuzino, nici "xenofobul" Neculce, conștienți de necesitatea conservării și, dacă mai e posibil, a afirmării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai devreme. IV. SCRIERILE DE TINEREȚE ALE LUI CANTEMIR ÎNTRE TEOLOGIE ȘI FILOSOFIE Există o continuitate a operei lui Dimitrie Cantemir sau e vorba de preocupări divergente, de inițiative abandonate pe parcursul formării, de etape distincte? Cum se raportează, bunăoară, Istoria ieroglifică (1705) la primele scrieri ale autorului, la Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul (1698) și la Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700)? Cărțile mai vechi, ale unor P.P. Panaitescu sau Dan Bădăru, notau o netă ruptură
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
est-european, căci ea este dublată de o versiune grecească) și se străduiește să respecte valorile consacrate în acest spațiu cultural dominat de gândirea religioasă. În pofida surselor sale îndrăznețe, eteroclite, necanonice, în pofida unei atitudini ludice care va fi radicalizată în Istoria ieroglifică, în pofida unui spirit accentuat laic, care domină cartea cel puțin în prima sa parte, Divanul nu trădează concepția epocii și direcția dominantă în gândirea est-europeană. Verdictul aceluiași Virgil Cândea, care îi analizează influențele, chiar sursele directe, este grăitor: "Fondul filosofic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
posibili maeștri spirituali. Se declară un dușman înverșunat al filosofiei antice, în special al lui Aristotel, pe care îl numește "fiu al întunericului și părintele obscurității păgânești"26, chiar dacă în tratatul de logică îl va urma obedient, iar în Istoria ieroglifică îl va folosi ca sursă 27. De fapt, aceste influențe ale filosofie bizantine, cunoscute fie direct, la sursă, fie prin reminsicențele pe care acestea le aveau în spațiul post-bizantin, se găsesc cu asupra de măsură în aceste scrieri de tinerețe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrare, Cantemir se arată a fi un fidel al "gândirii religioase", dominantă în cultura est-europeană. Filiația medievală este evidentă. Deocamdată, Cantemir se raportează la sursele creștine cu un respect la care va renunța ulterior, atunci când va începe să scrie Istoria ieroglifică. El practică o lectură liturgică a acestor izvoare, nu le negociază sensurile, nu iese din litera lor stabilită de hermeneutica biblică atât de bogată. Interesant este de observat că tânărul Cantemir se dovedește a fi (forțez tactic un pleonasm) mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
occidentală devenise de mult o tradiție autoritară, deși depășită. În plus, în cultura Europei orientale ia naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu găsește de cuviință să se ralieze deocamdată. O va face însă odată cu Istoria ieroglifică. Cantemir preferă, în schimb, fundamentalismul primilor apologeți bizantini, care respingeau de facto sursele gândirii eline antice. Conformismul său se explică în primul rând prin pathos, prin formație (influența lui Ieremia Cacavelas nu poate fi ignorată), dar și printr-o anumită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
jumătatea secolului al XVIII-lea. Raportat la o astfel de atitudine culturală, demersul de deconstruire metodică a unui sistem simbolic și iconografic creștin (încă funcțional, ba chiar normativ în spațiul românesc), la care autorul purcede neașteptat de dezinhibat în Istoria ieroglifică, va deveni grăitor. Ceva se petrece: o schimbare de concepție, o înscriere într-o altă epistemă. Sigur, nu cred în delimitări lipsite de nuanțe, în rupturi ireconciliabile, mai ales când e vorba de una și aceeași operă. Între Sacrosanctae scientiae
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de concepție, o înscriere într-o altă epistemă. Sigur, nu cred în delimitări lipsite de nuanțe, în rupturi ireconciliabile, mai ales când e vorba de una și aceeași operă. Între Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, micul compendiu de logică și Istoria ieroglifică, Dimitrie Cantemir nu a avut nici o... revelație 34. Pur și simplu, scriindu-și alegoria animalieră, a descoperit un alt gen de discurs și s-a înscris, instinctiv, într-o altă tradiție. Alte legi l-au condus; poietica a luat locul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
devine limpede pentru oricine că domina în cultura română o gândire religioasă asemănătoare celei din Occidentul medieval de până la Renaștere. Sigur, e vorba de un amestec de idei, de mentalități, dar prioritară este încă această cultură eclesiastică. Cu Istoria sa ieroglifică, Dimitrie Cantemir marchează și din acest punct de vedere o ruptură, nu doar la nivel narativ, literar, ci și la nivelul mentalităților. Așa stând lucrurile, este obligatoriu să încercăm să sintetizăm, pe urmele unor cercetători de prim rang ai problemei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
carne și oase, care evoluează sau se adaptează mereu, nu o ființă inferioară omului, ci o sumă de reprezentări eclectice, un produs cultural, un concept. VI. CANTEMIR ȘI TRADIȚIA CREȘTINĂ A SIMBOLULUI ZOOMORF Cum se raportează Dimitrie Cantemir, în Istoria ieroglifică, la această imensă tradiție, care nu își pierduse cu totul autoritatea nici în Occident și, cu atât mai puțin, în Răsăritul Europei? Înainte de a răspunde, merită amintit faptul că, în lucrările sale de tinerețe, Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XVIII-lea, mulți dintre teologii post-bizantini, care evoluaseră către un "raționalism ortodox". Cantemir deocamdată imită anumite modele pe care, în scurtă vreme, le va depăși categoric. Or, această nouă etapă a gândirii sale începe, în mod limpede, odată cu romanul Istoria ieroglifică (1705). Alegând să atașeze unor personaje măști animaliere, Cantemir știe foarte bine că se înscrie automat într-o tradiție ilustră, pe care am încercat să o rezum în paginile de mai sus. Știe, altfel spus, că, în acest domeniu vast
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simplu frustrat sexual; Filul (elefantul), simbol al cumpătării, al înțelepciunii, al religiei, al abstinenței devine efigia lăcomiei, a iubirii de putere și a prostiei; nevăstuica, simbol al Sfintei Fecioare sau, după caz, al lui Iisus însuși nu este în Istoria ieroglifică decât o soție adulterină, o stricată irezistibil de frumoasă, ce e drept; Crocodilul, monstrul absolut, Leviathanul în unele interpretări, dovedește trăsături raționaliste și cultivă un spirit al dreptății străin altor personaje; Inorogul însuși are certe calități de politician, de intrigant
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fie percepută ca un reper obligatoriu, ca imago mundi. Și atunci? Cum se explică procedeul manifest al lui Cantemir de a răstălmăci, într-un spirit laic, iconoclast, simboluri tari ale creștinismului? Risc un răspuns mai subtil. Autorul construiește, în Istoria ieroglifică, o lume lipsită de orice criteriu etic, de orice orientare spirituală, o lume coruptă, putredă, ierarhizată în funcție de rapacitate, de versatilitate, de savoarea de a comite răul; pe scurt, o "lume pe dos", în care valorile sunt răsturnate. Cele câteva personaje
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în funcție de rapacitate, de versatilitate, de savoarea de a comite răul; pe scurt, o "lume pe dos", în care valorile sunt răsturnate. Cele câteva personaje pozitive nu reușesc să echilibreze această impresie de Sodoma&Gomora. Lumea păsărilor și animalelor din Istoria ieroglifică merită, e clar, o pedeapsă. Una pe care autorul nu se mulțumește să o realizeze doar la nivelul intrigii, al factologiei ficționale, fiind el totuși constrâns de un anumit pact cu realitatea pe care încă îl mai respecta, măcar în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
divină, era absolut logic ca, atașate chipului lor, măștile să se deformeze. Simbolurile animaliere se contorsionează, creând adevărate "anamorfoze", sub presiunea fondului, a realității pe care ar fi trebuit să o controleze și să și-o supună. Lumea din Istoria ieroglifică nu este una în acord cu ordinea manualelor de conduită creștină. Prin urmare, autorul nu avea cum să nu schimbe contururile, cum să nu modifice normele de reprezentare. Interesant este faptul că Dimitrie Cantemir interpretează el însuși lucrurile în acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca apendice al Bibliei), personajele perturbă însuși echilibrul lumii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea ele nu pot respecta modelul care poartă pecetea armoniei divine, așa cum poate fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze și să trateze ludic, aparent raționalist sau iconoclast, o serie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
the unicorn, "if you'll believe in me, I'll believe in you." (Lewis Carroll, Alice's Adventures in Wonderland and Through the Looking Glass) 1 Dacă acceptăm (și nu văd cum nu am putea-o face) ideea că Istoria ieroglifică este, cel puțin ca intenție inițială, o scriere autobiografică, de răscumpărare livrescă a unei frustrări politice, vom fi nevoiți să investigăm cu sporită atenție personajul central al alegoriei, Inorogul, care îl reprezintă pe însuși autorul cărții. "Mască a autorului", "emblemă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unicornului către o fecioară conduce la capturarea sau uciderea acestuia. Dar Cantemir? Cum se raportează el la această imensă tradiție, care, dacă își schimbă semnificațiile de-a lungul istoriei, își conservă destul de fidel liniile scenariului? În ce măsură este reflectată, în Istoria ieroglifică, această ipostază, hristică sau, după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru un principe inițiat în subteranele politicii. Elvira Sorohan observă foarte bine acest aspect esențial: "Acceptarea sclaviei erotice se asimilează simbolic vânătorii, o coborâre la condiția existenței comune muritorului, ființa mărginită, înlănțuită. Acest aspect legendar se destramă deliberat în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea de a fertiliza fecioara, născută din laptele virginal, evitând astfel tragedia sacrificiului ființei sale, dedicată altei cauze, năzuind spre absolut"53. Acest comentariu merită continuat. Cred că este vorba de o situare polemică premeditată a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei; asemenea și alte hiară împreună alcătuite așa să fac întru acele locuri"55. Mihai Moraru și Cătălina Velculescu au demonstrat influența acestei scrieri asupra Istoriei ieroglifice. Către finalul Evului Mediu, frecvența acestui atribut al cornului magic crește sensibil 56. Pe de o parte, din motivații spirituale. În Biblie, coarnele sunt asimilate forței 57 și, ca urmare a unei alte fertile erori de traducere, ele îi sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir gândește pe cont propriu lucrurile, punând problema cu totul altfel decât o puneau medievalii, convinși că Biblia reprezintă unica dovadă și criteriul absolut al celui care vrea să cunoască lumea. Ceva din această atitudine trece și în paginile Istoriei ieroglifice. Autorul român operează o selecție tendențioasă în faptele tradiției, manifestă spirit critic, dislocă simbolul creștin și culege doar piesele de care are trebuință. Este o atitudine modernă, care dovedește afilierea sa la un alt tip de raportare la lume și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]