1,506 matches
-
lui Miron Radu Paraschivescu vor fi apărut în românește, și la ce edituri (îmi ajung experiențele cu atâtea alte lucrări zadarnic căutate) ; fie-mi deci permis să mă limitez la Journal d'un hérétique, realizat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Unul din ei va fi tradus ansamblul în limba franceză, semnând vag Claude Jaillet - Claude e unul din puținele prenume franceze "bisexuate", însemnând Claudiu sau Claudia.... În prefață, Virgil Ierunca semnalează că MRP îi încredințase manuscrisul, cerându-i să facă
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Journal d'un hérétique, realizat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Unul din ei va fi tradus ansamblul în limba franceză, semnând vag Claude Jaillet - Claude e unul din puținele prenume franceze "bisexuate", însemnând Claudiu sau Claudia.... În prefață, Virgil Ierunca semnalează că MRP îi încredințase manuscrisul, cerându-i să facă tot ce-i era în puteri pentru a-l edita în Franța - el își asuma toate eventualele riscuri politice posibile la apariție, în România; la ultima călătorie a autorului la
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
ani." Bucuria rămâne întreagă, două luni mai târziu : "Fie și numai pentru această întâlnire, cei treizeci de ani ai mei nu vor fi fost trăiți zadarnic. Astăzi la ziar : o adevărată conspirație a "jegoșilor" ("les crasseux"): Geo Dumitrescu, Tiberiu (Tretinescu), Ierunca, Marin Preda, și, culmea, Dimitrie Stelaru. Unul mai talentat ca altul, acoperiți de daruri, de inspirație, de tinerețe, de talent și de sărăcie. Îi iubesc și-i admir, și sunt una cu ei." Însă bucuriile literare de acest gen au
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
mă vorbesc de rău, neputând să mă arunce la gunoi". Îl numește pe unul dintre ei, mai loial dar nereținut de istoria literară (Marin Sârbulescu) numai pentru a-l opune "focurilor de artificii ale lui Geo Dumitrescu, Ion Caraion sau Ierunca". Că rămânem prudenți față de dezamăgirile unui om cu o viață afectivă atât de intensă! Viitorul avea să dovedească excesul unora dintre aceste decepții: Marin Preda, Geo Dumitrescu (și Virgil Ierunca - dacă mai e nevoie s-o spunem) i-au rămas
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
focurilor de artificii ale lui Geo Dumitrescu, Ion Caraion sau Ierunca". Că rămânem prudenți față de dezamăgirile unui om cu o viață afectivă atât de intensă! Viitorul avea să dovedească excesul unora dintre aceste decepții: Marin Preda, Geo Dumitrescu (și Virgil Ierunca - dacă mai e nevoie s-o spunem) i-au rămas, în felul lor, fideli lui Miron Radu Paraschivescu. A cărui fibră colegial-pedagogică avea să se dovedească foarte fertilă, de neuitat, în acțiunea ei de a promova cu tenacitate debutanți de-
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
decentă care rezuma discuția cu Brice Parrain și discuția noastră. Alexandru Vona întrebat de ce, începând așa de glorios, un volum de versuri, premiat, apoi romanul acesta, cunoscut și apreciat totuși de reprezentanți importanți ai exilului (Mircea Eliade, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc.) n-a mai scris. ŤAm totuși sentimentul că aprofundarea experiențelor alienante ale naratorului ar fi dus (...) la o punere în chestiune a stabilității autorului însușiť. Alexandru Vona este autorul unei singure cărți, ca Lampedusa, ca Umberto Sabba, ca Rimbaud
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
lăsa un timp și apoi, din păcate, mi le cerea înapoi. Spun "din păcate", pentru că nici unul din exemplarele încredințate mie vremelnic n-a supraviețuit. Colaborator al ziarului Ecoul, unde îl seconda pe Miron Radu Paraschivescu la alcătuirea paginei culturale, Virgil Ierunca s-a aflat în neplăcuta situație de a nu-și putea îndeplini sarcina asigurării materialului publicistic al pomenitei pagini. Trebuia să facă față sesiunii de examene din februarie, din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, unde era
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
-l previn cât mai din vreme. Nici nu a vrut să audă: "N-ai reușit ieri, o să reușești mâine; nu accept sub nici un motiv să renunți; reia-ți locul la masa de scris!" În fața obstinației atât de ferme a lui Ierunca, n-am avut încotro. A trebuit să mă supun. Și iată, minunea s-a produs... Am încropit până la urmă cele 45 de rânduri, numărate cu migală, și i le-am înmânat. Semnasem cu pseudonimul Ștefan Sava (nu trebuie uitat că
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
a știut să-mi ocrotească și încurajeze în continuare debutul. începând din 1946, drumurile noastre s-au despărțit, poate și pentru că eu optasem în favoarea creației artistice plastice, dar mai degrabă datorită implicației mele politice, de care se distanțase radical. Virgil Ierunca cel pe care l-am evocat avea să dispară pentru totdeauna...
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
față de arestarea politică și internarea psihiatrică abuzivă a lui Cezar Mititelu, un fost coleg de la Facultatea de Filosofie (" În ceea ce privește convingerile sale - scria Monciu-Sudinski atunci despre Mititelu -, mă tem că nici un psihiatru de penitenciar nu-l va putea vindeca!" - în Virgil Ierunca, Postfață la Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 133). De altfel, la capătul acestui ultim eveniment, Monciu-Sudinski este obligat să plece din țară, alegînd exilul în Suedia (1978). După 1977 și reprimarea milițienească a mișcării Goma, metoda "exilării" semi-forțate a disidenților
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
autorul celor mai grotești proze cu muncitori din istoria literaturii române. Puse cap la cap, principalele surse bio-bibliografice (Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua, București, Albatros, 1977; Mircea Iorgulescu - Scriitori tineri contemporani, București, Eminescu, 1978; Virgil Ierunca, - "Un nou scriitor contestatar: Alexandru Monciu-Sudinski", în Limite, nr. 28-29/decembrie 1979, reluat în volumul Semnul mirării, București, Humanitas, 1995, și în Postfața la Rebarbor, loc. cit., 1997; Monica Lovinescu -Est-etice. Unde scurte IV, București, Humanitas, 1994; Laurențiu Ulici - op. cit
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
în atenția "organelor de drept" la 15 mai 1978, atunci cînd, printr-o nouă scrisoare de protest social, se solidarizează cu prietenul său, filosoful Cezar Mititelu și declară greva foamei pentru eliberarea acestuia din închisoare. Intrată în posesia lui Virgil Ierunca, scrisoarea e difuzată în Germania la postul de radio Europa Liberă, în cadrul emisiunii Povestea vorbei; ea se încheie cu următorul pasaj: "Cer tuturor care mai au un gram de curaj și o idee oarecare despre solidaritatea umană să-și manifeste
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
următorul pasaj: "Cer tuturor care mai au un gram de curaj și o idee oarecare despre solidaritatea umană să-și manifeste deschis atitudinea față de cele relatate. În ce mă privește, declar greva foamei pînă la eliberarea lui Cezar Mititelu." (v. Ierunca, 1997, p. 133) Consecințele acțiunii sale de solidaritate civică nu se lasă așteptate. În același an, Monciu-Sudinski este împins să părăsească țara; în consecință, se expatriază în Suedia, la Stockholm. Citată de Mihai Pelin, fișa de Securitate a scriitorului emigrat
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
se află, fără doar și poate, una din cauzele insuccesului său atît la publicul francez, cît și la cel, restrîns, format de exilul românesc. La citirea celui dintîi fragment din Les Mailles du filet, apărut în "Le Figaro littéraire", Virgil Ierunca nota, la 15 iulie 1949, în jurnalul său: Nu e, de bună seamă, un «jurnal autentic», ci numai unul necesar [...] Altfel, «jurnalul» e conceput anume pentru o revistă franceză în general și pentru «Le Figaro» îndeosebi..."6 Iar după o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
care lansase această versiune la București era Zaharia Stancu (sursă nesigură prin definiție) mă îndoisem dintru început. Iar cînd se redeschisese cenaclul Sburătorul, după moartea lui E. Lovinescu, avusesem aproape certitudinea contrară."10 La această certitudine nu ajunge însă Virgil Ierunca, de pildă. Conduita pe care și-o impunea la 10 septembrie 1949, cînd Sorana Gurian i "se plînge că pretutindeni compatrioții o prezintă francezilor ca pe o «denunțătoare» sau ca pe o «agentă a Moscovei»" aceea de a nu cădea
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
sovietică. Nu spun nimic, deoarece nu sînt convins nici de vinovăția, nici de nevinovăția ei. M-au îndepărtat totdeauna de această femeie legăturile ei oculte, situațiile duble."12 În sfîrșit, referitor la un oarecare Richard, întîlnit la Sorana Gurian, Virgil Ierunca scrie: Ea pretinde că e profesor la Alliance Française, deși nu e imposibil să fie dintr-o secție a N.K.V.D.-ului"13.) Suspiciuni, deci, niciodată complet înlăturate, chiar atunci cînd strîmta locuință a Soranei Gurian devine loc de întîlnire a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
deși nu e imposibil să fie dintr-o secție a N.K.V.D.-ului"13.) Suspiciuni, deci, niciodată complet înlăturate, chiar atunci cînd strîmta locuință a Soranei Gurian devine loc de întîlnire a unui grup din care fac parte Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu și alții. Încă o dată, însă, nu la ele se raportează afirmația făcută mai sus, cu privire la "aranjarea" și "romanțarea" biografiei "personajului" central din Les Mailles du filet. Rezumată în cîteva rînduri, această biografie parțial inventată
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
ale sale despre "misiunea scriitorului", amintite în același "jurnal din România". În fapt, cel dintîi, intitulat Criza culturii românești, apare în ziarul "Liberalul" la 10 aprilie 1947 și este, fără îndoială, o luare de poziție în problema ridicată de Virgil Ierunca, mai întîi, apoi de Ion Caraion, dar una produsă tardiv, practic către sfîrșitul polemicii, prilejul declarat fiind o anchetă a "Rampei" (veche și ea de cîteva luni), în al cărei chestionar figura întrebarea: "- Regimurile politice pot suprima libertatea de exprimare
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
autoritar impresia unei verosimilități absolute, care i-a determinat și succesul mondial. Puține pagini din Les Mailles du filet acuză însă această verosimilitate halucinantă a episoadelor malapartiene. Apropierea de literatură a jurnalului Soranei Gurian a luat, precum remarca just Virgil Ierunca, aspectul "romanțării". "Construcția narativă pe cale de consolidare", despre care vorbea Nicolae Florescu, se concretizează, de fapt, în două cvasiromane: primul - al obținerii pașaportului printr-o căsătorie fictivă, cel de-al doilea - al iubirii imposibile, avîndu-i ca eroi pe autoare și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
și împletirea celor două "romane" diminuează substanța epică a fiecăruia din ele. În sfîrșit, atît tabloul social pe care se proiectează cele două fire narative, cît și impresiile autoarei jurnalului intim asupra realităților social-politice suferă, așa cum iarăși bine observa Virgil Ierunca, din cauza unor irepresibile propensiuni către jurnalism și anecdotic, precum și a exagerării unor laturi pînă la "neadevăruri manifeste". În stil pur publicistic, de editorial (uneori de o calitate superioară, inteligent, alteori mediocru, superficial), tratează Sorana Gurian raporturile româno-sovietice, etapele instaurării comunismului
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
ca un "martor" inclement, de autentică intransigență etică, care s-a încăpățânat să-și facă publică "depoziția", transformându-și enunțurile în denunțuri ce dezvăluie jocul mistificator și malefic al imposturii, reducând-o la nimicnicia sa originară. În cazul lui Virgil Ierunca, mărturia girează un destin iar patosul rechizitoriului își află explicațiile și resorturile în "contextul" ce a generat aceste pagini, circumstanțe în care absurdul se substituise normalității, era, cu alte vorbe, legitimat de un regim totalitar ce-și aruncase umbra demonică
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
aceste pagini, circumstanțe în care absurdul se substituise normalității, era, cu alte vorbe, legitimat de un regim totalitar ce-și aruncase umbra demonică asupra culturii românești. Dacă tonalitatea pamfletară se substituie nu o dată polemicii de idei, cum mărturisește chiar Virgil Ierunca, aceasta se întâmplă deoarece "nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Starea de alertă a eseistului, starea lui de grație, normalitatea sa - își află în nostalgie, în dorul de peisajul și sufletul românesc, un hotărât accent compensativ. Echilibrul interior al eseurilor și articolelor critice, al simplelor notații, chiar ale lui Virgil Ierunca se află aici, în spațiul acesta greu de determinat, dificil de precizat, aflat la limita dintre sarcasm și dor, dintre ocară și mângâiere. Exilul este astfel o cruce răscolitoare de întoarceri, o "cruce de dor", e o stare a ființei
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
ființei care leagă, într-o mult mai hotărâtă măsură individul de spațiul care l-a născut și de care - cu voie sau fără voie - s-a desprins. Exilul favorizează privilegiul întoarcerilor - în timp și spațiu. Exilul a reprezentat, pentru Virgil Ierunca, revoltă și jertfă, un semn al destinului și o pecete tragică a unui rigorism moral intransigent, împins până la - beneficele - sale limite ultime. Patetic și acuzator, confesiv fără a cădea în anecdoticul autobiografiei, reflexiv fără a exila metafora din propriul discurs
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
și jertfă, un semn al destinului și o pecete tragică a unui rigorism moral intransigent, împins până la - beneficele - sale limite ultime. Patetic și acuzator, confesiv fără a cădea în anecdoticul autobiografiei, reflexiv fără a exila metafora din propriul discurs, Virgil Ierunca și-a asumat, de-a lungul multor ani, povara unei neclintite ținute etice, exemplaritatea unei confruntări cu demonii interiori și exteriori, dintr-o clară nevoie a mărturisirii, a depoziției. Nu există pagină a lui Virgil Ierunca sau enunț al său
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]