137 matches
-
eventualele lacuri de compensare a debitelor exploatate după un regim diferit de cel al cerințelor de apă; f.10) lucrări de regularizare a albiilor aval de baraj, pe o distanță corespunzătoare conform legislației în domeniu; f.11) lucrări pentru migrarea ihtiofaunei; f.12) lucrări de combatere a eroziunii solului; f.13) lucrări de regularizare a scurgerii pe versant; g) principalele lucrări de construcții, echipamente hidromecanice, instalații și aparate, descrierea acestora, cum ar fi: ... g.1) lucrări pentru baraj, ecrane de etanșare
NORMATIV DE CONŢINUT din 6 martie 2012 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239601_a_240930]
-
dovada că utilizează eficient apă sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253130_a_254459]
-
a albiilor și mâlurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistentă la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistentă sau nefunctionarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253130_a_254459]
-
dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253131_a_254460]
-
a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253131_a_254460]
-
Capra, Buda, Otic și Cumpănița, în județul Argeș, după cum urmează: ┌────────────────────────────────────┬────────┐ │ Specia │ Nr. de │ │ │indivizi│ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │Rhinolophus hipposideros │ 10 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │Rhinolophus ferumequinum │ 10 Articolul 2 În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se vor utiliza următoarele: a) pentru speciile de ihtiofaună, echipamentul utilizat va fi de tip SAMUS 725 MP, setat pentru faza de electronarcoză, respectiv ogic și plasă pescărească pentru monitorizarea unor sectoare-martor; ... b) pentru speciile de chiroptere se vor utiliza plase chiropterologice; ... c) pentru speciile de nevertebrate edafice se
ORDIN nr. 1.211 din 11 august 2015 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de faună sălbatică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264610_a_265939]
-
Rodnei, în județele Bistrița-Năsăud (BN) și Maramureș (MM), după cum urmează: *Font 8* Campanula serrata Myotis blythii Myotis myotis Rana dalmatina Articolul 2 În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se vor utiliza următoarele: a) pentru speciile de ihtiofaună: echipamentul utilizat va fi de tip SAMUS 725 MP, setat pentru faza de electronarcoză, respectiv ogic și plasă pescărească pentru monitorizarea unor sectoare-martor; ... b) pentru speciile de chiroptere se vor utiliza plase chiropterologice; ... c) pentru speciile de nevertebrate edafice se
ORDIN nr. 1.213 din 11 august 2015 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de floră şi faună sălbatică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264771_a_266100]
-
dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare. A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
suprafața lor totală. Ariile protejate conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cu piept roșu "Branta ruficollis". Pe lângă acestea, migrează prin zonă specii rare de păsări din Ucraina și Europa și anume : prundărașul de sărătură "Charadrius alexandrinus", ciovlica ruginie "Glareola pratincola" sau cormoranul mic "Phalacrocorax pygmeus" . Prin schimbarea hidrobiologică a apei limanului, ihtiofauna marină a fost înlocuită cu fauna de apă sălcie și stătătoare, unde domină biomasa larvelor de "Chironomus", tăunii și țînțarii. În Sasîk supraviețuiesc totuși 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun prefera sectoarele de luncă cele mai ridicate care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras argintiu ("Carassius gibelio"), obleț ("Alburnus alburnus
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
întîlnească în interiorul arealului vegetației silvestre. Cele spontane, reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
complexă Snagov, cuprinzând o serie de specii rare de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii de pești (oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban, plătică, roșioară), iar flora este una specifică zonelor umede. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (lacuri cu apă dulce, grinduri marine, ghioluri, depresiuni cu apă temporară și pajiști cu vegetație de stepă) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus") sau plătică ("Abramis brama")
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: linul ("Tinca tinca") și caracuda ("Carassius carassius").
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus") sau corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"). oferă condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), țipar ("Misgumus fossilis"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau biban european ("Perca fluviatilis") .
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia și a fost constituită în scopul protejării mai multor specii de pești din ihtiofauna României, în vederea reproducerii și dezvoltării puietului. Aria naturală asigură deasemenea și condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
Mării Negre; ce conservă habitate naturale de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare", "Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna litoralului românesc. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]