122 matches
-
și planșe. Profesorul Sergiu Cărăușu a îndrumat și condus studenții în activitățile practice de laborator sau în practica de teren ce se desfășura pe litoralul românesc al Mării Negre, la Stațiunea Agigea, instituție de prestigiu a Universității ieșene. Cunoscător strălucit al ihtiofaunei, el a redactat și publicat, în 1952, primul Tratat de ihtiologie din România. Dotat cu un spirit de bun organizator, Sergiu Cărăușu a întemeiat primul laborator de Hidrobiologie al Universității Al.I.Cuza, în care multe generații și-au desăvârșit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și capra sălbatică, altele sunt (cervidele) rare și nu se mențin decât prin protecția omului. Fauna comunei este alcătuită din animale, păsări și insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă, reptile de apă și ihtiofauna), care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pot întâlni în pădurile din jur amintim căprioara, mistrețul și bursucul, iar dintre păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în pădurile din jur, prepelița și potârnichea. Lipsa apelor cu un debit mai mare, a lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții, inariță, chiminul porcului, stupiniță, ștevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate; numai aici, pe Mureș, există cosacul cu bot, morunașul, caracuda, somnul pitic, fusarul mare. Toate cele 6 specii de reptile și 9 de amfibieni identificate până acum sunt specii protejate, inclusiv pe plan internațional
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
cu piept roșu "Branta ruficollis". Pe lângă acestea, migrează prin zonă specii rare de păsări din Ucraina și Europa și anume : prundărașul de sărătură "Charadrius alexandrinus", ciovlica ruginie "Glareola pratincola" sau cormoranul mic "Phalacrocorax pygmeus" . Prin schimbarea hidrobiologică a apei limanului, ihtiofauna marină a fost înlocuită cu fauna de apă sălcie și stătătoare, unde domină biomasa larvelor de "Chironomus", tăunii și țînțarii. În Sasîk supraviețuiesc totuși 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
de acesta, cursul propriu zis este închis între diguri de protecție. În aval, structura cenozei de pești este dominată acum de speciile de cultură alopatrice scăpate din crescătorii, speciile reofile valoroase ca cega, viza sau mihalțul întâlnindu-se din ce în ce mai rar. Ihtiofauna râului Bahlui este alcătuită dintr-un număr redus de specii de pești de talie mică, datorită încărcării organice mari a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Comparația datelor actuale cu studiile anterioare arată că un număr de 7 specii de pești nu au mai fost găsite, dar au apărut în plus un număr de 3 specii dintre care 2 exotice. Acest lucru este îngrijorător pentru situația ihtiofaunei și denotă o alterare profundă a integrității biotice a habitatului. În râul Siret se întâlnesc un număr de 26 de specii de pești, cu o dominanță a speciilor tolerante față de curent sau chiar stagnofile, lucru datorat construcției unor acumulări de-
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tolerante față de curent sau chiar stagnofile, lucru datorat construcției unor acumulări de-a lungul Siretului. Putem vorbi de o uniformizare a condițiilor de mediu, cauzată în parte de lucrările hidrotehnice care au transformat acest râu într-o succesiune de lacuri. Ihtiofauna râului Moldova este constituită dintr-un număr de 17 specii de pești aparținând la 4 familii și anume Salmonidae, Cyprinidae, Cobitidae și Percidae. Specii ca boișteanul, cleanul și grindelul sunt considerate specii tolerante la modificarea condițiilor de mediu iar abundența
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păstrăvul și, chiar, mreana. Dintre speciile introduse accidental, Pseudorasbora parva este tolerantă, omnivoră și prolifică; ea a devenit una dintre speciile cele mai răspândite în bazinul Jijiei, fiind prezentă și în cursul mijlociu al Siretului. Factorii care contribuie la modificările ihtiofaunei sunt multipli, mai importanți fiind regularizarea cursurilor de apă (îndiguiri, modificarea cursurilor naturale prin canale rectilinii, baraje etc.) și carierele de prundiș dezvoltate haotic, mai ales în ultimii ani. Situația spațiilor verzi și a zonelor de agrement În județul Iași
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de reconstrucție ecologică Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
astacus (racul de râu), insecte: Lucanus cervus (rădașca). Foarte bine sunt reprezentați peștii; râul Prut se încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion lucioperca), crap și alte specii: cosacul cu bot ascuțit (Abramis ballerus), plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezente crustaceele: racul de râu (Astacus astacus), insectele: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Lacul de acumulare Pârcovaci are ca principală folosință alimentarea cu apă pentru populație, dar reprezintă și un biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sp., Salix sp., Salvinia natans, Thalictrum flavum, Utricularia vulgaris. B. Fauna: Nevertebratele sunt reprezentate prin: lipitori (Hirudo medicinalis), crustacee racul de râu (Astacus astacus), insecte Lucanus cervus (rădașca). Această suprafață de apă oferă condiții deosebite pentru conservarea fondului cinegetic al ihtiofaunei autohtone, prin asigurarea zonei de reproducere și dezvoltare a puietului de pește. Peștii sunt reprezentați prin specii precum: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
exploatarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, precum și pe căile navigabile), precum și pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei și ihtiofaunei, a mediului înconjurător și altele, sau care depășesc teritoriul de competență). ... (4) Trecerea și revenirea de la o stare la alta se pot face în funcție de evoluția fenomenelor. Articolul 29 (1) Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor sunt: ... a) mărimi zonale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
sau mamifere mici, etc.); b. prin restricționarea folosirii substanțelor de fertilizare, pesticidelor altor substanțe chimice asemănătoare; c. cooperarea cu alte organisme pentru stabilirea unor rezervații, arii protejate, managementului unor habitate (de ex. menținerea unor zone umede pentru protecția avifaunei, herpetofaunei, ihtiofaunei), și în vederea reintroducerii în natură și protecției speciilor de animale și plante amenințate; d. încurajarea unui comportament proiectiv și responsabil la vizitatorii grădinii zoologice/acvariului public; e. căutarea de parteneriate cu grădini zoologice/acvarii publice din țară, din străinătate, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
se vor vedea mult timp de acum înainte. Pescuitul intensiv, abuziv chiar al unor mamifere uriașe (cetaceeăa condus la dispariția unora sau amenințarea cu dispariția a anumitor specii de balene). Producția piscicolă anuală în 1985 era de 200 milioane tone. Ihtiofauna marină cuprinde aproximativ 30000 de specii, dar numai 20 de specii aparținând la patru ordine sunt exploatate comercial. Supraexploatarea fo0ndului piscicol a determinat scăderea cantității de pește, regresia taliei indivizilor capturați, precum și o reducere efectivă a speciilor de interes economic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fluviu pătrund în lacurile Luncii. Efectul de barieră are profunde și evidente implicații asupra capacității productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei și în mod deosebit, migrații ale unor populații de pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte răspândite la noi (sabița, morunul, crapul, avatul). Majoritatea indivizilor din aceste specii pătrundeau în bălțile Luncii din Dunăre, prin gârle și canale, primăvara
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul lor contribuie la îmbogățirea bazei trofice pentru speciile răpitoare (știucă, biban, etc. Datorită schimbării substratului și a reducerii vitezei de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
organisme. O altă consecință a construirii barajului o reprezintă bariera creată în calea migrației peștilor. Barajul a dus la dispariția unor zone de reproducere pentru cegă, scrumbie, morun, nisetru și păstrugă. Formarea lacului de acumulare determină schimbări importante în structura ihtiofaunei autohtone din râurile afluente Dunării. Arealul speciilor care trăiesc în sectoarele de râu afectate de lac se reduce, unele specii pot dispărea total din aceste zone. 3.5. Modelarea biodiversității prin introducerea de specii noi Extinderea arealului unei specii are
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și planșe. Profesorul Sergiu Cărăușu a îndrumat și condus studenții în activitățile practice de laborator sau în practica de teren ce se desfășura pe litoralul românesc al Mării Negre, la Stațiunea Agigea, instituție de prestigiu a Universității ieșene. Cunoscător strălucit al ihtiofaunei, el a redactat și publicat, în 1952, primul Tratat de ihtiologie din România. Dotat cu un spirit de bun organizator, Sergiu Cărăușu a întemeiat primul laborator de Hidrobiologie al Universității Al.I.Cuza, în care multe generații și-au desăvârșit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Capra, Buda, Otic și Cumpănița, în județul Argeș, după cum urmează: ┌────────────────────────────────────┬────────┐ │ Specia │ Nr. de │ │ │indivizi│ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │Rhinolophus hipposideros │ 10 │ ├────────────────────────────────────┼────────┤ │Rhinolophus ferumequinum │ 10 Articolul 2 În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se vor utiliza următoarele: a) pentru speciile de ihtiofaună, echipamentul utilizat va fi de tip SAMUS 725 MP, setat pentru faza de electronarcoză, respectiv ogic și plasă pescărească pentru monitorizarea unor sectoare-martor; ... b) pentru speciile de chiroptere se vor utiliza plase chiropterologice; ... c) pentru speciile de nevertebrate edafice se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264610_a_265939]
-
Rodnei, în județele Bistrița-Năsăud (BN) și Maramureș (MM), după cum urmează: *Font 8* Campanula serrata Myotis blythii Myotis myotis Rana dalmatina Articolul 2 În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se vor utiliza următoarele: a) pentru speciile de ihtiofaună: echipamentul utilizat va fi de tip SAMUS 725 MP, setat pentru faza de electronarcoză, respectiv ogic și plasă pescărească pentru monitorizarea unor sectoare-martor; ... b) pentru speciile de chiroptere se vor utiliza plase chiropterologice; ... c) pentru speciile de nevertebrate edafice se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264771_a_266100]