KorAP: Find »[drukola/base=iliac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...26 >

627 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două ramuri - arterele iliace externe (a. iliaca externa) și arterele iliace interne (a. iliaca interna) drepte și stângi (fig. 3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera se desprinde din artera epigastrică inferioară sau din artera iliacă externă), se îndreaptă paralel cu linia arcuată spre canalul obturator

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera se desprinde din artera epigastrică inferioară sau din artera iliacă externă), se îndreaptă paralel cu linia arcuată spre canalul obturator pe unde părăsește pelvisul. După ce dă la intrarea în canalulbturator un ram pubian (r. pubicus) la ieșirea din canal se divide în două ramuri terminale: ramul anterior (r. anterior) cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea fesieră unde se divide în două ramuri - ramul superficial (r. superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui adductor, de unde ia denumirea de arteră poplitee. Situată în partea antero-internă a coapsei, artera este mai superficială la origine devenind profundă spre final, datorită traiectului ei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
femurale sunt (fig. 3.5, 3.6 și 3.7): a. epigastrică superficială (a. epigastrica superficialis) are originea imediat sub ligamentul inghinal, devine superficială după ce perforează fascia cribrosa și urcă în staturile superficiale ale peretelui abdominal către ombilic. a. circumflexă iliacă superficială (a. circumflexa ilium superficialis) are un traseu similar precedentei. arterele rușinoase externe (aa. pudendae externae) se distribuie median către scot (rr. scrotales anteriores), respectiv labiile mari (rr. labiales anteriores) și regiunea inframedială a peretelui abdominal (rr. inguinales). a. femurală

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1978). Există numeroase trasee de supleere în cazul obstrucției diverselor segmente arteriale ale membrelor inferioare (tabel 3.4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
fluxul este menținut în repaus prin vasodilatația completă la gambă și parțială la coapsă. La efort modificările vasculare la gambă sunt minime (vasele deja complet vasodilatate), dilatarea vaselor coapsei devine completă. Deoarece rezistența vasculară periferică este redusă, fluxul prin arterele iliace crește inducând scăderea presiunii la gambă. Deoarece rezistențele în serie de la gambă sunt nemodificate presiunea de perfuzie a gambei scade, fluxul sanguin al gambei se reduce. În concluzie, efortul fizic determină creșterea fluxului sanguin la nivelul coapsei, scăderea sa la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
parte de formarea plăcilor de aterom. Arterele renale au o rezistență scăzută, astfel încât 10-15% din fluxul din aorta abdominală va trece în aceste vase și doar 35-40% din fluxul prezent în repaus în aortă va ajunge la nivelul fiecărei artere iliace comune. Distribuția fluxului în fiecare arteră renală este aproape egală în condițiile existenței unui flux rotațional. Stonebridge și Brophy au evidențiat angioscopic prezența unui flux spiral în vase, Finley a arătat dispunerea helicoidală a endoteliului iar Wensing și colab., prin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și colab. 19.8 +/3.8 dynes.cm-2 la lotul normal de referință și 15.9 +/3.9 dynes.cm-2 la lotul cu factori de risc cardio-vasculari251. Există diferențe semnificative statistic între parametrii hemodinamici calculați la nivelul celor două versante iliace ale bifurcației. Bifurcatii arteriale. În cazul bifurcării vasului (fig. 4.15), debitul ramurii principale se repartizează la cele două ramuri secundare dar debitul total este neschimbat: Dacă suprafața vasului primar este A și cea a celor două vase secundare A1

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
65. {tim că stenozele critice variază cu rezistența distală în sistemele cu flux crescut (rezistență redusă), reduceri semnificative de presiune și flux aparând aici în cazul unor leziuni mai puțin severe decât în sistemele cu flux redus (de exemplu, leziunile iliace pot reduce sever efortul fizic deși nu produc simptome în repaus și nu par a fi semnificative pe arteriografie). Evaluarea exactă a reducerii de presiune și flux legată de gradul stenozei este dificil de evaluat din cauza geometriei neregulate a vasului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
flux retrograd). Comunicarea între vasele afluente și cele efluente se poate face prin inosculație (linie vasculară continuă, flux eficient) sau prin anastomoze retiforme (rețea de vase, flux redus, ex. traseul Wislow - comunicarea între arterele intercostale, arterele mamare interne și artera iliacă externă prin artera epigastrică). Circulația colaterală (provenind din vase preexistente, rar neo-vascularizație) poate fi compromisă, în afara ocluziei intimale progresive sau extinderii trombozei în arterele principale sau în vasele de reintrare (zona medie nu dezvoltă ateroscleroză), în cazul scăderii debitului cardiac

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
contrast în vasele distale prin: ț i A. creșterea aportului de substanță de contrast: 1. creșterea volumului de substanță de contrast administrat (60-90 ml, cadența nu depășește 8-10 ml/s); 2.injectarea mai selectivă a contrastului (în segmentul aorto-iliac arterele iliace interne pot acționa ca pompe aspiratoare, la fel și arterele membrului inferior mai puțin afectat); 3. ocluzia cu balon a influxului arterial (Morettin 1974); 4. compresia cu manșeta a coapsei controlaterale. B. creșterea receptării d stale (vasodilatație periferică): i 1

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
folosesc catetere de “înaltă presiune” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat) pentru un debit crescut (> 25 ml/s). Fiecare injectare necesită o cantitate importantă de substanță de contrast (3050cc funcție de echipă). Se efectuează incidențe față și profil la nivel aortic și iliac - tabel 5.5 Avantaje Dezavantaje poate fi realizată în ambulator cu o supraveghere post angiografie de o oră în mediu medical; “poze proaste dar tehnică de reținut”; actualmente folosită doar pentru a controla pontajele arteriale. necesită o colaborare excelentă cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
doar pentru a controla pontajele arteriale. necesită o colaborare excelentă cu pacientul (altfel apar artefacte de origine respiratorie); datorită peristaltismului intestinal apar interpoziții digestive; rezoluție spațială insuficientă pentru studiul fiabil al colateralelor aortei abdominale; informații doar despre aortă și arterele iliace (nu despre arterele membrelor inferioare); leziunile mici (ulcerate sau nu) sunt slab vizualizate); chiar în condițiile ideale de realizare dă numai informații aproximative despre diametrul arterelor; nu e fiabilă pentru plăcile de aterom aortice voluminoase sau stenozele iliace stânse; imaginile

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]