134 matches
-
de artă specific ilire, cum ar fi bijuteriile de chihlimbar și bronz. În timp, ilirii au format o federație de triburi centrată în ceea ce este astăzi Macedonia și nordul Albaniei. Grecii au creat colonii pe coaste pe locurile unor așezări ilire aproximativ pe la 400 î.e.n. Ulterior, cultura elenă cultură s-a răspândit treptat din centrele grecești, în special de la Bouthoe (Budva). Romanii au urmat după aceștia. Impulsul inițial pentru incursiunile romane a venit atunci când, în 228 î.e.n., grecii au cerut romanilor
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
î.e.n. Ulterior, cultura elenă cultură s-a răspândit treptat din centrele grecești, în special de la Bouthoe (Budva). Romanii au urmat după aceștia. Impulsul inițial pentru incursiunile romane a venit atunci când, în 228 î.e.n., grecii au cerut romanilor protecție față de o iliră pe nume . Ea a fugit la Risan, după ce a fost obligată să plece din fortăreața ei de către romanii care au hotărât să rămână în regiune, atrași de resursele sale naturale. Ilirii au continuat să opună rezistență romanilor până în 168 î.e.n.
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
a absorbi complet Balcanii în provinciile lor prin 100 î.e.n. Ei au construit rețele de castre, drumuri și rute comerciale de la Dunăre la Marea Egee, ceea ce a accelerat procesul de romanizare. Cu toate acestea, în afara orașelor, cultura dominantă a rămas cea iliră. Romanii au înființat provincia Dalmația, care cuprindea și ceea ce astăzi este Muntenegru. Cel mai important oraș roman din această regiune a fost , fondat în jurul anului 100 e.n. Descoperirile arheologice din Doclea (de exemplu, bijuterii și opere de artă) indică faptul
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
pe Leon sub presiune, vandalii și-au extins atacurile lor asupra teritoriilor Imperiului de Est, jefuind Illiricum, Peloponez și alte părți din Grecia. Confruntându-se cu creșterea raidurilor vandale, în 467 Leon l-a numit pe comandantul general al armatei ilire Anthemius ca împărat în Vest. Leon l-a trimis pe Anthemius în Italia cu o armată condusă de generalul comandant al armatei dalmate, Marcellinus, care a fost anterior răzvrătit împotriva lui Ricimer, pentru a-și asigura tronul din Vest și
Ricimer () [Corola-website/Science/312101_a_313430]
-
Locuit în Antichitate de triburile ilire și celtice, teritoriul Sloveniei devine, în secolul II-I î.H., provincie a Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, care vor asimila populația
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
dependente de Imperiul Roman, sunt anexate treptat de casa de Habsburg: Steiermark (Štajertska - 1280), Karinthia (Koroška - 1383), Kraina (Kranjska - 1335), Triest (Trst - 1383), Görz (Gorica - 1500), cunoscând, în secolele XV-XVII o puternică colonizare germană. După o efemeră includere în Provincia Ilire, sub controlul lui Napoleon I (1809-1813), Slovenia reintră sub stăpânirea Austriei, statut menținut și după instituirea dualismului austro-ungar din 1867. Mișcarea de emancipare natională, dezvoltată în secolul XIX, impune, dupa prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, aderarea la 1.12
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
Francez), o parte din Regatul Sardiniei și Trentino-Tirolul de Sud. Din 1805 până în 1809 "Regatul napoleonian al Italiei" a stăpânit chiar și peste Istria și Dalmația, de la Trieste până la Kotor (venețianul Cattaro). Aceste teritorii adriatice au fost încorporate în Provinciile Ilire după 1809. Practic, regatul era o anexă a Imperiului Francez, care îi exploata resursele pentru a îmbogăți Franța. Acesta a servit ca teatru de operațiuni ale lui Napoleon împotriva Austriei în timpul războaielor diverselor coaliții. Atunci când Napoleon a abdicat pe 11
Regatul Italiei (napoleonian) () [Corola-website/Science/313491_a_314820]
-
în limba slovenă) este o țară în Europa Centrală care se învecinează cu Croația, Ungaria, Austria și Italia. Are ieșire și la Marea Adriatică. Capitala este la Ljubljana. Este membră a Uniunii Europene din 2004. Locuit încă din Antichitate de triburi ilire și celtice, teritoriul Sloveniei este cucerit, în secolul II-I îH,de romani și devine parte a provinciei Illyricum din Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici
Slovenia () [Corola-website/Science/297267_a_298596]
-
a atins maximul în timpul Marilor Migrații Sârbești din 1690 și 1737-39. Între 1797 și 1809, Primul Imperiu Francez a ocupat treptat întreaga coastă a Adriaticii și o parte semnificativă din teritoriul continental, punând capăt republicilor Veneția și Ragusa, înființând Provinciile Ilire. Ca răspuns, Marina Regală britanică a declanșat blocada Adriaticii, ducând la bătălia de la Vis din 1811. Provinciile Ilire au fost capturate de austrieci în 1813, și absorbite de Imperiul Austriac după Congresul de la Viena din 1815. Aceasta a dus la
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
a ocupat treptat întreaga coastă a Adriaticii și o parte semnificativă din teritoriul continental, punând capăt republicilor Veneția și Ragusa, înființând Provinciile Ilire. Ca răspuns, Marina Regală britanică a declanșat blocada Adriaticii, ducând la bătălia de la Vis din 1811. Provinciile Ilire au fost capturate de austrieci în 1813, și absorbite de Imperiul Austriac după Congresul de la Viena din 1815. Aceasta a dus la formarea Regatului Dalmației și la readucerea litoralului croat în granițele Regatului Croației, ambele sub aceeași coroană habsburgică. Anii
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă. În termeni fitogeografici, Croația face parte din regatul Boreal, fiind împărțit între provinciile Iliră și Central Europeană din cadrul regiunii Circumboreale și provincia Adriatică din regiunea Mediteraneană. World Wide Fund for Nature împarte Croația în trei ecoregiuni—pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec din munții Dinarici și pădurile de foioase ilire. Sunt cunoscute 37
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
împărțit între provinciile Iliră și Central Europeană din cadrul regiunii Circumboreale și provincia Adriatică din regiunea Mediteraneană. World Wide Fund for Nature împarte Croația în trei ecoregiuni—pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec din munții Dinarici și pădurile de foioase ilire. Sunt cunoscute 37.000 de specii în Croatia, dar numărul lor real este estimat a fi între 50.000 și 100.000. Afirmația este susținută de cei circa 400 de noi taxoni de nevertebrate descoperiți în Croația în prima jumătate
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
drept "Bossina". Rădăcini mai directe ale numelui râului nu sunt cunoscute. Filologul Anton Mayer a propus o legătură cu radicalul indo-european "*bos" sau "*bogh", care înseamnă „apă curgătoare”. Anumite surse române menționează și ele "Bathinus flumen" că nume pentru "Bosona" ilira, ambele cu același sens, de „apă curgătoare”. Alte teorii implică rarul termen latinesc "Bosina", cu sensul de „margine”, și alte origini posibil slave. Originile termenului de „Herțegovina” se pot identifica cu mai multă precizie. În Evul Mediu Timpuriu, regiunea era
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
în 1992, numele oficial al țării a fost "Republică Bosniei și Herțegovinei", dar după Acordurile de la Dayton din 1995 și noua constituție care le-a însoțit, numele oficial este "". Teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina a fost locuit în antichitate de triburi ilire. În perioada Imperiului Român, procesul de cucerire a acestor teritorii, început în perioada Republicii este finalizat și teritoriul este inclus în provinciile române Iliricum și Dalmatia. După divizarea Imperiului român între Est și Vest, linia de demarcație între cele două
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
Krajina; alte orașe mai sunt și Bijeljina și Tuzla în nord-est, Zenica și Doboj în centrul Bosniei și Mostar, capitala Herțegovinei. Prin Bosnia și Herțegovina curg șapte râuri principale Fitogeografic, Bosnia și Herțegovina aparține regatului Boreal, fiind împărțit între provincia ilira a regiunii circumboreale și provincia adriatică a regiunii Mediteraneene. Conform WWF, teritoriul Bosniei și Herțegovinei poate fi împărțit în trei ecoregiuni: pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec din Munții Dinarici și pădurile de foioase ilire. Bosnia și Herțegovina este
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
fiind împărțit între provincia ilira a regiunii circumboreale și provincia adriatică a regiunii Mediteraneene. Conform WWF, teritoriul Bosniei și Herțegovinei poate fi împărțit în trei ecoregiuni: pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec din Munții Dinarici și pădurile de foioase ilire. Bosnia și Herțegovina este locuită de trei popoare constituente: bosniaci, sârbi și croați. Tensiunile dintre aceste popoare rămân ridicate și adesea provoacă controverse politice. Conform recensământului din 1991, Bosnia și Herțegovina aveau o populație de 4.377.000 de locuitori
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
de aproximativ 210 familii, 920 de genuri și aproximativ 3.700 de specii de plante. Cele mai abundente grupuri sunt plantele cu flori, cu aproximativ 3200 de specii, urmate de mușchi (350 de specii) și ferigi (42). , Macedonia aparține provinciei Ilire a în cadrul . Potrivit World Wide Fund (WWF) și Hărții Digitale a Regiunilor Ecologice Europene realizată de , teritoriul Macedoniei poate fi împărțit în patru ecoregiuni: pădurile de amestec ale Munților Pindului, pădurile de amestec din Balcani, pădurile de amestec din Rodopi
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
cântece populare albaneze, adesea cântate de femei. Filologul german Franz Bopp a demonstrat în 1854 că albaneza este limbă indo-europeană, familie în care ea formează o ramură distinctă al cărei unic membru este. Unii lingviști consideră că albaneza derivă din iliră în vreme ce alții, susțin că provine din daco-tracă. (Ilira și daco-traca ar putea să fie însă chiar limbi strâns înrudite.) La distanțe mai mari, albaneza este adesea comprată cu limbile balto-slave pe de o parte și cu cele germanice pe de
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
german Franz Bopp a demonstrat în 1854 că albaneza este limbă indo-europeană, familie în care ea formează o ramură distinctă al cărei unic membru este. Unii lingviști consideră că albaneza derivă din iliră în vreme ce alții, susțin că provine din daco-tracă. (Ilira și daco-traca ar putea să fie însă chiar limbi strâns înrudite.) La distanțe mai mari, albaneza este adesea comprată cu limbile balto-slave pe de o parte și cu cele germanice pe de altă parte, cu care are în comun o
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
că împăratul avea intenția să invadeze Britania, ceea ce nu era pe placul opiniei publice. Însă Octavian a abandonat această idee. Dacă frontiera Rinului a fost opera lui Caesar, limesul de pe Dunăre a fost opera lui Octavian. Nordul Italiei, orașele comerciale ilire și pontice erau mereu periclitate de incursiunile de pradă făcute de triburi vecine. După moartea lui Octavian, au fost înlocuite pentru una din provinciile din Illyricum, care au reușit să aibă o administrație proprie, cinci mari districte administrative romane, Raetia
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Valutina, unde a lăsat armata rusă să se retragă. Comportamentul său a fost însă apreciat la bătălia de la Moskova. Pe parcursul lui 1812 devenise din ce în ce mai evident că Junot nu mai era în deplinătatea facultăților sale mintale. Este numit guvernator al Provinciilor Ilire pe 20 ianuarie 1813 dar se prezintă la un bal de la Ragusa aproape gol, purtându-și doar decorațiile. Este apoi adus acasă la tatăl lui, dar se aruncă de la o fereastră și moare de pe urma rănilor. Numele Junot este înscris pe
Jean-Andoche Junot () [Corola-website/Science/316632_a_317961]
-
semnificative, cât și să pătească o indemnizație de război de 85 de milioane. Astfel, Imperiul Francez obținea cedarea următoarelor teritorii: Trieste, Camiola-Slovenia și o parte din Carintia, regiuni care fomau, împreună cu Dalmația, un nou stat aliat al Franței, denumit Provinciile Ilire. Drept urmare, Austria pierdea orice acces la mare. În plus, Imperiul austriac ceda Salzburg și Innviertel (cu Braunau) Bavariei și Ducatul Varșoviei, posesiune a Saxoniei, se mărea prin alipirea Galiției occidentale, inclusiv Cracovia și Lublin. Aliată a Franței, Rusia obține extremitatea
Tratatul de pace de la Schönbrunn () [Corola-website/Science/316413_a_317742]
-
1797 în virtutea Tratatului de la Campoformio care consfințea desființarea Republicii venețiene. Apoi a fost ocupată de Napoleon I în 1805, în conformitate cu Pacea de la Pressburg, devenind parte a Regatului Italiei, iar apoi (prin Tratatul de pace de la Schönbrunn din 1809) a Provinciilor Ilire. După înfrângerea lui Napoleon, prin Congresul de la Viena din 1815, Istria a fost atribuită Imperiului Austriac. La începutul secolului al XI-lea, marca a fost reinstituită, fiind deținută de conții de Weimar Casa de Sponheim Conții de Weimar-Orlamünde Casa de
Marca de Istria () [Corola-website/Science/324925_a_326254]
-
insistă că ilirii sunt descendenții poporului pre-indo-european pelasgian, însă majoritatea savanților insistă că ei au făcut parte dintr-un val ulterior de invazii indo-europene. Prezența lor poate fi identificată începând cu 900 î.e.n. Cultura greacă a fost influențată de cultura iliră. Unele colonii ilire antice au existat pe teritoriul de azi al Albaniei. După ce regiunea a fost cucerită de către Imperiul Roman, Iliria a fost reorganizată ca o provincie romană, Illyricum, care apoi a fost reorganizată în Dalmația și Panonia, majoritatea teritoriului
Istoria Albaniei () [Corola-website/Science/328128_a_329457]
-
sunt descendenții poporului pre-indo-european pelasgian, însă majoritatea savanților insistă că ei au făcut parte dintr-un val ulterior de invazii indo-europene. Prezența lor poate fi identificată începând cu 900 î.e.n. Cultura greacă a fost influențată de cultura iliră. Unele colonii ilire antice au existat pe teritoriul de azi al Albaniei. După ce regiunea a fost cucerită de către Imperiul Roman, Iliria a fost reorganizată ca o provincie romană, Illyricum, care apoi a fost reorganizată în Dalmația și Panonia, majoritatea teritoriului de azi al
Istoria Albaniei () [Corola-website/Science/328128_a_329457]