1,373 matches
-
Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanților 21. Iosif ÎI. Absolutismul iluminist; Regele "cu pălărie"; Ordinul Toleranței (Ungaria și Transilvania) Efectul și punerea în practică a Ordinului Toleranței; Alte ordine; Căderea și moartea lui Iosif ÎI. 22. Curente teologice în creștinism Iluminismul; Mișcări de deșteptare sufletească în Europa (la scoțieni, germani, olandezi) 23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX. Curente teologice: liberalismul, raționalismul, romantică; Formarea mișcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor; BISERICĂ UNITARIANA LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE I. STATUTUL DISCIPLINEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
formă de cunoaștere, și, prin corelație - pentru a formula în termeni kantiani - examinând condițiile posibile, respectiv structurile transcendentale ale gândirii umane. Accentuând caracterul necesar al fondului aperceptiv în orice mod de cunoaștere, Gadamer se distanțează de viziunea gnoseologică tradițională a iluminismului, conform căreia cunoașterea ar reprezenta un proces activ de identificare a subiectului cu un obiect distinct de sine, subliniindu-se autonomia reciprocă a celor doi termeni. Astfel, după Gadamer, întrucât fiecare investigator își inițiază activitatea pornind de la o cunoaștere anticipată
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
nobilimea altor națiuni pe care le-au considerat supuse și aproape înrobite de conducătorii lor (potrivit Constituției Poloniei, regele nu era altceva decât un "egal între egali"). Cu timpul însă, idealurile sarmatismului au fost corupte. În secolul al XVIII-lea, Iluminismul în Polonia, sarmatismul a fost adesea privit ca o relicvă ultraconservatoare a trecutului, opus progresului, menit să ducă la decăderea țării. Primele clădiri poloneze în stil baroc au fost deseori proiectate de arhitecți străini (cel mai adesea, italieni). Prima structură
Barocul în Polonia () [Corola-website/Science/329183_a_330512]
-
este atât de diluată, încât pe alocuri devine transparentă. Când pasta este groasă, se observă urmele firelor de pensulă după fiecare trăsătură energică. Printre cele mai cunoscute se numără portretul lui Denis Diderot, unul din cei mai mari reprezentanți ai Iluminismului, pictat în aceeași tehnică vibrantă. "Inspirația", sau "Portretul unui tânăr artist", unul dintre cele mai frumoase și mai vii portrete ale lui Fragonard, prezintă un artist în momentul inspirației, presupus a fi filosoful și poetul Jacques-André Naugeon (1738-1810). Mult mai
Jean-Honoré Fragonard () [Corola-website/Science/306602_a_307931]
-
Lucrările de refacere au fost finalizate în timpul conducerii abatelui Adrian Pliemel. La moartea lui Prandtauer, conducerea lucrărilor a fost preluată de Josef Munggenast. În paralel, mănăstirea a cunoscut o renaștere a vieții sale intelectuale și artistice. Precum toate curentele intelectuale, Iluminismul nu a intrat în Austria decât relativ lent și sub formă diluată, dar influența sa a fost mai lungă. În timpul domniei împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), cu toate acestea, noile idei s-au impus rapid. Un decret imperial le-
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
Kiossev. Scurtă analiză a conceptului de Europă Centrală Împărțirea Europei în două regiuni precede epoca Cortinei de Fier. Prima sciziune civilizațională a existat în antichitate când se făcea o diferențiere - ierarhică - între sudul civilizat și organizat, și barbaria nordului. Odată cu Iluminismul, axa Europei se schimbă și dihotomia Occident/Orient devine activă. România se află în estul Europei, în acest Orient aproximativ, construit de privirea occidentală. În secolul al XX-lea ideea Europei Centrale - care apare încă din secolul al XIX-lea
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
Analiza totală a operei lui Samuil Micu, a fost o premieră absolută în istoriografia literară românească. Realizând un triptic monografic de mare valoare și sinteză referitor la Școala Ardeleană, el a împlinit cu maximă fidelitate o obsesie mai veche privind iluminismul transilvănean. El a fost nu numai un critic și istoric literar, ci a avut și o intensă activitate publicistică, publicând articole de istorie și critică literară în revistele Vatra, Tribuna, Steaua, România Literară, Cronica, Ateneu, Familia, Ramuri, Convorbiri Literare, Orizont
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
lumii ortodoxe. Huntington susține ideea că Rusia este un stat ne-occidental chiar dacă împărtășește cu Vestul o bună parte din moștenirea sa culturală. În acelaș timp Occidentul se deosebește de civilizația „ortodoxă” prin faptul că a cunoscut Renașterea, Reforma și Iluminismul. Autorul se referă la statele care incearcă să se afilieze la alte civilizații ca “state sfâșiate”. Turcia, a cărei lideri politici au încercat să occidentalizeze țara încă de la 1920, este cel mai bun exemplu. Istoria, tradițiile și cultura Turciei sunt
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
Utilizarea cuvântului Jäger (în germană „vânător,-i”; pronunție germană IPA: ['je:gɘ:]; scris cu majusculă; alternativ, în lipsa semnului diacritic umlaut: "Jaeger" și "Jager" (incorect)) a fost extinsă și în domeniul militar în epoca iluminismului în țările germanofone și cele influențate de practica militară germană pentru a descrie un tip de infanterie ușoară. Termenul în sensuri militare este utilizat și în prezent. Inițial cuvântul "Jäger" era folosit în germană numai pentru a desemna un vânător
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
Provence, chiar a poreclit-o "Madame Deficit", fiind detestată de toată lumea. Astfel, reformele erau mai degrabă împiedicate de pasivitatea regelui decât de opoziție. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, o mișcare a făcut că reformele să fie dezirabile și necesare: Iluminismul. "Les philosophes", ca Voltaire, Montesquieu și Rousseau au scris despre problemele Franței și au atacat prejudecățile și superstițiile din mediul lor. Au contribuit la cea mai mare opera iluministă: Enciclopedia, al cărui prim volum a apărut în 1752, ultimul din
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Montesquieu, Voltaire și Rousseau, erau nobili sau făceau parte din înalta societate, dar doctrina învățăturii lor a produs efectul așteptat. Ideile lui Montesquieu se reflectau în protestele parlamentelor. Cahiers de doleances (caiete de doleanțe) ale nobililor erau impregnate de ideile iluminismului. Autorii lor erau profund ostili vechiului regim și dornici să creeze un stat liberal și reprezentativ. Starea a Treia era în continuare conservatoare. Voltaire era de orientare iluministă conservatoare. A avut o operă extrem de vastă. Scrierile sale sunt îndreptate împotriva
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
trebuia limitată. De asemenea, milita pentru participarea tuturor cetățenilor la viață politică, statul trebuia organizat pentru a asigura suveranitatea poporului. Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert au publicat ,Enciclopedia” în 35 de volume, "Enciclopedia" conține ideile revoluționare ale iluminismului: lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și după căderea Vechiului Regim, ideile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a asigura suveranitatea poporului. Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert au publicat ,Enciclopedia” în 35 de volume, "Enciclopedia" conține ideile revoluționare ale iluminismului: lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și după căderea Vechiului Regim, ideile iluminismului au produs o ideologie revoluționară, crescând interesul pentru Contractul Social. Societatea franceză a secolului XVIII
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și după căderea Vechiului Regim, ideile iluminismului au produs o ideologie revoluționară, crescând interesul pentru Contractul Social. Societatea franceză a secolului XVIII era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, alcătuită din burghezie, țărani
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
mulți francezi credeau că revoluția s-a terminat. În 1790, s-a reorganizat administrația financiară, legile, finanțele și economia prin aplicarea principiilor Declarației drepturilor pentru a se oferi Franței un sistem uniform, descentralizat, reprezentativ și umanitar. Deputații se considerau descendenții iluminismului și intenționau să încheie ostilitățile, cruzimea și să pună capăt superstiției și sărăciei. Erau puțini care regretau dispariția Vechiului Regim. Prin restructurarea administrației locale, deputații puteau să se asigure că puterea va fi descentralizată, trecând de la guvernul central de la Paris
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
națiunea. După câțiva zeci de ani de la pierderea independenței, intelectualii au început să reconsidere rolul de veto și natura de libertate poloneză, susținând că Polonia nu progresa la fel de repede ca și restul Europei, din cauza lipsei de stabilitate politică. Expunerea ideilor iluminismului le-au dat polonezilor un motiv în plus să-și reconsidere conceptele precum societatea și egalitatea, iar acest lucru a dus la descoperirea ideii de națiune, unde toți oamenii, nu doar nobilimea, putea să se bucure de drepturile de libertate
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
stabilitatea statului polono-lituanian. Polonia păstrase încă teritoriul extins care includea centrul polonez. Mai mult decât atât, șocul anexărilor a arătat pericolele de degradare în instituțiile guvernamentale și a creat un corp de aviz favorabil pentru reformă de-a lungul liniilor iluminismului European. Regele Stanisław August a sprijinit elementele progresive din guvern și a promovat ideile personalităților politice străine, cum ar fi Edmund Burke și George Washington. Intelectualii polonezi au studiat și au discutat cu filizofii iluminismului, precum Montesquieu și Rousseau. În timpul
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
reformă de-a lungul liniilor iluminismului European. Regele Stanisław August a sprijinit elementele progresive din guvern și a promovat ideile personalităților politice străine, cum ar fi Edmund Burke și George Washington. Intelectualii polonezi au studiat și au discutat cu filizofii iluminismului, precum Montesquieu și Rousseau. În timpul periaodei iluminismului în Polonia, conceptul de instituții democratice pentru toate clasele, a fost acceptat în toate cercurile societății poloneze. Reforma învățământului a inclus crearea primului Ministru al Educației din Europa (Comisia Națională de Educație). Impozitarea
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Regele Stanisław August a sprijinit elementele progresive din guvern și a promovat ideile personalităților politice străine, cum ar fi Edmund Burke și George Washington. Intelectualii polonezi au studiat și au discutat cu filizofii iluminismului, precum Montesquieu și Rousseau. În timpul periaodei iluminismului în Polonia, conceptul de instituții democratice pentru toate clasele, a fost acceptat în toate cercurile societății poloneze. Reforma învățământului a inclus crearea primului Ministru al Educației din Europa (Comisia Națională de Educație). Impozitarea și armata a suferit reforme profunde, iar
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
tineri instruiți în vestul Europei adoptă concepțiile progresiste occidentale. Se creează astfel un puternic val antisclavagist si este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului. În programul progresist al Revoluției din 1848 se cerea dezrobirea țiganilor. Aarhimandritul Iosafat Snagoveanul, luând parte la această revoluție, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, împreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
(titlu original în germană: "Dialektik der Aufklärung") este o serie de eseuri filozofice scrise de filozofii germani Max Horkheimer și Theodor W. Adorno cu subtitlul "Philosophische Fragmente". Opera conține teza conform căreia eșecul Iluminismului stă chiar în „rațiunea instrumentală” a gândirii sale. Prin faptul că Iluminismul a încercat să stăpânească natura, accesul la lume (odinioară mitic) este luminat rațional, „dezvrăjit”. Dar apare un recul: Stăpânirea naturii se întoarce iarăși la mit, la pozitivism, o
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
der Aufklärung") este o serie de eseuri filozofice scrise de filozofii germani Max Horkheimer și Theodor W. Adorno cu subtitlul "Philosophische Fragmente". Opera conține teza conform căreia eșecul Iluminismului stă chiar în „rațiunea instrumentală” a gândirii sale. Prin faptul că Iluminismul a încercat să stăpânească natura, accesul la lume (odinioară mitic) este luminat rațional, „dezvrăjit”. Dar apare un recul: Stăpânirea naturii se întoarce iarăși la mit, la pozitivism, o afirmare a ceea ce este, care anulează „individul” într-o lume administrată și
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
să se supună despotismului ideologiilor totalitare. Ei au catalogat acest comportament drept „prăbușire a civilizației umane” și scufundare într-un „nou gen de barbarie”. Horkheimer și Adorno au recapitulat în prima jumătate a secolului al XX-lea că sub semnul Iluminismului omenirii nu i-a reușit să intre într-o stare „cu adevărat umană”. "„Din toate timpurile, Iluminismul a urmărit în cel mai larg sens al gândirii progresiste ca să elibereze oamenii de frică și să îi utilizeze ca stăpâni. Programul Iluminismului
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
scufundare într-un „nou gen de barbarie”. Horkheimer și Adorno au recapitulat în prima jumătate a secolului al XX-lea că sub semnul Iluminismului omenirii nu i-a reușit să intre într-o stare „cu adevărat umană”. "„Din toate timpurile, Iluminismul a urmărit în cel mai larg sens al gândirii progresiste ca să elibereze oamenii de frică și să îi utilizeze ca stăpâni. Programul Iluminismului a fost dezvrăjirea lumii. Ea urma să elimine miturile și să doboare imaginația prin cunoaștere.”" Autorii au
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
Iluminismului omenirii nu i-a reușit să intre într-o stare „cu adevărat umană”. "„Din toate timpurile, Iluminismul a urmărit în cel mai larg sens al gândirii progresiste ca să elibereze oamenii de frică și să îi utilizeze ca stăpâni. Programul Iluminismului a fost dezvrăjirea lumii. Ea urma să elimine miturile și să doboare imaginația prin cunoaștere.”" Autorii au pus întrebarea, cum de credința în raționalitate sub forma unei rațiuni instrumentale a putut orbi subiecții gândirii. După Horkheimer și Adorno abstractizarea este
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]