117 matches
-
foarte diferite: „Columna lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco musicale di Romania”. Tot acum
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
studiu” în Deltă și la munte, pe la sfintele lăcașuri, prin sate și târguri, prin închisori, aziluri, spitale. Până prin 1946 a fost corespondent pentru presa de limbă spaniolă și portugheză. A mai colaborat la „Curentul”, „Rampa”, „Gorjanul”, „Săptămâna CFR”, „Voiaj”, „Izbânda”, „Ilustrațiunea română”, „Politica socială”, „Neamul nostru” ș.a. Prima carte a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
an mai târziu, drama istorică în versuri Domnița Ruxandra, apărută tot acum și în volum (1907). Colaborează cu poezii și piese la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri critice”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Epoca”, în 1912 este cooptat în conducerea revistei „Ilustrațiunea națională” (până în 1916), iar în 1914 și 1915 face parte din redacția ziarului „Steagul”, în care publică proză, numeroase cronici dramatice și articole diverse. Ca director al cotidianului „Scena” (1917-1918), dă publicației (și prin propriile texte) o orientare filogermană, fapt
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
avea să publice până la sfârșitul vieții), urmat de pezența, în 1912, în revista simbolistă „Insula”. Timid, retras, a colaborat cu versuri, scurte proze, traduceri și la „Noua revistă română” (1912-1913), „Noi pagini literare” (1913), incidental la „Arta” (1912), „Biruința” (1912), „Ilustrațiunea națională” (1913), „Ramuri” (1913). Nu împlinise douăzeci de ani, când se stinge răpus de ftizie. „Literatorul” îl comemorează în 1918, „Facla” în 1922, dar abia în 1930 i se tipărește, cu prefața lui Perpessicius, un volum de poezii, Quasi. Titlul
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
ILUSTRAȚIUNEA NAȚIONALĂ, revistă apărută la București, lunar, din septembrie 1912 până în iunie 1914, din noiembrie 1915 până în iunie 1916, din ianuarie 1922 până în martie 1928 și în ianuarie 1931. Directorul literar al publicației este C. Al. Ionescu-Caion (octombrie 1913 - februarie 1914
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
redacție este inițial Christea N. Dimitrescu, care semnează Cridim (până în septembrie 1913), iar comitetul de redacție în anii 1921-1928 îi include pe Elena Văcărescu, Simion Mândrescu, I. Bianu, Simion Mehedinți. Din noiembrie 1915 își modifică titlul și subtitlul, numindu-se „Ilustrațiunea. Revistă lunară enciclopedică”. I.n. întrunește condeie de diverse orientări, de la simboliști ca Al. Macedonski și I. Vinea până la tradiționaliștii N. Iorga și V. Voiculescu. Colaborează cu versuri Riria (Adela Xenopol), N. Mihăescu-Nigrim, G. Bacovia (Pulvis, Seară tristă, Serenadă), Cridim, Mircea
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
1897), „Evenimentul”, „Secolul XX”, „Moftul român” (seria nouă a revistei lui I. L. Caragiale), „Zeflemeaua”, „Adevărul”, „Cronica”, „România ilustrată”, „Viața literară” și „Viața literară și artistică”, „Foaia interesantă”, „Luceafărul”, „Viitorul”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Țara noastră”, „Ramuri”, „Actualitatea ilustrată” și „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Rampa” și „Rampa nouă ilustrată”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Minerva”, „Universul literar”, „Scena”, „Capitala”, „Solia”, „Revista pentru toți”, „Sburătorul literar”, „România nouă” (supliment literar), „Adevărul literar și artistic”, „Izbânda”, „Poșta țăranului”, „Gloria României”, „Viața literară” (revista lui I. Valerian
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Milano, Institutul Catolic din Paris, Acțiunea Catolică internațională pentru film și unele ziare însemnate. În cele 72 de săli de o lungime totală de 1000 de metri au fost expuse 11.794 de publicații (reviste, ziare) pe lângă alte statistici și ilustrațiuni"869. În cadrul expoziției s-au organizat mai multe activități, precum a doua ediție a Congresului internațional al presei catolice, Congresul Ordinului Sf. Silvestru, Săptămâna internațională a artei religioase, Congresul internațional tomist și multe altele. Sub patronajul și influența expoziției de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sursă o altă lucrare contemporană. Pisania, rescrisă acum 60 de ani, aparent diferită de cea originală afirmă că: Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuiește hramul Întâmpinarea Domnului, fondată de Costache Ghica pe vremea lui Matei Basarab, ale căror ilustrațiuni se reprezintă în camera femeilor [...]". Pentru a susține acest lucru, istoricul Ion Ionașcu, care a văzut vechea frescă votivă, afirmă că în tabloul ctitorilor era (la acea dată) "[...]încă bine păstrată figura lui Matei Basarab[...]" în timpul căruia a ridicat-o
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
locul unde se află astăzi Hotelul Intercontinental din București. În același an, la propunerea lui Dimitrie Bolintineanu, este numit de Alexandru Ioan Cuza șef la Cancelaria publicațiilor oficiale. Când Carol Popp de Szathmari a scos la 18 septembrie 1860 revista „Ilustrațiunea Română”, cu subtitlul Jurnal universal, l-a avut ca redactor și corector pe inginerul Alexandru Zane. Zane a mai ocupat funcția de inginer șef al orașului București în perioada 1863-1864, de Director în Ministerul Culturii și Instrucției publice în perioada
Alexandru Zane () [Corola-website/Science/312706_a_314035]
-
specială numită „Micul anunțător”. Cotidianul ,Universul’’, fiind conectat la condiții de imprimare și de difuzare moderne (rotativă, servicii telegrafice directe), a fost un precursor al presei de marcă industrială. Ziarul "Vestitorul" din 1 noiembrie 1937 scria următoarele: A editat suplimentele: „Ilustrațiunea română", „Universul copiilor", „Universul literar", „Universul ilustrat", „Universul", „Duminica Universului", „Ziarul științelor populare și al călătoriilor", „Hoțul", precum și o colecție de romane și diverse alte scrieri de autori români și străini. La „Universul literar”, în perioada 1938-1946, Ștefan Baciu era
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]
-
II, „Cuvînt introductiv”, selecția, îngrijirea textelor și cronologie de Gabriela OMĂT, Editura Institutului Cultural Român, București, 2008.</nowiki> <nowiki>*** Román költőkből: műforditások/ Összeállitotta Bitay Árpád</nowiki>, Erdélyi Irodalmi Társaság , Cluj , 1928. <nowiki>***</nowiki> "Scriitori și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni)", Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912. "*** Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică", în „Analele Moldovei”, II, nr. 3-4, iunie - decembrie 1943. <nowiki>***</nowiki> "Poezia simbolistă românească: antologie", Cuvânt înainte și ediție îngrijită de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
ziarele anunțau zvonuri că piesa a fost jucată la teatrul Sarah Bernhardt. Eforturile sale de a se promova la Paris nu s-au bucurat de rezultatele așteptate și însoțit de fiul său Alexis părăsește Franța, petrecând ceva timp în Italia. "Ilustrațiunea națională" din noiembrie 1912 publică fotografia poetului cu fiul său Alexis în peisajul de la Certosa. În drum spre țară, aflându-se în Imperiul German, la Laiz Sigmarinen, află despre moartea lui Caragiale și scrie o scrisoare datată la 28 iunie
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
1909-1910); "Floarea albastră" (1912); "Flacăra" (1912, 1915-196); "Viitorul social" (1913); "Universul literar" (1913); Lumina" (1918); "Facla" (1918); "Renașterea" (1918); "Scena" (1918); "Rampa' (1919) , "Neamul românesc", "Neamul românesc literar", "Adevărul literar", "Vieața nouă", "Convorbiri literare", "Floarea darurilor", "Viața literară", "Cosînzeana", "Actualitatea", "Ilustrațiunea română", "Săptămâna ilustrată", "Dumineca", "Steaua noastră" (New York), "Belgia Orientului", "Dumineca", "Adevărul", "Noua revistă română", "Teatrul" (Iași), "România muncitoare", "Viața socială". S-a îmbolnăvit de tuberculoză, astfel că ultimii ani ai tinereții și-i-a petrecut într-un sanatoriu de tuberculoși
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]
-
dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
noastră", "Ecoul", "Orizonturi". A condus revista "Pan" și a fost, între 1926 și 1930, secretar al cenaclului literar de pe lângă Institutul de literatură și bibliografie condus de Mihail Dragomirescu. A fost corector la "Chemarea" și "Facla"și secretar de redacție la "Ilustrațiunea română". A debutat editorial cu romanul "Piatra neagră" în 1930, prefațat de Liviu Rebreanu. În deceniul al patrulea a publicat mai multe volume de proză. A dus o viață agitată, cu practicarea unor meserii nu o dată antipodice: ucenic tinichigiu, tipograf
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]