356 matches
-
de furnizori s-a aplatizat și s-a redus până la dimensiunile unei căsuțe, așezată pe desktop-ul unui calculator. Același lucru s-a Întâmplat și cu partea grafică a afacerii: Greer & Associates au devenit propriii lor culegători de text, propriii ilustratori, ba, câteodată, chiar tipografi, deoarece dețineau imprimante digitale color. „Se presupunea că lucrurile vor merge mai ușor“, afirmă Greer. „Acum am sentimentul că merg să mănânc la McDonald’s, dar, În loc să-mi primesc meniul comandat, mi se cere să debarasez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
alte universuri mai aveți în atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de grafician de carte, pentru că imaginez cartea în toată complexitatea ei, de la zaț, paginație și până la concordanța cu subiectul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: * Coautor / coautori, * titlul (când descrierea principală este la autor), * autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator etc., * numele persoanei la care se referă conținutul lucrării, * colecția sau seria. 3. Descrierile complementare oferă un plus de informații, în afara descrierii bibliografice principale. 4. Descrieri auxiliare (trimiteri): nu oferă informații, ci indicații către o altă vedetă de descriere, care
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
bibliotecii poate fi îmbogățit și cu alte fișe, având ca vedete auxiliare următoarele responsabilități: A) vedetă la nume de persoane fizice, de colectivități, de denumiri geografice Coautor, traducător, prefațator, postfațator, culegător, compilator, alcătuitor, întocmitor, adaptator, editor, continuator, redactor, coordonator, adnotar, ilustrator, colectivitate studiată în lucrare, localitate, regiune geografică, țară studiată în lucrare B) vedetă la titlu * Pentru o lucrare descrisă la un autor, menționat în altă parte decât pagina de titlu * Pentru o culegere descrisă la compilator * Pentru un dicționar sau
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în colecțiile bibliotecii * Ce s-a scris despre un anumit autor * Ce volume sunt într-o anumită colecție * Ce opere ale unui autor sunt traduse și în ce limbi * Ce alte responsabilități poate să mai aibă un autor (redactor, traducător, ilustrator) Catalogul alfabetic va avea cel puțin o descriere pentru fiecare document. În vederea ușurării găsirii informației de către beneficiar, în scopul orientării acestuia vor exista fișe divizionare și despărțitoare. 123. Prezentați orânduirea fișelor în catalogul alfabetic R: În catalogul alfabetic se includ
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
utilizatorului. Iată cele 15 elemente ale DUBLIN CORE: 1. TITLUL Numele dat informației de către creator sau autor. 2. AUTOR sau CREATOR Persoana sau organizația responsabilă de crearea conținutului intelectual al informației (prima responsabilitate). De exemplu:autorii unui document, artiști, fotografi, ilustratori în cazul informațiilor vizuale. 3. SUBIECT și CUVÂNT-CHEIE Subiectul informației. Subiectul va fi descris printr-un ansamblu de cuvinte cheie sau fraze care precizează subiectul sau conținutul informației. Este recomandată utilizarea vocabularului controlat sau a unor scheme de clasificare. 4
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
instituție. 6. ALTE CONTRIBUȚII (responsabilități intelectuale) O persoană sau o instituție nemenționată în elementul AUTOR, care are o responsabilitate intelectuală semnificativă privind informația, dar a cărei contribuție este secundară prin raport cu responsabilitatea menționată în elementul AUTOR (ex: redactor, traducător, ilustrator, sau chiar o instituție). 7. DATA Data la care informația a fost publicată în forma sa actuală (ISO 8601) este redactată la fel ca în formatul UNIMARC(YYYY-MM-DD: 1998-11-06), URL: http://www.w3.org/TR/NOTE-datetime 8. TIPUL INFORMAȚIEI Informație
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
povești care au avut loc în realitate. Fără îndoială că Defoe înțelesese potențialul jurnalismului literar narativ și Fulkerson detectează și el aceste posibilități în zorii erei moderne și adaugă că i-ar plăcea ca March să fie însoțit de un ilustrator "care să surprindă aspectele estetice ale grevei... Îți spun că face impresie să conduci un război privat, ca și cum ți-ai croi drum prin mijlocul New York-ului, și New York-ul nici nu te-ar băga de seamă". Cu toate acestea, March
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
amploare mondială 781. Muumin-ul s-a bucurat de-a lungul timpului de sprijinul mai multor arte precum cinematografia sau literatura, dar și a unor genuri hibride precum banda desenată sau ilustrația de carte. Tove Jansson a fost, în același timp, ilustrator de carte și și-a însoțit personajele în călătoria lor prin intermediul desenului. 5.2.3. Tove Jansson - punct de întâlnire a artelor vizuale Tove Jansson provine dintr-un mediu artistic, iar pornirile spre sincretism își găsesc originea într-o amplă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
linia punctată, foloseai nițel lipici la borcan pentru marginile îndoite și, dacă urmai întocmai instrucțiunile, aveai dinaintea ochilor, într-un final, un autobuz de școală din carton. Cele mai cool jucării văzute vreodată Carlo Giovani (http://carlogiovani.com), artist și ilustrator brazilian, are un milion de idei pe care le pune pe hârtie, pe desktop, pe haine - practic, pe tot ce atinge. Nici legumele nu le curăță ca tot omul, în panglici ondulate, ci transformă o vânătă într-o văcuță, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
lent), persoana (eu, tu), conceptele spațiale (aproape-departe, în față-în spate, sus-jos), formele (cerc, triunghi, pătrat) și dimensiunile obiectelor (mare, mic) etc. toate aceste gesturi încadrându-se în categoria ilustratorilor. Paul Ekman și Wallace V. Friesen au identificat opt tipuri de ilustratori realizate cu mâinile care pot sprijini actul de predare-învățare și stimula motivația școlară: 1) Ideografe (ideographs): gesturi care însoțesc cursul gândirii profesorului sau readuc în minte cuvântul uitat (numai făcând gestul potrivit, profesorul poate să-și reamintească un anumit cuvânt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
complementare care însoțesc mesajul verbal al profesorului cu scopul de a descrie un cuvânt sau un obiect se numesc ilustratori. Majoritatea ilustratorilor implică mișcările mâinilor și ale brațelor, nefiind exclusă nici antrenarea altor părți ale corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se vor regăsi în materialul imprimat al primilor tipografi. 3. Decorarea manuscriselor. Trece progresiv în mîinile laicilor, ca și realizarea lor. Ilustratorii se grupează în preajma universităților, pe lîngă copiști și librari; în Paris, registrul impozitelor din 1292 semnalează deja 17 ilustratori. În timp ce Sfîntul Thoma d'Aquino elaborează un sistem filozofic realist, miniatura gotică urmărește cucerirea aparențelor sensibile; prin lărgirea perspectivei și restabilirea proporțiilor, viziunea lumii revine la scară umană. Ilustratorii nu mai caută să exprime ideea pe care și-o fac
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
astfel, textul și imaginile puteau fi tipărite în același timp. Chiar din 1460, Albert Pfister, tipograf la Bamberg, practica această îmbinare în edițiile sale. Astfel, decorarea tipărită se extinde progresiv la diversele părți ale cărții, care erau înfrumusețate înainte de către ilustratori: litere ornate, ancadramente de pagină, ilustrații la începutul lucrărilor și în părțile cele mai importante, viniete presărînd textul. Introdusă în Germania înainte de descoperiea tiparului, gravura în lemn a pătruns repede în cartea tipărită. Erhard Ratdolt, tipograf la Veneția începînd din
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
VI. Oamenii și cărțile 1. Meseriile cărții. Meserie nouă, tipografia nu s-a integrat dintr-o dată într-un cadru prestabilit, dar extinderea ei a făcut-o să intre în legătură cu alte meserii vechi ale cărții: copiști (pe atunci se numeau scriitori), ilustratori, librari care au trecut progresiv de la fabricarea și traficul cu manuscrise la comerțul cu cartea tipărită. Ori aceste meserii erau organizate, cel puțin în orașele universitare; membrii lor aparțineau Universității și, atunci cînd s-au instalat primii, tipografii au trecut
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
domeniu este Epitome de Balthasar Arnoullet (1546), cu o suită de portrete ale regilor Franței, atribuite lui Claude Corneille din Lyon. Vor urma altele, Apocalypse figurée (1561) de Jean Duvet fiind una dintre cele mai originale. În Germania, Virgile Solis, ilustrator al Bibliei și Jost Amman (1539-1591), autor de culegeri despre costume și meserii, continuă să folosească lemnul. 2. Secolul al XVII-lea. În cartea epocii clasice nu trebuie să te mulțumești să evaluezi numai forma ilustrației, ci să încerci să
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
care domină această perioadă este galantă, cu influențe erotice și adesea artificială; ea primește o ilustrație elegantă, pe măsură. Ca și în ale domenii ale artei, străinătatea se inspiră din modelul francez; lucrările elvețianului Salomon Gessner, care era propriul său ilustrator, și gravurile berlinezului Chodowiecki sînt un bun exemplu; dar culegerile venețianului Gianbattista Piranesi au o cu totul altă dimensiune și o puternică originalitate. Schematizînd, putem împărți ilustrația franceză a acestui secol în trei perioade. În prima perioadă (1715-1755), se transmit
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
receptare nuanțata începând cu impresiile notate la Salonul Oficial din București din anul 1929. Adun într-un periplu impresiile cronicarilor de artă plastică, îndeosebi pe acelea care adâncesc trăsăturile portretului de artist și ale artei sale, de la imaginea unui„abil ilustrator” (George Oprescu, 1933) ori „desenator dibaci” (Oscar Han, 1933) până la recunoașterea postuma a valorii operei sale care „autoritara și singulară, constituie ea însăși un capitol aparte al artei românești așezat însă, cu certitudine, în imediata vecinătate a celor mai mari
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
legitimare națională, steagul negru, cu un craniu alb și două oase sau cu două săbii curbe încrucișate dedesubt, a rămas simbolul piraților, în lumea occidentală, lucru fixat definitiv în imaginație de romancieri ca Walter Scott și Robert Louis Stevenson, de ilustratori ca Howard Pyle și N.C. Wyeth, de pictori ca Charles Dixon, Jean Gerome Leon Ferris, Roy Cross, Geoff Hunt și John Michael Groves, de scenariști ca Ted Elliott și Terry Rossio. O hartă contemporană a zonelor cu incidență crescută de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de punte e total revoluționară : țevile uriașe au afeturi rotitoare sau ies din romancieri ca Walter Scott și Robert Louis Stevenson, de ilustratori ca Howard Pyle și N.C. Wyeth, de pictori ca Charles Dixon, Jean Gerome Leon Ferris, Roy Cross, Geoff Hunt și John Michael Groves, de scenariști ca Ted Elliott și Terry Rossio. O hartă contemporană a zonelor cu incidență crescută de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
titlul Howard Pyle’s Book of Pirates. Desenele lui, ca și cele ale lui Wyeth, vor însoți permanent referințele la ticăloșii jefuitori de corăbii și tăinuitori de comori și vor crea, o dată pentru totdeauna, imaginea lor romanțată. Doar desenele unor ilustratori contemporani ai mării (Geoff Hunt, John Michael Groves, Roy Cross) au mai reușit, la aproape un secol distanță, să readucă un suflu mai realist imaginarului cu pirați, corsari și corăbii, prin acuratețea unui desen apropiat de stampa istorică. Recapitulând, amintesc
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Iorgulescu, Samuel Mützner, Ștefan Popescu, Iosif Rosenblut, pentru a lua numai câteva nume de contemplatori asidui ai mării. Niciunul, însă, nu s-ar înscrie cu succes în perimetrul temei acestui eseu, poate cu excepția notabilă a lui Dimitrie Știubei, pictor și ilustrator mai pronunțat realist și mai centrat pe reprezentarea vaselor, ca ofițer de marină. Lipsit de poveste, de desfășurare, de tensiune și de spectaculos, încremenit într o imagine interiorizată in extremis, stimabil, altfel, în genul său, tabloul marin nu dă o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o operă originală, prezentând afectări și istericale la modul oriental. Dar întîi de toate Negruzzi e un mare prozator, fără invenție, mărginit la anecdotă și memorii. Cea dintâi nuvelă, Zoe, cu intrigă violent romantică, izbește plăcut ochiul prin arta de ilustrator, atent la învălmășirea de tonuri și la contrastele acestei răspântii între Occident și Orient. Cât despre structura prozei, înainte de orice comparație, trebuie să se releve că Hermiona Asachi tradusese în 1839 René-Paul și Paul-René de Emile Deschamps și că în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]