496 matches
-
de la nr. 32 la capăt, Str. Grădina Poștei - IV, V, VI, VII, VIII Str. Grigore Tocilescu Str. Grîului Str. Hortenzia Str. Iacob Mureșianu Str. Iancu Jianu Str. Ilie Măduța (fosta Levențica) - blocurile 320, 321, 322, 323, 325, 326, 327 Str. Imașului blocurile 2, 4, 4 A, 1, 3, 5, 7 Str. Ioan Alexandru (fosta Ineului) - de la nr. 14 la capăt și de la nr. 11 la capăt Str. Ioan Alexandru (fosta Ineului) - blocurile 14, 14 A, 15, 15 A, 15 b. Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bl. G2A); 15 Bl. L2A;(15 Bl. L2-A); 17 Bl. L2A;(17 Bl. L2; 17 Bl. L2-A); 19 Bl. L1B;(19 Bl. L1-B); 21 Bl. H3, 23 Bl. H3; 25 Bl. H3;(25 Bl. H-3); 2; 4; 6; 10; Str. Imașului Str. Inundată *(D) Str. Izvor 1 Bl. 651; 3 Bl. 649; 5 Bl. 647; 7 Bl. 646 Str. Izvor 11 Bl. 632; 13 Bl. 632; 15 Bl. 632; 2 Bl. 642: 4 Bl. 642; 6 Bl. 643; 8 Bl. 643
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
la final Str. Griviței Str. Gutinului Str. Haiducilor Str. Hera Str. Herja Str. Hija Str. Hollosi Simon Str. Horea Str. Hornului Ale. Hortensiei Str. Hortensiei bl: 3, 5, 7, 2, 4, 6, 8, l0, 12 Str. Iasomiei Str. Ignișului Str. Imașului Bl. D. Independenței bl: 2, 2A, 2B, 2C, 4, 4A Str. Industriei Str. Inocențiu Micu Klein Str. Ion Creangă Str. Iuliu Maniu de la 2 la 48, 50, 52, 54, 56, Baia Mare Pța. Izvoarelor Str. Izvor Str. Închisă Str. Lacului Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
4 - 76 Str. Iasomiei - nr. 1 - 3; 2 - 8 Str. Iazului - nr. 1 - 45; 2 - 40; Str. Iederei - nr. 1 - 23; 2 - 18 Str. Ilie Gripescu - nr. 1 - 13; 2 - 30 Str. Ilie Păun - nr. 1 - 11; 2 - 12 Ale. Imașului - nr. 1 - 11; 2 - 10; Bl. 1; 40; 42 - 44; 43; 45 - 47; 46 - 48; 49; 50; Str. Imașului - nr. 1 - 65; 2 - 54 Str. Imboldului - nr. 1 - 9; 2; Str. Ing. Alexandru Iacovache - nr. 5 - 9; 18 Str. Ion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1 - 23; 2 - 18 Str. Ilie Gripescu - nr. 1 - 13; 2 - 30 Str. Ilie Păun - nr. 1 - 11; 2 - 12 Ale. Imașului - nr. 1 - 11; 2 - 10; Bl. 1; 40; 42 - 44; 43; 45 - 47; 46 - 48; 49; 50; Str. Imașului - nr. 1 - 65; 2 - 54 Str. Imboldului - nr. 1 - 9; 2; Str. Ing. Alexandru Iacovache - nr. 5 - 9; 18 Str. Ion Berescu - nr. 1 - 13; 4 - 18 Str. Ion Borcan - nr. 1 - 23; 2 - 26 Str. Ion Ștefănescu - nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 10 țel. 561890 155 BANES CONSTANTĂ n.1968 Arad, Str. Margaretelor nr. 42 țel. 254752 156 BARBU RODICA n.1947 Arad, Micălaca, bl. 301, sc. C, ap. 23, et. 6 țel. 233635 157 BÂRNĂ LILIANA n.1967 Arad, Str. Imașului, bl. 4A, sc. B, ap. 6 țel. 267371 11542 BENIUC DANIELA n.1969 Arad, Aleea Tomis, bl. X 6 nr. 1 țel. 246345 159 BERCEA EVA n.1950 Ineu, Str. G. Coșbuc nr. 20 țel. 511412 16509 BERZOVAN VIORICA JENUTA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
420 m, lățime 6 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2010", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local nr. 21/2010"; - la poziția nr. 19, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Sat Crețeștii de Sus - Str. Imașului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la nr. 1 - Olteanu Neculai la nr. 26 - Toma Ionel, lungime 390 m, lățime 6 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2010", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
Vaslui" secțiunea I "Bunuri imobile", se modifică următoarele poziții: - la poziția nr. 2, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 212", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la proprietatea lui Sava Niță până în punct Savița (vii, imaș), lungime 350 m, lățime 6 m, tarlaua nr. 22"; - la poziția nr. 3, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 895", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "din DC 73 până la limită hotar comuna Grivița, lungime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
carosabil 50% asfaltat și 50% pietruit, lungime = 1.204 ml", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "639.860,16 lei"; - poziția nr. 126, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Începe de la intersecția cu str. Hăpăianu și se termină în imaș, carosabil pietruit, lungime = 150 ml", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.606,23 lei"; - poziția nr. 129, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Începe de la intersecția cu str. George Enescu și se termină în depoul C.F.R., carosabil asfaltat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230267_a_231596]
-
poziții se modifică după cum urmează: - poziția 92 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Lisaura, S = 260 mp, construită din cărămidă, acoperită cu tablă"; - poziția 93 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Lisaura, S = 3.200 mp, N - cimitir, S; E - imaș, V - drum". 42. Anexa nr. 54 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Liteni" se completează cu pozițiile 196-200 la Secțiunea I "bunuri imobile" și cu poziția 4 la Secțiunea II "bunuri mobile", conform anexei nr. 19 la prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
și a învățământului public în 1851. În primul domeniu se reglementează raporturile dintre proprietari și muncitori, aducând astfel o îmbunătățire a situației țăranilor, prin scăderea zilelor de muncă, oprind folosirea lor la alte lucrări decât cele agricole, desființează dijma, mărește imașul și ușurează condițiile de strămutare. Din punct de vedere al învățământului, se prevăd trei grade cu predare obligatorie în limba româna peste tot și la toate gradele, chiar și la cele de limbi străine. Se înființează două facultăți, de drept
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia Perieni. În "Marele Dicționar Geografic al României", redactat de George Ioan Lahovari (1898), se menționează: În "Dicționarul Geografic al
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
sat dispărut, lângă Vereșcecani), Poiana Vlădica (mai jos de Iași, loc în care Alexandru cel Bun împreună cu boierii săi și cu poporul l-au întâmpinat pe Sfântul Ioan cel Nou) etc. Mitropolia stăpânea prisăci, stupi, mori, heleștee, vii, boi, cai, imașuri și fânețe, pescari, vecini, poșlușnici, cojocari, fierari etc. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a acordat Bisericii Mirăuți danii domnești (mori, heleștee, stupi). El a renovat lăcașul de cult, acesta primind o înfățișare mai aproape de elementele caracteristice epocii. Istoricul Nicolae Iorga
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
agricole sau depozit de piei de animale , pentru sume de 30-40 florini anual. Negustorii evrei nu s-au îngrijit de soarta fostului lăcaș de cult, starea acestuia degradându-se tot mai mult. Mai mult, cimitirul bisericii a fost transformat în imaș public pentru vitele locuitorilor, iar pridvorul a fost închis cu scânduri și acoperit cu strujeni, fiind transformat în staul pentru vite. Nici chiriile negociate cu negustorii evrei nu erau plătite, așa că veniturile bisericii erau cheltuite pe procese pentru obținerea acestor
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești, cît și a întregii Basarabii. În lista neagră au fost incluși gospodarii satului Oboroceanu Ion, Ionescu Mărioara și Țenu Nicolae. La primul și ultimul în turmele lor
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales pe înserate, după ce oile și vitele erau așezate la locul lor, tot imașul vuia de chiote, de apeluri către vecini și nu numai, prin care tinerii își exprimau prezența și atașamentul într-un spațiu nocturn devenit nesigur: "Uuuu, tu Mărie, tu!", "Uuuuu/hu/hu/huuu!, mă Ioane, mă!"... După mulsul de dimineață, oile
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
la lucru, la sapă, la fân, ducând cu ei și produsele lactate necesare familiei. În aceste cazuri, de cele mai multe ori mama dormea în crambă cu copilul, asta nu doar din nevoi practice ci și ca o garanție a fidelității, căci imașul era plin de hăndrălăi, care puteau atenta la pudiciate femeilor. În cazul fetelor situația devenea uneori dramatică, nu o dată întâmplându-se să se nască aici copii din flori... Ieșitul din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și de pășunat cruci vechi de lemn sau de piatră, așa numitele cruci celtice sculptate, cu semnul soarelui între brațe, evocând Soarele Mântuirii. La aceste cruci de hotar se făceau slujbe religioase, sfeștanii primăvara când se ieșea cu animalele în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
certuri, a fost împins spre apus, până în pârâuțul Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul avea, conform Topographiei lui Werenka, doar 56 familii, dar numărul
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
a introdus cota obligatorie de predare a unor produse, au fost rechiziționate multe animale. În timp ce bărbații erau concentrate și trimiși pe front, cei rămași acasă erau siliți la munci grele, suplimentare. Se mai văd și astăzi urmele sinistrelor casemate de pe imaș, la care au fost obligați să lucreze pe orice vreme locuitorii din Buciumi. Au fost interzise toate adunările, horele, serbările și nunțile. Rar se obținea autorizație pentru vreo hora, care era de regulă supravegheată de autorități. Jandarmii erau nelipsiți din
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Iași, precum și la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Este situat în sudul județului Botoșani, pe drumul european E58 Botoșani-Hârlău. Este înconjurat de terenuri agricole cultivate în principal cu porumb, grâu, floarea soarelui, orz și sfecla de zahăr. Pășunile și imașurile comunale asigura hrana pentru oile, vitele și caii din gospodăriile țărănești. În sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț. Sunt prezente și unele ocupații tradiționale: olăritul, confecționarea obiectelor de artizanat, confecționarea de obiecte
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]