333 matches
-
alcool nu știu nimic, sunt inutilă nu valorez nimic”. Anturaj Cogniții Părinți - surori: „Dacă ea ar muri, nu-i acordă încredere, aș fi liniștită” au tendința să o discrediteze, „Am să mă cert cu ea” caută să-i protejeze copiii. Imagerie Nici una Tabel 1. Diacronia Soniei Elemente structurale posibile - Genetice: alcoolo-dependență a bunicilor. - Personale: nici una. Factori istorici de menținere posibilă - Relații cu familia sa apropiată: părinți și soră care au considerat-o întotdeauna ca fiind o persoană cu un caracter slab
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parte, zbuciumul mistuitor al unei anxietăți holiste, dotată cu oarecare coloratură social-politico-culturală și contextualizată geopolitic, în fond cu adresă ontică. Anxietate virtual dezamorsată totuși de sugerarea unui chietism oriental, atins prin dobândirea bucuriei contemplației, după procedeul hazului de necaz. Mărunta imagerie prozaică e investită, fără patos sau poză, cu semnificații ale interogației asupra rosturilor ultime, schițate cu nerv și curmate brusc. Colorată anecdotic, lirica lui P. este de regulă nonnarativă: vădește performanța obținerii unui maxim de conotație cu un minim de
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
Mai vechile încercări de a-l recupera integral pe poet în cadrele modernismului șaptezecist au dat rezultate limitate. Gheorghe Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii - impersonalizată tactic prin învestirea ei în ancestral și geologic - și releva imageria onirică, reproșându-i poetului un „cinism” exagerat (inclusiv față de poezie) și recurgerea la „divagații de gust îndoielnic” și opinând, concluziv, după ce-l comparase cu Ion Vinea, Gellu Naum, Nichita Stănescu, că, „fără să fi fost un «mare poet»”, M. „rămâne
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
avangardistă M. ar fi fost, în fond, un confesiv și un sentimental. Frecventă este și înregistrarea poetului drept creator de tablouri de atmosferă, enigmatice, luminate de un lirism criptat, obiectivat, învestit în „obiecte”, în „decor”. De aceste tablouri ține și imageria onirică a poetului, aceasta fiind marca de onirism cea mai vizibilă a creației sale. Faptul că a putut fi raportat la poeți cât se poate de diferiți între ei - Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Geo Dumitrescu - demonstrează diversitatea componentelor structurii intime
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
formări elementare pentru toți, a accesului la noile întrupări ale cunoașterii și la o gestionare comunitară a cunoașterii, echitabilă în sensul „împrumutului” și „depunerii” de cunoștințe. Se pare că cybercultura vine cu o nouă reprezentare asupra spațiului și timpului, asupra imageriei interne și reprezentărilor noastre despre lume. Tehnocultura actuală (este greu să mai distingi valoarea culturală de tehnica de transmitere a acesteia) predispune pe individul contemporan la o creativitate și la o capacitate de sinteză iconică. Imaginea în cyberspațiu nu numai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fac din acest volum cea mai pitorească și exotică scriere a lui B. În Unicorn în oglindă (1975), critica a văzut o etapă în care poetul renunță la pitoresc și la muzicalitate și esențializează discursul liric, fără a abandona scheletul imageriei mitice. Acum se lasă mai bine percepută dimensiunea inițiatică a poeziei. Două experiențe au stat la originea ei: întâlnirea cu Eliade și dispariția neașteptată, prematură a fratelui poetului, în 1975. Pentru o vreme, lirismul își mai păstrează vocea impersonală, însă
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
vizavi de bolnavul mental din varii motive și care a construit neîncetat în jurul său un personaj ratat al formelor normale, echilibrate și corecte, ca pe un ratat al grupului sub toate dimensiunile sale, „țap ispășitor” al răului social, ne apare imageria monstruoasă, ca de eșafod de ghilotinare iacobină, a formulei discursului clasic psihiatric (în acest fel, pentru E. Kraepelline, unul dintre fondatorii psihiatriei moderne, „un nebun este bun doar mort”), unde se impune și se învață stereotipia reacției față de bolnavul mental
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
izolare și tentative de a ascunde problemele reale pe care le are. Pornind de la citatul din J. Lacan (1969, p. 19) despre nebunia ca formă fundamentală de expresie a limitei raționalității noastre și, în același timp, a limitelor experienței umane, imageria radicală despre nebunie tinde să ne facă să uităm că ceva se comunică prin intermediul nebuniei, ceva ce noi refuzăm adesea să acceptăm pentru a nu modifica fie și un precar echilibru al ordinii vieții noastre. Pe de altă parte, păstrând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a detresei subiectve bazată pe experiențele de intruziune și evitare raportate în mod curent în studiile clinice despre răspunsurile psihologice la evenimentele stresante. Conform lui Yassen (1995), stresul traumatic secundar poate afecta persoana: • cognitiv (concentrare diminuată, stimă de sine scăzută, imagerie legată de traumă); • emoțional (apatie, depresie, hipersensibilitate); • comportamental (tulburări de somn, răspuns exagerat de tresărire, abuz de alcool sau alte substanțe); • spiritual (furie împotriva lui Dumnezeu, pierdere de semnificație și sens, disperare persistentă); • interpersonal (interes scăzut în intimitate și sex
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
gama de reacții pe care specialiștii o pot trăi ca urmare a interacțiunii lor cu victime ale unor evenimente traumatice poate fi împărțită în trei arii. Prima categorie se referă la simptomele detresei psihologice, cum ar fi comportamentul de evitare, imageria intruzivă, acuzele somatice sau apatia psihologică. O a doua categorie de reacții se referă la schimbări în credințe și impresii despre lume (Janoff & Bulman, 1992). Indivizii își situează presupunerile și credințele la un nivel preconștient, ceea ce le permite să își
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de alții, schimbări în spiritualitate sau semnificație, în expectanțe, în nevoile de bază precum și în schemele cognitive despre siguranță, stimă, încredere, dependență, control și intimitate. Pearlman (1995) vorbește, de asemenea, despre riscul dezvoltării unei simptomatologii specifice stresului posttraumatic incluzând evitare, imagerie intruzivă și surescitare. Traumatizarea vicariantă are consecințe psihologice profunde și deosebit de detresante care pot dura luni sau chiar ani după încetarea activității cu persoane ce au suferit direct traume. McCann și Pearlman analizează simptomele cele mai pregnante ale acestei patologii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și deosebit de detresante care pot dura luni sau chiar ani după încetarea activității cu persoane ce au suferit direct traume. McCann și Pearlman analizează simptomele cele mai pregnante ale acestei patologii și menționează printre cele mai importante schimbările cognitive și imageria intruzivă. Schimbările cognitive În elaborarea lui McCann și Pearlman a conceptului de traumă vicariantă, aceștia spun că lumea cognitivă a terapeutului poate fi alterată de expunerea verbală la materialul traumatizant al clientului. Aceste schimbări în schema cognitivă afectează semnificativ sentimentele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fi alterată de expunerea verbală la materialul traumatizant al clientului. Aceste schimbări în schema cognitivă afectează semnificativ sentimentele, relațiile și viața terapeutului. Efectele acestei rupturi și transformări a schemei cognitive devin dependente de "centralitatea și saliența acestor scheme" pentru terapeut. Imageria intruzivă Memoria specialistului afectat de traumatizare vicariantă va fi alterată, afectat fiind sistemul de imagerie al memoriei. Trăirea unor imagini și emoții dureroase asociate cu amintirile traumatice ale clientului se poate încorpora în sistemul de memorie al specialistului. Această reexperientare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
afectează semnificativ sentimentele, relațiile și viața terapeutului. Efectele acestei rupturi și transformări a schemei cognitive devin dependente de "centralitatea și saliența acestor scheme" pentru terapeut. Imageria intruzivă Memoria specialistului afectat de traumatizare vicariantă va fi alterată, afectat fiind sistemul de imagerie al memoriei. Trăirea unor imagini și emoții dureroase asociate cu amintirile traumatice ale clientului se poate încorpora în sistemul de memorie al specialistului. Această reexperientare sau evitare a aspectelor cu privire la amintirile traumatice ale clienților va apărea recurent sub forma flash-back-urilor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
câteva teme psihologice specifice: "amprenta morții", "culpabilitatea supraviețuitorului", "apatia psihică", "suspiciunea falsei îngrijorări" și "lupta supraviețuitorului pentru sens. • "Amprenta morții" se referă la imaginile teribile ale morții, inclusiv forme grotești și absurde ale acesteia. În cazul subiecților investigati de Lifton imageria raportată se putea referi la camerele de gazare pentru supraviețuitorii Holocaustului și figuri decrepite, uscate și scofâlcite ale persoanelor cu SIDA pentru terapeuții din studiul lui Gabriel. • " Sentimentele de culpabilitate" resimțite de terapeuți puteau decurge din asistarea unui număr mare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
judecățile sau strategia. Traumatismul vicariant are, de asemenea, un efect profund asupra relațiilor cu ceilalți, credințele despre intimitatea cu ceilalți, încrederea în sine și în ceilalți și stima de sine și de ceilalți. Aceste schimbări ale sinelui vin să completeze imageria intruzivă și restul simptomatologiei specifice stresului posttraumatic. McCann și Pearlman (1990) subliniază faptul că aceste efecte afectează toate ariile vieții specialistului, sunt cumulative, și foarte probabil permanente. Diferențe dintre traumatismul vicariant și stresul traumatic secundar Principala distincție între traumatizarea vicariantă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
factori demografici / 59, 115, 175 factori profesionali / 37, 45, 120, 156 G genul / 16, 116, 156, 159, 168, 187 grijă empatică / 34, 93-94, 140 grijă detașată / 141 I istoric traumatic personal / 30, 40-43, 46, 101, 103, 118-120, 156-158, 168, 187 imagerie intruzivă / 36, 53-54, 62 interpersonal / 32, 66, 142 L locul controlului / 83, 90-92, 165 M medici / 21, 57, 85, 87, 95-96, 131, 137-143, 147-148, 152-153, 155-161, 165-168, 173-175, 177, 180, 182-284, 187 modele teoretice / 31, 49, 61, 66-67 motivație / 74
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
modern, „colorat” al unei gări de provincie — provincia românească de care Tzara tocmai se rupsese. Pentru Vinea însă, „trenul” Dada trecuse, lăsînd în urma lui melancolia celui incapabil să emigreze altundeva decît în fantezie. Această ambiguitate, sesizată de toți exegeții, între imageria acut modernistă și sensibilitatea simbolistă caracterizează atitudinea poetului Vinea la care, pe lîngă luările de poziție novatoare, există întotdeauna o rezervă, o distanță față de retorica „angajată”. Este, poate, expresia unei inerții „oblomoviene”, estetismul unui „om de prisos”, un temperament scindat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lucra la construcția unei căi ferate, o bară metalică de 1,80 m i-a străpuns craniul. El s-a vindecat în urma acestui teribil accident, dar a devenit de o extremă grosolănie, pierzându-și orice simț al moralității. Reconstrucția în imagerie cerebrală a creierului său pe baza craniului conservat a arătat că leziunea ocupa mai mult sau mai puțin aceeași regiune frontală ca la Elliot, fiind localizată în zona ventrală și mediană a cortexului frontal. Concluzie Damasio a concluzionat că această
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pe suprafața creierului, creșterea volumului ventricular) par să fie mai evidente odată cu vârsta și cu o varietate de condiții neurologice. Gradul de severitate al acestei patologii nu a fost, încă, corelat defnitiv cu nivelul leziunilor corticale din schizofrenie. Studiile de imagerie cu RMN în schizofrenie, chiar din stadiile incipiente, sunt inconcluzive, deși unele evidențază o serie de anomalii cum ar fi atrofia corticală frontală. 3.4. Constantele biologice studiate în cazurile de schizofrenie nu au înregistrat modificări patognomonice, în sînge sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și puterii interioare Intervenția 17. Animalul prietenos (tehnica consilierului interioră Intervenția 18. Urcarea muntelui Intervenția 19. Întărirea eului direcționată spre scop Intervenția 20. Viața unui stejar (o metaforă terapeuticăă Intervenția 21. Viața unui râu Intervenția 22. Încurajarea catharsisului Intervenția 23. Imagerie ghidată pentru catharsis Intervenția 24. Gestionarea catharsisului Intervenția 25. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” Intervenția 26. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” cu întărirea eului Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția 30. Ratificarea (2Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pasiv și dependent, receptacul al programului terapeutic unilateral realizat și gestionat de terapeut. Metodologia cercetării cooperative trasează epistemologia extinsă în patru direcții (Heron, 1992, 1996Ă și anume: cunoașterea experiențialăprin empatie, compasiune și rezonanță; cunoașterea prezentaționalăexpresie prin narațiune, desen, mișcare și imagerie estetică; cunoașterea propozițională bazată pe concepte și idei teoretice; cunoașterea practicăo îmbinare a celorlalte forme de cunoaștere în intervețiile clinice. În domeniul practicii clinice aceste forme participative de cercetare au o dimensiune politică prin faptul că ele conferă putere oamenilor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și mentală și care au fost discutate anterior. Boala poate rezulta ca urmare a procesului de conversie isterică sau a somatizării, adică atunci când furia și vina devin somatice. Heron (1998aă concluzionează că există patru forțe majore ale procesului de reintegrare: imageria provocativă emoțional care vine din afară; deschiderea progresivă a asociațiilor și imaginilor din interior; presiunea fizică din afară; energizarea voluntară a corpului din interior. Primele două strategii pot fi realizate prin hipnoterapie în timp ce ultimele două intervenții generice sunt în principal
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Alden și Degun-Mather (1996, p. 504Ă enumeră o serie de proprietăți ale hipnozei care sunt relevante pentru hipnoza clinică: sugestibilitate crescută, sau cel puțin o dorință crescută de a accepta sugestiile într-un mod mai puțin critic; capacitate crescută de imagerie și joc de rol, astfel încât evenimentele imaginate sunt experiențiate ca fiind reale; acces mai mare la amintirile din copilărie, deși acestea nu reprezintă o întoarcere literală la un anume stadiu de dezvoltare cognitivă; testare a realității redusă. O mai mare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mediu sigur și suportiv. Rossi (1996Ă concluzionează: O sursă majoră de stres și de boală psihosomatică se regăsește în abuzul cronic al ritmurilor naturale minte-corp referitoare la performanță și vindecare... se speculează că abordările curente în vindecarea holistică (hipnoză, meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și anume răspunsul de vindecare ultradian de 20 de minute care aparent joacă un rol în coordonarea sistemelor majore ale autoreglării minte-corp
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]