335 matches
-
dintr-un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv, uneori patetic, verbios, în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
neoromantic ca sensibilitate, neosimbolist ca tehnică: corespondențe, cuvinte-simboluri, muzicalitate, sinestezii etc.), care a asimilat o întreagă istorie culturală, astfel încât „fiorul liric” (invocat, bunăoară, în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
vor constitui polii discursului său și ulterior. În Jungla marină (1971) proliferează concatenările concret-abstracte de materii: oameni-copaci sunt „cuplați într-o sete cosmică și grea”, alteori copacii sunt „cai crescuți în trupul meu”. Poemele proiectează peisaje cosmice, alegorice, încărcate de imagerie metaforică: cai negri, luna-păianjen, crengi de șarpe, cenușă, iarbă (Galop de foc, Cocoși de sete etc.). „Jungla marină” simbolizează lupta eului cu materia uriașă, informă, care îl înlănțuie: „La capătul lumii într-o junglă marină/ mă lupt cu lianele vii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
clarificări suplimentare asupra ideii de "imaginație", așa cum transpare ea din textele semnate de vizionarul englez, având, simultan, în vedere, precum corect sugerează Andrew J. Welburn, "nu doar puterea imaginii, ci și problemele dificile care se ivesc atunci cand poezia atinge limitele imageriei și ale reprezentării" (1989, p. 15). Pentru a-i pătrunde înțelesul ultim, Blake plasează imaginația în opoziție cu facultatea mnemică. În Annotations to Wordsworth's Poems, el reafirmă ideea că imaginația este, esențialmente, o oglindă spirituală a omului și face
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
-i privește pe adepții acestei forme mistice, fapt care pare să augmenteze clivajul dintre viziune, ca imagine și experiență, si misticismul negativ, ca alegorie și respingere a vizualului.103 În această grila, viziunea presupune în primul rând percepție a formei (imagerie), care, la rândul său, reclamă o implicare activă a senzațiilor. Philip C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aliajul minuțiozității cu nostalgia. Sau, În fine, admit că atâtea amănunte pot părea o „junglă” - dar atunci În accepția originară a termenului sanscrit j³ògala (despre care Francis Zimmermann a scris pagini memorabile): teren cultivat, salubru și fertil, cu totul contrar imageriei de tip Kipling pe care suntem, iată, forțați să o ventilăm cu toții. Lucrând la această carte am distins echilibre care ar fi corespuns unui re minor, cu suficiente pasaje În andante. Aș vrea ca cititorul să-mi Împartă cu Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rosicruciană, în încercarea sa de a elibera gândirea umană de încorsetarea doctrinelor totalitare, a fost adesea ținta unor atacuri denigratoare, cu toate că reprezenta adevărata față a dogmei căreia îi suntem cu toții tributari. Considerată că aduce infuzii de hermetism păgân, simbolistică și imagerie kabbalistică, adevărurile revelate de ea au fost blamate cu toate că însâși marile religii își bazează învățăturile pe aceleași elemente. După ce Veneția și-a pierdut importanța economică și Londra a început să devină un imperiu mondial, opozanții dezvoltării industriale a lumii, ai
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
engleză), ulterior, observă Burke, conducătorul fascist și-a dat seama, în mod corect, de faptul că nu are decât de câștigat de pe urma caracterului "vag" al conceptului. Astfel, confirmă criticul, Hitler a "incorporat (acest element - adăugirea mea) în marea suprapunere a imageriei sale relaționale sau a ideației sale imagistice"432. Astfel, Hitler generează un nou lanț "purificator"433, susținând că lipsa de unitate a parlamentului german nu se poate "vindeca" decât dacă "o singură voce"434 vine să îi aplaneze toate conflictele
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lăuntrică, celebrarea femeii și erotismul, abordat, în cele mai vechi, într-o modalitate care îmbină fervoarea mistuitoare cu reticența aluziv-sentimentală, iar în cele mai recente în chip mai explicit și viguros, recurgând la o simbolistică fără ambiguități și la o imagerie frapantă. Se poate observa la V. o continuă, deși nu spectaculoasă, ajustare și concentrare a temelor, o amendare subtilă a manierei, o cristalizare a viziunii și o optimizare a expresiei, care, după cum au remarcat criticii, câștigă în profunzime și acuratețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
El separă neurocognitivitatea în "date de persoana treia" (conținând procesele cerebrale și comportamentul) și "date de persoana întâia" (conținând experiența subiectivă). Datele de "persoana a treia" sunt obiectivitatea prin care percepem realitatea, iar cele de "persoana întâi" sunt subiectivitatea sau imageria mintală (D. Chalmers). Încercarea de separare a proceselor neurocognitive, în funcție de apartenența lor la persoana I și persoana a III-a, îl conduce la dihotomizarea percepției (consideră percepția vizuală ca aparținând persoanei I și a celei auditive și tactile persoanei a
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
I și persoana a III-a, îl conduce la dihotomizarea percepției (consideră percepția vizuală ca aparținând persoanei I și a celei auditive și tactile persoanei a III-a) la separarea gândirii de vorbire și la separarea diferenței somn trezire de imageria mintală. Atribuirea fluxului dorsal al vederii ca aparținând persoanei a III-a, iar a fluxului ventral ca aparținând persoanei I, este o speculație contradictorie vizavi de descoperirea lui Hubel și Wiesel despre percepția neuronală a vederii (ca rezultat al asociației
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu le poate oferi. Există nenumărate exemple, devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește eliberarea de constrîngeri pe care veghea o refuză. Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile oamenilor bolnavi "sufletește" aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică a algoritmului imaginativ
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Acherman & Borbely, 1997); (Amzica, 1997); (Stickgold, 2000 a-b); (Gais, 2002), (Hobson, 2000); (Nielson, 2000); (Morin A, 2006). Note 1 Stanislas Dehaene (1965), neuropsiholog și neurobiolog, cercetează mecanismele citirii, numerotării și conștiinței. În cărțile sale Le Cerveau en action: l'imagerie cérébrale en psychologie cognitive și The Cognitive Neuroscience of Consciousness descrie mecanismele nervoase ale conștiinței. Este laureat al Premiului Brain. 2 Jean-Pierre Changeux (1936), neurobiolog, cercetează substratul biochimic și structural al sistemului nervos și al funcției cognitive. Studiază receptorul nicotinic
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu sânge, pâine și cocs, premiat de Editura Forum. Poezia de început a lui T. proiectează peisaje halucinante, imagini ale pauperității proletarilor și expresii vehemente ale demitizării lui Dumnezeu („copiii îl înjură pe Dumnezeu la plural”). Tonul este bacovian, cu imagerie expresionistă, dar și cu multe inserturi avangardiste, sugerând efectul războiului asupra subconștientului și mizând pe imagini puternice, ca niște „radioscopii”, care frapează prin modernismul lor, tocmai pentru că depășesc cumva litera timpului (plămânii „tușiți”, femeia „cu rană pe uger/ are un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
L'Express. Descrie, cu un talent retoric unic, personalitatea Mariei Curie. 114 Johann Karl August Radon (1887-1956), matematician austriac. Utilizând instrumentele pluridirecționale ale lui Vallebona, descoperă "stratigrafia" care înlesnește obținerea imaginilor de secțiune ale organelor corpului uman (în tehnici de imagerie). 115 Stefan Kaczmarz (1895-1939), matematician polonez, autorul metodei Kaczmarz. Găsește soluția algebrică utilizată în imageria modernă a tomografiei computerizate. 116 Sir Godfrey Newbold Hounsfield (1919-2004), inginer electrotehnic descoperitorul "scalei Hounsfield", o măsurătoare cantitativă a radiodensității cu care se evaluează scanarea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Radon (1887-1956), matematician austriac. Utilizând instrumentele pluridirecționale ale lui Vallebona, descoperă "stratigrafia" care înlesnește obținerea imaginilor de secțiune ale organelor corpului uman (în tehnici de imagerie). 115 Stefan Kaczmarz (1895-1939), matematician polonez, autorul metodei Kaczmarz. Găsește soluția algebrică utilizată în imageria modernă a tomografiei computerizate. 116 Sir Godfrey Newbold Hounsfield (1919-2004), inginer electrotehnic descoperitorul "scalei Hounsfield", o măsurătoare cantitativă a radiodensității cu care se evaluează scanarea tomografică. Primește, împreună cu Allan McLeod Cormack Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (pentru descoperirea tehnicii
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cartea The Heart of Darkness, scrisă de Joseph Conrad, imagini familiare și considerate adevărate de către cei care nu știu mai nimic despre Africa.392 Africa Centrală este o regiune nu prea bine cunoscută în Vest, dar este învelită într-o imagerie puternică, veche de secole.393 Liderii trebuie să reproducă în mod constant aceste imagini și metafore pentru că identitățile alternative pot oricând să-și facă loc. Liderii au control asupra discursului public prin intermediul instituțiilor statale și pot marginaliza construcții alternative ale
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
deci că, într-adevăr, cultura globală își poate regăsi resurse de dezvoltare doar în mod artificial, încât "dificultatea centrală a oricărui proiect de construcție a identității globale și, așadar, a unei culturi globale este aceea că identitatea colectivă, ca și imageria sau cultura, este întotdeauna specifică, din punct de vedere istoric, întrucât se bazează pe memorii împărtășite și pe un sens al continuității dintre generații"546. Asociind ideologia unui proiect de construcție a unei identități culturale globale, teoreticienii sociali preocupați de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de rafinat poematice, pe atât de radical demistifiante și sfidătoare pentru „moralitatea scandalizată”. Cel dintâi, o lamentare baroc delirantă asupra nefericirii amorului, caricaturizează confesiunea drept transă isterică: „Ha! Ha! Ha! - Cine nechează? (Râd eu. Sunt eu.)” și sfârșește cu o imagerie „horror” de necrofagie a „hoitului” iubirii. Și Emil Isac semnează o schiță în regim (auto)ironic și nonconvențional, Protopopii familiei mele. O microproză erotică, estet senzuală, de Claudia Millian, Ție, obsesia mea, debutează cu un crochiu descriptiv care transpune frapant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Mai vechile încercări de a-l recupera integral pe poet în cadrele modernismului șaptezecist au dat rezultate limitate. Gheorghe Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii - impersonalizată tactic prin învestirea ei în ancestral și geologic - și releva imageria onirică, reproșându-i poetului un „cinism” exagerat (inclusiv față de poezie) și recurgerea la „divagații de gust îndoielnic” și opinând, concluziv, după ce-l comparase cu Ion Vinea, Gellu Naum, Nichita Stănescu, că, „fără să fi fost un «mare poet»”, M. „rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
avangardistă M. ar fi fost, în fond, un confesiv și un sentimental. Frecventă este și înregistrarea poetului drept creator de tablouri de atmosferă, enigmatice, luminate de un lirism criptat, obiectivat, învestit în „obiecte”, în „decor”. De aceste tablouri ține și imageria onirică a poetului, aceasta fiind marca de onirism cea mai vizibilă a creației sale. Faptul că a putut fi raportat la poeți cât se poate de diferiți între ei - Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Geo Dumitrescu - demonstrează diversitatea componentelor structurii intime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga imagerie greacă și romană, care cunoaștea Pegasul și rinocerii, este suficientă pentru a demonstra că cele câteva rânduri pe care Ctesias, Aristotel, Plinius sau Aelian le-au consacrat animalelor unicorne nu i-au marcat deloc pe contemporanii acestora"25. Trag linie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a recompune universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul mediatic va reabilita lectura participativă, transformându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
de l ’enemi. Hyperviolence et démocratie, La Fabrique, Paris, 1998), de o bătălie aproape feroce între carnasierii umani. Indivizii nu mai percep în opozanții lor niște adversari, ci niște dușmani, de unde practica bestializării lingvistice a presupusului inamic. Se pare că imageria animală este cea care satisface cel mai puternic necesitățile de puniție lingvistică ale indivizilor. Registrul-bestiariu are ca principal scop umilirea și ridiculizarea opozantului, care este portretizat, în societatea contemporană, mai puțin ca un monstru, și mai mult ca un animal
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
a detresei subiectve bazată pe experiențele de intruziune și evitare raportate în mod curent în studiile clinice despre răspunsurile psihologice la evenimentele stresante. Conform lui Yassen (1995), stresul traumatic secundar poate afecta persoana: • cognitiv (concentrare diminuată, stimă de sine scăzută, imagerie legată de traumă); • emoțional (apatie, depresie, hipersensibilitate); • comportamental (tulburări de somn, răspuns exagerat de tresărire, abuz de alcool sau alte substanțe); • spiritual (furie împotriva lui Dumnezeu, pierdere de semnificație și sens, disperare persistentă); • interpersonal (interes scăzut în intimitate și sex
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]