1,581 matches
-
în scopul dezvoltării personale, cât și ca metodă terapeutică. Procesul este unul foarte simplu și odată învățat poate fi aplicat ori de câte ori dorim, fie cu ajutorul unui specialist sau autogen, de noi înșine. Acest lucru implică un proces simplu de vizualizare și imaginativ care permite comunicare directă cu nivelul subconștient al minții noastre. În același timp, ne putem folosi de această tehnică pentru a ne ecrana și proteja de multitudinea de mesaje subliminale cu care suntem bombardați în fiecare zi, astfel încât să putem
Cum să întoarcem mesajele subliminale în favoarea noastră by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104942_a_106234]
-
literar... Simțind asta, Mira găsea totdeauna calea de a-i îndrepta spre mesajul transmis. Dacă la Cosmin asta a fost suficient, căci nu tindea spre autodepășire, cu Mira-Mică reușise performanța s-o facă a gândi și singură în metafore, puterea imaginativă a ei favorizând-o. De cele deprinse lucrând asupra textului literar, se pare că Mira-Mică nu s-a folosit decât la orele de filologie - română, franceză, engleză... - căci, la terminarea liceului, s-a îndreptat spre Politehnică, nemaicitind decât cursurile tehnice
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1451204037.html [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
vedere rațional. Toate trebuințele, aspirațiile, pasiunile care ne fac să acționăm nu sunt contradictorii decât în măsura în care sunt raționalizate, adică elaborate prin filtrul reflecției raționale.„Credințele, ideile sau concluziile referitoare la viața viitoare sunt, în opinia autorului, excelente exemple de raționament imaginativ, de înaintare de la cunoscut la necunoscut, de călătorie de descoperire pilotată de sentiment...” S-a studiat și s-a ajuns la concluzia că Mulțimile nu sunt influențabile numai cu ajutorul raționamentelor, și atunci pentru a le impresiona se face apel la
RAȚIUNEA ȘI SENTIMENTUL „Rațiunea construiește viața pe ruina inimii.”- Emil Cioran by http://uzp.org.ro/ratiunea-si-sentimentul-ratiunea-construieste-viata-pe-ruina-inimii-emil-cioran/ [Corola-blog/BlogPost/92449_a_93741]
-
umbra oricărui gen literar, mai ales în cazul romanului) și al unui maestru de construcție romanescă, cu o deplină stăpînire a mijloacelor. Capitolele sunt nuclee narative acribios construite de un autor perfect stăpîn pe mijloacele sale. Descrierile, siguranța dialogurilor, fastul imaginativ, viziunea cinematografică oferă lectorului senzația de bine și frumos. Prozator adevărat, Val Andreescu este un portretist sans peur et sans reproche, care are nevoie doar de cîteva tușe pentru realizarea personajului. Astfel, acest al treilea roman ai ciclului întregește portretul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viata-ca-pedeapsa-a-iubirii/ [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
poezie? Președintele: - În luna mai se împlinesc 50 de ani de la debutul meu cu poezia „Eu m-am născut când...”. De atunci tot scriu și public. Având în vedere că omul prin construcția sa psihică este o fire contemplativă și imaginativă, că din cele mai vechi timpuri el a creeat mitul Edenului/ Paradisului/ Raiului, cu accepțiunea lor mitic-terestră, creștin-celestă sau secundă - apartenența dublă a omului la profan și la sacru prin dualismul, cum zice Ion Popescu Brădiceni, caracteristic materiei - spirit, viața
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
și trupul au fost create simultan: „Nici trupul nu a existat înaintea sufletului, nici sufletul înaintea trupului” (PG 89, 724/Dogmatica, op. cit., p.71). Sfântul Maxim Mărturisitorul confirmă existența a trei puteri sufletești: „una hrănește și susține creșterea, alta este imaginativă și impulsivă, iar alta este rațională și intelectuală. De cea dintâi se împărtășesc plantele. Ființele neraționale, pe lângă aceasta, se mai împărtășesc și de-a doua. Iar oamenii, pe lângă acestea două, și de-a treia” (Filocalia, vol. II, Capete despre dragoste
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
acolo, acela pe care nu l-a bântuit amețeala îndepărtării de un țel, neliniștea de mijloace, previziunea întârzierilor și-a deznădejdilor, nu a cunoscut edenul imaginar. Unii poeți europeni văd edenul în imaginea tulburată de posibil, așa cum după Valery, logica imaginativă specifică ochiului de creație poetică reprezintă o singură însușire a lucrurilor și le evocă pe taote celelalte. Edenul în poezie era văzut de A. E. Baconsky ca realitate suprapusă, iar G. B. Vico scrie că toate națiunile erau națiuni de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1451804194.html [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Ronțăiau ba o alună, ba o confiată și trecea vremea făcând causerie. Efectul se-amplifica de-aveau norocul s-admire în peisaj vreun chip meritoriu. După ce-l analizau, făceau compuneri focusate pe subiect. Nu era competiție, căci amândoi aveau putere imaginativă. Doar stilul făcea ca balanța să se-ncline când colo, când dincolo. Gabi era mai romantic, Sandu, mai șugubăț, cam ca Mateiu Cragiale. Întâi zicea Gabi, apoi Sandu. Finalul era subliniat de râsete minute-n șir. Ziua de-o bere
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459063409.html [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
nu e niciun om în lume, fără de păcat”, dar și atunci când nu este conectat la sursa internă a păcatului, el încearcă și are capacitatea să-l intuiască, să și-l imagineze și să-l transpună într-o trăire sufletească mimată, imaginativă, mai complexă decât trăirea directă. Numai așa poate să simtă lumea și să transmită efecte, pilde, încurajări sau dezaprobări. Poetul adevărat trebuie să fie asemenea unui actor care a intrat perfect în pielea personajului și care trăiește profund toate sentimentele
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1442141927.html [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
plastice ne amintesc și ele de acest lung parcurs, de luptă morală între nevoia ascunderii și tentația dezvăluirii. În multe picturi renascentiste, în care reapar nudurile, artistul se ghidează mai mult după un model mintal al femeii, cu variații puțin imaginative, dar cu preocupări de compoziție, în scenele mai populate. Poate și de aceea, cine privește azi „Diana și Calisto”, de Palma cel Bătrân, are senzația că vede același trup în diverse ipostaze. De acum, tema nudurilor îmbăindu-se va face
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_artistul_si_mod_dan_caragea_1376222209.html [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
noi! [new physics - fizică nouă]. Îmi sugerează să mă axez pe matematică fractală aplicată. Ideile discutate (în comparația pe care am făcut-o între fizică și matematică): - fizica e mai aproximativă decât matematica; - fizica e mai poetică, mai visătoare, mai imaginativă [pune-ți fizica în creier, și fantezia îți va veni după aceea]; - matematica este suportul fizicii, de fapt, al tuturor domeniilor; - Funcțiile Green folosesc în fizică la problemele unde avem de-a face cu infinitul; - Einstein s-a dus la
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
poetului Alexandru Macedonski, potrivnicia i-a fost propria-i fire, așa cum reiese din romanul lui Al.Florin Țene, spiritul său controversat, atitudinea de permanent revoltat, reacția războinică și turbulentă atât în spațiul politic al vremii cât și în mediul literar. Imaginativ, fantezist, inspirat și exaltat, Macedonski concepe existența ca o chemare spre înâlțimile pure ale artei, ca o ardere pe altarul divin al Poeziei. Poetul apare ca un mesager al armoniei universale: “Voind să uit că sunt din lume, voiesc să
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1489732083.html [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
gânditorii antici la scriitorii și filozofii contemporani. În scurte popasuri de rememorare modelează uneori cu pana lucidă a ziaristului, metafora poetică în analize critice, aducându-ne în atenție manifestările egoului creator. Creionează din experiența vieții în asociere cu metamorfozele universului imaginativ parcursul existenței umane, conștient fiind că lumea și creația nu au început și nu se vor încheia cu trăitorii și observatorii de astăzi ai zonelor de lumină și umbră, interioare și exterioare, pentru cunoașterea de sine, ori pentru înțelegerea și
AL.FLORIN ŢENE- MIRAJUL CUVINTELOR, ARTICOL DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alflorin_tene_mirajul_cuvin_al_florin_tene_1390469618.html [Corola-blog/BlogPost/361587_a_362916]
-
cunoaștem și să ne cunoaștem. Le-am preluat și le manevrăm, mecanic, uneori pretențios și maniacal, aidoma unor roboți. Au sensurile tocite, nu mai dezvoltă, de fapt, niciun sens. Sunt niște șabloane, ce ne afundă în comoditatea noastră intelectuală, afectivă, imaginativă, ce ne împiedică și să gândim, și să trăim. Mirela-Ioana BORCHIN: Din câte paradoxuri e făcută viața... neviață! Tot ce afirmăm poate fi în secunda următoare negat. Eugen DORCESCU: Paradox. Paradoxos (gr. παράδοξος). Para - doxa. Paradoxuri față de gândirea uscată, aplatizată
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
face. (Mihai Eminescu, Revista Curierul de Iași) Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Inelul de iarbă”, precum în arghezianul poem „Logodnica”. Prin personaje, alter-egouri ale autorului acestui roman, ale scrierii romanului, imaginate în medii și situații diverse, de la „geografii reale” la spații onirice ori ficțiuni cvasi-mistice, autorul experimentează nevoia de cunoaștere absolută. Fire imaginativă autorul trăiește un puternic conflict interior între chemarea iubirii maritale și jocul erotic al seducției, filtrate prin spiritul autoanalizei lucide al conștiinței. Iubirea ca experiență totală în diversitatea identității ei conferă textului un lirism profund care învăluie demersul epic într-
CRONICĂ LA „INELUL DE IARBĂ” DE AL FLORIN ŢENE de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Antonia_bodea_cronica_la_antonia_bodea_1373895939.html [Corola-blog/BlogPost/364176_a_365505]
-
cunoaștem, și să ne cunoaștem. Le-am preluat și le manevrăm, mecanic, uneori pretențios și maniacal, aidoma unor roboți, au sensurile tocite, nu mai dezvoltă, de fapt, niciun sens. Sunt niște șabloane, ce ne afundă în comoditatea noastră intelectuală, afectivă, imaginativă, ce ne împiedică și să gândim, și să trăim. M.-I.B.: Din câte paradoxuri e făcută viața... neviață! Tot ce afirmăm poate fi în secunda următoare negat. E.D.: Paradox. Paradoxos (gr. παράδοξος). Para - doxa. Paradoxuri față de gândirea uscată, aplatizată
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452529323.html [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
KÁROLY FELLINGER, de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017. Coliziune între real, suprareal și abstract Undeva este o graniță între amănuntele subiective și cele predicative ale obișnuitei existențe, și eventualismul care ideatic cât și imagistic/imaginativ tinde să absoarbă esențele, dacă poate fi găsită o cale de acces asumată responsabil pentru a face trecerea dintre cele două percepții, drept una naturală! Rămâne de văzut, e exact cum ai potrivi anotimpurile pentru ca apoi să ningă vara și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
accepțiunea sa directă fiind cazul unui calendar de obiectualizări transpuse în necunoscut. Citește mai mult Coliziune între real, suprareal și abstractUndeva este o graniță între amănuntele subiective și cele predicative ale obișnuitei existențe, și eventualismul care ideatic cât și imagistic/imaginativ tinde să absoarbă esențele, dacă poate fi găsită o cale de acces asumată responsabil pentru a face trecerea dintre cele două percepții, drept una naturală! Rămâne de văzut, e exact cum ai potrivi anotimpurile pentru ca apoi să ningă vara și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
nu valoarea a ceea ce exprimă. Adevărata conștiință este o conștiință în act. Opera e o devenire, cum spune Gaetan Picon, „un act irepresibil, o realitate nouă ce se dezvăluie făcându-se...” Creația este mai superioară decât conștiința prin capacitatea sa imaginativă și de invenție, dar imaginația nu se desfășoară la întâmplare, fiindcă opera se supune sincerității creatorului ei. Ea își datorează efectul unor stări pshiologice. Relația dintre adevărul creatorului de artă, implicit scriitorul, și adevărul operei sale nu este una între
OPERA ANGAJEAZĂ O CONŞTIINŢĂ, DAR NU SE CONFUNDĂ CU EA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Opera_angajeaza_o_constiinta_dar_nu_se_confunda_cu_ea.html [Corola-blog/BlogPost/356912_a_358241]
-
să devină conștientă la lectură și se găsește doar implicată în emoție. Conștientul neactualizat nu este omologabil cu inconștientul, structura lui rămâne una conștientă, implicit conștientă. O reducție este dealtfel posibilă și în ce privește poezia tradițională al cărei bloc de figuri imaginative riscă să pară perfect omogen datorită distanței în timp. Semnificația irațională nu acționează, așadar, asupra inconștientului cititorului, ci asupra unui pre-conștient. Implicitul nu se confundă cu inconștientul, dar, nici cu iraționalul. Căci există chiar și în imaginea vizionară un implicit
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496134657.html [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
finețea tehnicii narative și prin expresivitatea limbajului ce antrenează generarea de sensuri, semnificații și înțelesuri. În centrul construcției epice se află Rebecca Levin (Rivka Raveca Lungu). Armătura pe care se structurează romanul este una complexă. Instanța auctorială angajează în demersul imaginativ două tipuri de cunoaștere. Este vorba, mai întâi, de o cunoaștere fragmentară și convergentă. Aceasta are ca scop conturarea unui chip real al Rebeccăi: „încerc să adun un portret plauzibil al Rebeccăi - al femeii reale” (p. 11). Odată alcătuit portretul
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mirel-brates-biografia-imaginara-ca-posibilitate-de-a-medita-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
cu mitologia sa plină de mister. Indiferent de locul și forma de prezentare, copilăria își are structurile ei unice, fiind un tărâm independent, cu centru în sine însuși, având deplină suveranitate în hotărârile ei. Se cunoaște faptul că, din perspectivă imaginativă, copilăria e spontană, naivă, de o mare sensilitate, jocul fiind preocuparea primordială, un adevărat univers creat, fără simțul perenității. Copilul se comportă naiv și îi place să fie în ipostaza de subiect și obiect al jocului. Literatura este scena pe
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1438929500.html [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
vrăjitor, poți să călătorești pe alte tărâmuri, pe alte planete sau să schimbi lumea în care trăiești cu ajutorul unei baghete fermecate. Este o lume imaginară în care visul devine realitate, în care imposibilul devine posibil. Raveca Vlașin explorând această lume imaginativă reușește să așeze în cuvinte meștesugite suave întâmplări din lumea copilăriei, a naturii și mediului înconjurător.Chiar de la început autoarea se adresează micilor cititori prin poezia”Tălmăciri “, în care cartea însăși este un:”Evantai de amintiri,/ Întâmplări și potriviri,/ Un
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1438929500.html [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
a spațiului fizic perceput vizual, cât și descripției sensurilor din imaginea figurativă. Întregul univers de planuri, suprafețe, forme, figuri, obiecte și personaje poate fi explicat prin graful semiotic al Spațialității, ca prim nivel de percepție și descriere a oricărei construcții imaginative care evocă realitatea. Se poate constata, astfel, că trecerea de la spațiul bidimensional al formelor plane și topologice la sugerarea spațiului tridimensional se face prin admiterea a două trăsături suplimentare: perspectiva și volumul. În timpurile moderne, școlile semiotice și structuraliste occidentale
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]