1,810 matches
-
critice prea rezolute. Aș spune că este chiar lirismul acestei poezii intens-meditative, un anumit lirism ce se desprinde din momentul Blaga, se sincronizează cu revoluția imaginativă și lexicală a lui Nichita Stănescu, pentru a rămâne suspendat, apoi, în propria condiție imaterială, eterică. Cel puțin până la pragul volumului de graniță L'ailleurs (inspirat tradus Înaltăpartele), experiența poetică a lui Ilie Constantin mi se pare pe cât de semnificativă artistic, pe atât de omogenă tematic. Problematica e inclusă. Practic, de la nivelul fiecărui text la
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
cultural, economic sau social, după caz; ... c) excelența artistică și/sau originalitatea, încurajarea fuziunii formelor artistice tradiționale cu exprimările noi, inovatoare și experimentale, după caz; ... d) dimensiunea europeană, cooperare/coproducții locale, regionale, naționale și/sau internaționale, după caz; ... e) promovarea patrimoniului material și/sau imaterial; ... f) promovarea/aplicarea formelor noi de antreprenoriat cultural și creativ, explorarea noilor tehnologii; ... g) contribuția la interesul cultural al comunității: facilitarea/dezvoltarea accesului la cultură, atragerea publicului, contribuția la dezvoltarea sectorului turistic-cultural, după caz. ... Articolul 21 (1) Proiectele coregrafice eligibile în cadrul
NORME METODOLOGICE din 7 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271584]
-
artele contemporane, mai greu accesibile, proiecte de cercetare care au ca rezultat materializarea pe diferite suporturi sau medii a unor conținuturi noi privind arhive, teorie sau analize în domeniul dansului contemporan și celor conexe, abordări alternative de promovare a patrimoniului imaterial al domeniului dansului; ... c) categoria C: Mobilitate: călătorii de studiu, de cercetare, participări la evenimente naționale și internaționale de profil. ... (2) Proiectele coregrafice care fac obiectul selecției se pot desfășura atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, în limita
NORME METODOLOGICE din 7 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271584]
-
de patrimoniu cultural, precum și siturile arheologice, monumentele, siturile și clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autoritățile competente ale unui stat membru; ... c) patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare și artizanatul; ... d) evenimentele și spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expozițiile și alte activități culturale similare; ... e) activitățile de educație culturală și artistică, precum și promovarea înțelegerii importanței pe care o au
ORDIN nr. 1.201 din 6 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271582]
-
cultural, economic și social, după caz; ... c) excelența artistică și/sau originalitatea, încurajarea fuziunii formelor artistice tradiționale cu exprimările noi, inovatoare și experimentale, după caz; ... d) dimensiunea europeană, cooperare/coproducții locale, regionale, naționale și/sau internaționale, după caz; ... e) promovarea patrimoniului material și/sau imaterial; ... f) promovarea/aplicarea formelor noi de antreprenoriat cultural și creativ, explorarea noilor tehnologii; ... g) contribuția la interesul cultural al comunității: facilitarea/dezvoltarea accesului la cultură, atragerea publicului, contribuția la dezvoltarea sectorului turistic-cultural, după caz; ... h) importanța, reprezentativitatea sau valoarea culturală/artistică a proiectului
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 83 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256572]
-
privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții , Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, https://eur- lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32018H0604(01) Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural , adoptată în 1972 la Paris și acceptată prin Decretul nr. 187/1990 Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial , 2003 Paris, acceptată prin Legea nr. 410/2005 Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiei culturale, 2005 Paris, Legea de aderare nr. 248/2006 Cartea albă privind dialogul intercultural. Trăind împreună egali în demnitate , adoptată de Consiliul Europei, Strasbourg, 2008. Structura programei
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
virtuale ateliere de vizionare de documentare, filme (de exemplu, Patrimonito) identificarea de evenimente păstrate în memoria colectivă (prin întâmplări, persoane reprezentative, obiecte etc.) lucrul în echipă pentru documentarea și realizarea unor fișe de descriere pentru diferite categorii de patrimoniu (material, imaterial, natural) explorarea comparativă a unor obiective de patrimoniu, utilizând resurse digitale (de exemplu, pictura exterioară a unor biserici) interviuri pentru identificarea experiențelor personale și a opiniilor și convingerilor membrilor comunității privind evenimente și practici culturale locale participarea la discuții privind
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
turism) Patrimoniul cultural material Patrimoniul cultural material și obiectivele înscrise în lista UNESCO: Mănăstirea Hurezi, biserici din lemn din Maramureș, biserici cu pictură exterioară din Bucovina Peisajul cultural: Maramureş, Bucovina, satele din Delta Dunării etc. Patrimoniul cultural imaterial Patrimoniul cultural imaterial și obiectivele înscrise în lista UNESCO: Doina, Jocul fecioresc, Călușul, Colindul în ceată bărbătească Meșteri și meserii. Ceramica de Hurezi. Tehnici tradiționale de realizare a scoarței; Tehnica mărțișorului Obs. Conținuturile propuse sunt orientative și vor fi selectate, în acord cu
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
coordonatele geografice. Îmi amintesc cât de uimită am fost când am citit cartea lui Bruce Chatwin, Dârele cântecului. Scriitorul englez străbătuse mari întinderi din Australia urmând drumurile cântecului, marcate vizibil doar de gropile de apă indispensabile supraviețuirii în deșert. Harta imaterială poate fi reconstituită numai prin cântecele transmise din generație în generație: în același timp cult al înaintașilor, sistem de cadastru, rețea de căi ale trocului, hartă a ginților, sistem de tratate de colaborare, baza bazelor vieții, labirintul de linii fictive
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
Franței folosesc doar 20% din buget pentru cazare și masă și de două ori mai mult de atât pentru cumpărături. „Prioritatea lor este să se întoarcă acasă cu semne evidente de belșug - de aceea nu sunt foarte interesați de bunurile imateriale, intangibile", a declarat Jean-Marc Bellaiche, asociat în cadrul companiei BCG. „Chiar și turiștii chinezi foarte bogați preferă să stea în hoteluri de două stele de lângă aeroportul Charles de Gaulle și să meargă zilnic până în Paris pentru cumpărături, decât să plătească mult
Hotelurile de top din Franța și-au propus să atragă turiștii chinezi () [Corola-journal/Journalistic/57138_a_58463]
-
poezii sunt de fapt Dimitrie Anghel în persoană, multiplicat la nesfîrșit, proteic în forme, parfumuri și culori... Poetul a intuit în flori simbolul perisabilității, al efemerului. Invazia florală nu semnifică aici renașterea naturii, dimpotrivă: florile se veștejesc mereu, își transmit imaterial parfumul, se află în pragul scuturării, își contemplă petalele căzute. Apar surprinse în clipa lor ultimă, ca năvală finală de frumusețe, iar ansamblul evocă mai degrabă un decor funebru, chiar dacă adăpostit de o grădină. Asocierea culorilor și a parfumurilor provoacă
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
unui Dublin joycean deschide un spațiu al intertextualității. În ciuda menținerii unor detalii reale, întreg contextul este vădit ficțional, contururile se pierd, figurile se încețoșează și se multiplică, percepția sa este nesigură și schimbătoare, concretul se topește în abstract, materialitatea devine imaterială. Într-o asemenea zonă, a irealului, în care voiajul eroului capătă o dimensiune mentală, reflecțiile sale trimit la lecturi sau rememorări de texte literare ale unor autori cunoscuți, între care și cele ce inspiră titlul romanului, precum poemul Dublinescă al
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
că se schimbau și se întrepătrundeau continuu, pe măsură ce înseși cifrele se dizolvau și se rezolvau în felurite ecuații matematice. Avea senzația că plutește într-un ocean algebric. Era cu neputință să-ți dai seama cât a durat: spațiul devenise la fel de imaterial ca și timpul. În noțiunea psihologică a timpului lui Borges, călătoria a durat vreo zece minute. E suficient să spunem că la încheierea acestei variabile cantități de timp, se afla exact în locul unde aspirase în gând să se afle, adică
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
dar și înaltă viziune estetică. Așa cum, în vechime, animalele reprezentau liantul între casă și lumea divină, motanul postmodern al lui Eugen Suciu e pendulul de care atârnă, la un capăt, viața simplă, iar de celălalt înalta aspirație creatoare. Material și imaterial, motanul Eustache girează soliditatea pactului mereu pus în discuție, niciodată negociabil, dintre artist și operă. Inefabilul, de-nespusul, neștiutul, taina și stupoarea coexistă în această mică și deconcertantă mașinărie cu blană. Ea are adâncimea amețitoare a „secretului șascunsț între pleoape
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
nu este decât o trecere spre absolut. Viața este o trecere către Artă. Numesc pictura o matematică a spiritului, o matematică a stării de vis. Ceea ce aș vrea să mă caracterizeze aș vrea să fie continuul efort spre aerian, spre imaterial - lupta cu greutatea proprie - cu inerția. Dorul de transcendent dă adâncime viziunii pictorului care își contemplă propria operă, nădăjduind să-și descifreze taina. Pornind de la convingerea că spiritul preexistă materiei, George Tzipoia afirmă: Nu eu conțin formele, ci formele mă
La porțile sacrului by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/6721_a_8046]
-
prima dată, mulțumită acestui studiu, am putut să observăm în timp real traiectoria acestei voci”, a spus Jean-Philippe, coordonatorul acestui studiu. Rezultatele ne arată mai mult decât am fi sperat, dat fiind faptul că este vorba despre ceva atât de imaterial. Creierul creează sunete, pornind de la nimic, pentru fiecare cuvânt.” Cea mai probabilă ipoteză este asocierea dintre sunete și cuvinte pe care o realizăm încă din copilărie când învățăm să vorbim, apoi, pe parcurs ce învățăm să citim cu voce tare
Avem o voce interioară reală! Află ce înseamnă () [Corola-journal/Journalistic/65362_a_66687]
-
Dacă însă acest patrimoniu universal al umanității mai poate fi, într-o măsură mai mare sau mai mică, salvat, soluția se află în mâna țărilor pe teritoriul cărora limbile cu pricina sunt vorbite. UNESCO le protejează prin intermediul Convenției pentru Patrimoniul Imaterial. Ar fi nevoie de o Convenție specială, deși nu e deloc sigur câte state vor fi dispuse să o semneze, dată fiind ostilitatea multora față de minoritățile lingvistice. Publicăm în acest număr un scurt interviu cu dna Sabina Ispas, directoarea Institutului
Limbi pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6461_a_7786]
-
să o semneze, dată fiind ostilitatea multora față de minoritățile lingvistice. Publicăm în acest număr un scurt interviu cu dna Sabina Ispas, directoarea Institutului de Etnografie și autoare a unui proiect referitor la înscrierea dialectelor sud-dunărene ale românei pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO. Statisticele din Raportul UNESCO arată că în 2009 se vorbeau în întreaga lume aproximativ 6800 de limbi. Dacă numărul lor ar fi proporțional cu populația globului, ar reveni o limbă la 1.000.000 de locuitori. Realitatea e
Limbi pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6461_a_7786]
-
Cosmin Ciotloș Stimată doamnă Sabina Ispas, sunteți implicată în Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. Care sunt prioritățile acestei Comisii? Cea de a 25-a Conferință Generală UNESCO (Paris, 1989) a adoptat o Recomandare referitoare la salvgardarea culturii tradiționale și a folclorului, privite ca parte a patrimoniului umanității, căruia guvernele de pretutindeni ar trebui să
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
olărit, rotărit, arhitectură populară etc.), tot ce creativitatea umană a născocit, a dezvoltat, a transmis prin mijloace informale tradiționale și a păstrat ca valori perene. Toate acestea, care în realitatea concretă sunt mult mai numeroase și nuanțate, constituie patrimoniul cultural imaterial al unei comunități care se identifică prin aceste creații, comunică, prin mijlocirea lor, membrii grupurilor între ei, cu alte grupuri cu care intră în contact, cu natura și cu universul. Nu se poate face conservare, păstrare și protejare a patrimoniului
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
al unei comunități care se identifică prin aceste creații, comunică, prin mijlocirea lor, membrii grupurilor între ei, cu alte grupuri cu care intră în contact, cu natura și cu universul. Nu se poate face conservare, păstrare și protejare a patrimoniului imaterial prin festival, spectacol, prelucrare sau exploatare turistică a valorilor culturale, nici prin cultivarea unor tendințe populist-tradiționaliste. El nu poate fi salvat decât în formă genuină, în cadrul natural în care s-a creat și a funcționat. Nu se salvează forma prin
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
se salvează forma prin care se exprimă un asemenea bun cultural, ci funcția, mesajul de adâncime. Noțiunea de patrimoniu cultural este folosită, preferențial, în discursuri politice și economice, mai puțin în cele savante. Ne aflăm în fața unui inventar de structuri imateriale sau obiecte cărora comunitățile le acordă importanță, cu care chiar se identifică, prin referire la circumstanțele apariției și semnificațiile acestora. Patrimoniul este strâns legat de memoria colectivă și este o componentă a reperelor identitare. Este inventarul „entităților" imateriale care trebuie
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
de structuri imateriale sau obiecte cărora comunitățile le acordă importanță, cu care chiar se identifică, prin referire la circumstanțele apariției și semnificațiile acestora. Patrimoniul este strâns legat de memoria colectivă și este o componentă a reperelor identitare. Este inventarul „entităților" imateriale care trebuie adunate, inventariate, examinate, prezentate publicului larg, conservate în instituții specializate unde, atunci când este cazul, li se descifrează și sensurile ocultate și se trag concluzii. Interpretarea dată în aceste instituții specializate îmbogățește conținutul original cu elemente noi, superior analizate
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
aceste instituții specializate îmbogățește conținutul original cu elemente noi, superior analizate (Sonkoly G., Les niveaux d' interpretation et d' application de la notion depatrimoine culturel). Noțiunea de patrimoniului cultural de îmbogățește progresiv. În momentul actual se acordă atenție prioritar patrimoniului cultural imaterial, în opinia noastră mult mai important, pentru că reflectă „felul în care vede lumea" un grup uman (care are dimensiuni atât de variabile!), universul său de gândire și simțire. Reamintim că România, prin strădania unui grup de specialiști din care nu
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
și simțire. Reamintim că România, prin strădania unui grup de specialiști din care nu au lipsit reprezentanții Academiei Române, ai MCPN, ai corpului universitar și ai Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, a obținut înscrierea pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a două dintre emblemele sale culturale: Ritualul Călușului și Doina. Dar pentru a împlini sarcinile ce revin în urma acestei recunoașteri a valorilor spiritualității sale - cărora ar trebui să li se adauge altele, tot atât de importante, România având avantajul de
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]