149 matches
-
pot avea, mă pot reîntoarce la problema centrală a acestui capitol, definirea criteriului cognitiv. Deși în reformulările criteriului cognitiv pe care le propusesem până acum imaterialitatea părea că joaca un rol mai degrabă secundar, acum, în urma datelor despre gradele de imaterialitate și extremele acesteia, se pare ca imaterialitatea este decisivă pentru Toma în definirea unui cunoscător. Între gradele de imaterialitate și gradele de perfecțiune pe care o formă le poate avea există o relație de proporționalitate: cu cat o formă are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
centrală a acestui capitol, definirea criteriului cognitiv. Deși în reformulările criteriului cognitiv pe care le propusesem până acum imaterialitatea părea că joaca un rol mai degrabă secundar, acum, în urma datelor despre gradele de imaterialitate și extremele acesteia, se pare ca imaterialitatea este decisivă pentru Toma în definirea unui cunoscător. Între gradele de imaterialitate și gradele de perfecțiune pe care o formă le poate avea există o relație de proporționalitate: cu cat o formă are un mod de a fi mai imaterial
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe care le propusesem până acum imaterialitatea părea că joaca un rol mai degrabă secundar, acum, în urma datelor despre gradele de imaterialitate și extremele acesteia, se pare ca imaterialitatea este decisivă pentru Toma în definirea unui cunoscător. Între gradele de imaterialitate și gradele de perfecțiune pe care o formă le poate avea există o relație de proporționalitate: cu cat o formă are un mod de a fi mai imaterial (separată de condiții de individuație, de organ corporal, de particular), cu atât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aproape de perfecțiunea de a fi universală, adică de a putea fi aplicată mai multora. În De veritate, Toma spune că gradul cunoașterii este direct proporțional cu gradul ima terialitatii, iar în Summa theologiae (I, q. 14, a. 1, co.), ca imaterialitatea unui lucru este motivul pentru care acel lucru este cognitiv și că imaterialitatea este modul cunoașterii, adică acesta este modul de a fi specific cunoașterii. Dar dacă imaterialitatea este modul cunoașterii și motivul pentru care cineva este un cunoscător, de ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
multora. În De veritate, Toma spune că gradul cunoașterii este direct proporțional cu gradul ima terialitatii, iar în Summa theologiae (I, q. 14, a. 1, co.), ca imaterialitatea unui lucru este motivul pentru care acel lucru este cognitiv și că imaterialitatea este modul cunoașterii, adică acesta este modul de a fi specific cunoașterii. Dar dacă imaterialitatea este modul cunoașterii și motivul pentru care cineva este un cunoscător, de ce în fragmentul despre cunoașterea îngerilor (I.4.) este subliniată distincția dintre intențional și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
terialitatii, iar în Summa theologiae (I, q. 14, a. 1, co.), ca imaterialitatea unui lucru este motivul pentru care acel lucru este cognitiv și că imaterialitatea este modul cunoașterii, adică acesta este modul de a fi specific cunoașterii. Dar dacă imaterialitatea este modul cunoașterii și motivul pentru care cineva este un cunoscător, de ce în fragmentul despre cunoașterea îngerilor (I.4.) este subliniată distincția dintre intențional și natural? De ce nu este evidențiata distincția dintre imaterial și natural? Răspunsul poate fi ga sit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru care cineva este un cunoscător, de ce în fragmentul despre cunoașterea îngerilor (I.4.) este subliniată distincția dintre intențional și natural? De ce nu este evidențiata distincția dintre imaterial și natural? Răspunsul poate fi ga sit în noțiunea de grade de imaterialitate. În primul rând, Toma se exprimă clar asupra unui lucru: cunoașterea se realizează cu ajutorul formelor (specii). Modurile variate de a fi ale acestor forme au dat naștere unor interpretări diferite ale criteriului cognitiv, printre care și cea care accentua rolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă altui înger într-un mod pur ima terial, inteligibil. Investigația de până acum m-a condus către o reinterpretare a pasajului (I.4.) despre îngeri. Conform
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
material și alta, un mod de a fi imaterial, deoarece: (a) orice formă care este în mintea unui cunoscător nu poate avea decât un mod de a fi imaterial, deci materialitatea este de la inceput exclusă din aria criteriului cognitiv; (b) imaterialitatea este comună ambelor forme, atât formei care informează îngerul cunoscut, pentru că îngerii sunt ființe imateriale, cât și formei îngerului cunoscut, care există în îngerul cunos că tor, așa cum rezultă din (a). (B) În a doua parte se spune despre specii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al unei forme nu aparține lucrurilor ca atare, adică așa cum sunt ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia de a fi într-un alt suport decât cel inițial, iar, în funcție de gradul de imaterialitate al receptorului, intenționalitatea poate să fie potențială sau actuala. Prin intenționalitate potențială înțeleg modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are într-un suport căruia îi lipsește capacitatea de a decoda acest conținut, așa cum se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Prin intenționalitate actuala înțeleg opusul intenționalității potențiale, adică modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are atunci când se află într-un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se traduce, așa cum am văzut, prin inteligibilitate. De aceea, ar fi fost inutil pentru Toma să adauge în pasaj referință la imaterialitate. Referință la imaterialitate este realizată în acel loc prin invocarea inteligibilita ții. Ținând cont atât de (A), cât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se află într-un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se traduce, așa cum am văzut, prin inteligibilitate. De aceea, ar fi fost inutil pentru Toma să adauge în pasaj referință la imaterialitate. Referință la imaterialitate este realizată în acel loc prin invocarea inteligibilita ții. Ținând cont atât de (A), cât și de (B), ajung la conclu zia că Toma a indicat corect cheia criteriului cognitiv în pasajul referitor la cunoașterea îngerilor și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se traduce, așa cum am văzut, prin inteligibilitate. De aceea, ar fi fost inutil pentru Toma să adauge în pasaj referință la imaterialitate. Referință la imaterialitate este realizată în acel loc prin invocarea inteligibilita ții. Ținând cont atât de (A), cât și de (B), ajung la conclu zia că Toma a indicat corect cheia criteriului cognitiv în pasajul referitor la cunoașterea îngerilor și că interpreți pre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cât și de (B), ajung la conclu zia că Toma a indicat corect cheia criteriului cognitiv în pasajul referitor la cunoașterea îngerilor și că interpreți pre cum Lisska sau Kenny nu au decodat întreg mesajul trans mis. Așa cum văd lucrurile, imaterialitatea este o condiție necesară a cunoașterii, insă singură nu este suficientă Pentru a asigura cunoașterea. Pentru a putea vorbi despre cu noastere este nevoie și de intenționalitate, pentru că aceasta asigura conținu tul informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucrurile, imaterialitatea este o condiție necesară a cunoașterii, insă singură nu este suficientă Pentru a asigura cunoașterea. Pentru a putea vorbi despre cu noastere este nevoie și de intenționalitate, pentru că aceasta asigura conținu tul informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne doar potențial cognitivă, deoa rece materialitatea este exclusă din criteriul cognitiv; de asemenea, imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului cunoscut. Altfel spus, pentru că esse intenționale să fie o trăsătură a cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asigura cunoașterea. Pentru a putea vorbi despre cu noastere este nevoie și de intenționalitate, pentru că aceasta asigura conținu tul informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne doar potențial cognitivă, deoa rece materialitatea este exclusă din criteriul cognitiv; de asemenea, imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului cunoscut. Altfel spus, pentru că esse intenționale să fie o trăsătură a cunoașterii este nevoie să fie însoțit de esse immateriale, dar nici imate ria litatea, nici intenționalitatea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
immaterialitatis est modus cognitionis. Unde în ÎI de anima dici tur quod plantae non cognoscunt, propter suam materialitatem. Sensus autem cognoscitivus est, quia receptivus est specierum sine materia (S. th., I, q. 14, a. 1, co.). Este clar, așadar, ca imaterialitatea unui lucru este ceea ce îl face să fie cognitiv, de aceea modul cunoașterii este în acord cu modul imaterialității. De aceea se spune, în De anima ÎI, că plantele nu cunosc, datorită materialității lor. Simțul este cognitiv deoarece receptează speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
autem cognoscitivus est, quia receptivus est specierum sine materia (S. th., I, q. 14, a. 1, co.). Este clar, așadar, ca imaterialitatea unui lucru este ceea ce îl face să fie cognitiv, de aceea modul cunoașterii este în acord cu modul imaterialității. De aceea se spune, în De anima ÎI, că plantele nu cunosc, datorită materialității lor. Simțul este cognitiv deoarece receptează speciile fără materie. (ÎI.1.11.) Ad operationem autem sensus requiritur im mutațio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de individualitate ale materiei cunoaște mai bine decât simțurile care, într-adevăr, receptează formă obiectului cunoscut fără materie, dar împreună cu condițiile materialității. În fond, Toma din Aquino spune aici că simțurile, desi inferioare intelectului, sunt, totuși, puteri cognitive. Dar cum imaterialitatea joacă un rol esențial în cunoaștere, așa cum spuneam în primul capitol, simțurile trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
trebuie să recepteze calitățile obiectelor extramentale, adică speciile sensibile, în primul rând în mod imaterial. Altfel spus, pentru a putea îndeplini criteriul cognitiv, un simț trebuie să fie capabil să recepteze în mod imaterial specia unui obiect. Ne reamintim că imaterialitatea este modul cunoașterii și că între material și inteligibil diferența este maximă, ceea ce înseamnă că un lucru, cu cât este mai inteligibil, cu atât este mai imaterial. Or, daca simțurile noastre ar fi doar materiale, dacă ar recepta formele obiectelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
79, a. 3, ad 3). Inteligibilul în act nu este ceva care există în natură obiectelor, cu atat mai puțin în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar fi mai probabil că albul Înghețat cere concupiscența pasională pentru armonie și echilibru? (miercuri) Ninge vârtos afară și simt că lectura nu-mi mai procură nici o satisfacție. Îmi furnică ochii. Nici nu mai știu ce citesc; nu văd decât imaterialitatea albă ce se strecoară Între literă și sensul cuvintelor. Ninsoarea mă atrage totdeuna cu o forță neînțeleasă, mă scoate din conjunctural, spălându-mă de reziduurile clipei. (azi) Când Începi o carte, totdeauna te sperii de sfârșitul ei. E ca și cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mâna. îi simt iar atingerea, incredibil de palpabilă, rece și totuși indefinibil caldă. Nu mai dau din mâini. Mă las trasă de Edo, din ce în ce mai sus, simt materialitatea aerului pe care îl străbatem amândoi și simt, cu o exaltare de nedescris, imaterialitatea pufoasă, precum o spinare alburie de inorog, a norului pe care poposim. 7. Edo aruncă o privire fugară în sus. Cerul se pregătea de asfințit cu un veșmânt cețos, destrămat pe alocuri de scrijelituri albe și stângace de nori, ca
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă În imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și necesar pentru refacerea drumului de la gîndirea cartesiană spre cea medievală. Punctul asupra căruia analiștii au stăruit mai mult, stabilind o suită întreagă de analogii este cogito ul, dar există similitudini și chiar identități și în ceea ce privește conceptul de “lumină naturală”, imaterialitatea gîndirii, realitatea ideilor minții independentă de valoarea lor de adevăr, exemplul peceții și al sigiliului, autoînșelarea și inclusiv rațiunile îndoielii . Toate sunt legate de cogito și îl servesc. Primii care au evidențiat cât se poate de limpede asemănarea dintre cogito-ul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]