1,199 matches
-
vedea știam deja, ieșiserăm în larg. Am privit prin tambuchiu și ceea ce am văzut nu era deloc liniștitor: nimic, nimic, decât un imens orizont albastru, un albastru indistinct, de sus până jos, dintr-o parte în cealaltă, doar albastru, o imensitate albastră, un balans albastru. Aș minți dacă aș spune că m-am întrebat unde mă aflam, fiindcă, odată trecută toropeala, mi-am amintit imediat tot ce se întâmplase: piața, zarva cu gărzile regale, aproape căderea mea în apă, vasul. Tinerii
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
creștine de rituri diferite, portughezii și românii și-au edificat o viziune a lumii sau o ontologie populară bazată pe sentimentul-concept saudade/dor, vocabule originale, intraductibile în alte limbi. Sunt două popoare "obișnuite să parcurgă orizontul terestru orientându-se în imensitatea spațiului sideral, portughezii ca marinari, românii ca păstori transhumanți." Dacă în cele două culturi supuse comparației funcționează mitul poetului-simbol, în schimb ele nu au dat mari construcții speculative de filosofie sistematică. În opinia lui D.S. Perdigao, "românii și portughezii tind
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
ghe vale". Elogiul bătăliei de la Solferino (24 iunie 1859), în care trupele lui Franz-Iozef au fost memorabil bătute, e firesc, chiar după cîteva decenii, la un fost supus chezaro-crăiesc. Are, desigur, răfuielile lui cu imperiul austriac, devenit austro-ungar la 1867. Imensitatea forțelor militare implicate la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
fusese așa întotdeauna... de parcă nu era prima oară când ajungeam aici. Am coborât cărarea îngustă, până la un loc plat, unde piatra era aproape lustruită, de parcă o neteziseră valurile. Jos, se vedea apa mișcătoare a oceanului, limpede și puternică, ascunzând în imensitatea sa nesfârșite resurse de lumină care ieșea la suprafață în raze și vârtejuri. De acolo, se vedea o grotă în peretele rocilor, ca o poartă, săpată de veacuri întregi de munții de apă care se înverșunau să se împrăștie în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
specia de maimuțe golașe. Cel puțin așa scrie în cartea Le singe nu, rătăcită în străfundurile bibliotecii, printre volumele de rang secund. Deși oceanul i-a fost până la urmă un mediu ostil, omul nu-și înfățișează Infernul ca pe o imensitate de ape dezlănțuite, ci mai degrabă ca pe un cazan vulcanic în plină fierbere. Cu excepția laponilor care și-l închipuie ca pe un câmp nesfârșit de ghețuri întunecate. Imageria populară vede Iadul ca foind de diavoli înzestrați cu furci, suliți
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
III-a, cap. II-IV, passim) insistă asupra faptului că aranjamentele caracteristice satului devălmaș presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea era copleșitor de multă față de un număr restrâns de oameni și în special față de nevoile și capacitățile lor tehnice”; în fața imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să cadă pe noi” . Izlazul este socotit nesfârșit, prisosește nevoilor locale, e suficient de întins (iar această trăsătură e pusă sub semnul îndoielii doar în cazuri speciale, de exemplu când prin folosirea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
fel de spațiu edenic care se află în afara timpului, orele se opresc și timpul însuși devine ireal, oprit în lumina soarelui, etern... iar asta numai pentru că este și ea acolo. În ochii ei se amestecă întinderi nesfârșite de oriont azuriu, imensitatea absolută a infinitului de lumină limpede, directă... Pletele ei amintesc de libertatea plantelor care se unduiesc pe malul unui râu sau a ierburilor misterioase, aromate, căldura indescifrabilă și culoarea scoarței de tei... tot ceea ce ating mâinile ei capătă viață și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
fundament șubred este sortită eșecului. Ipostaze Realiștii și înțelepții trăiesc cu picioarele pe pământ, în timp ce fanteziștii plutesc într-o lume iluzorie, fictivă. Prudență Omul cinstit și înțelept nu pleacă la drum cu oricine. Cunoaștere Dacă vrei să cunoști realitatea în imensitatea și complexitatea ei, învață să o privești cu ochii minții. Recunoștință Când citești o carte care îți merge la suflet îndreaptă un gând de recunoștință către cel ce a scris-o. Trecere Trecerea de la rău la bine se face cu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
leșilor crește. Sub comanda marelui Sobiețki, ei coboară în josul țării făcând prăpăd la, cităm câteva localități doar, Ruginoasa, Hărăucești, Cozmești, Purcelești, Stolniceni, Pășcani... Nume comice și grave, pline de epica existenței, din care cel mai grandios sună autoironia anonimă acestei "imensități de proști". Și, după toate acestea, au luat craiul (Sobiețki) și pe Dosoftei, cu toate hainele și odoarele mitropoliei, plus moaștele Sfântului Ioan, aduse mai de mult de la turci de Alexandru cel Bun. Dosoftei va rămâne în țara leșească unde
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
știe despre o pace separată care ne-ar fi scăpat măcar integritatea teritoriului. Dar nu-i acum vremea de recapitulat păcatele politice și vorbit de răspunderi. Când s-a face pace, în special pacea generală, atunci abia avem să vedem imensitatea dezastrului." Cronicarul e tentat să ocupe tot spațiul cu citate revelatoare, dar mai bine ar fi să mergeți direct la sursă. Vă asigur că vă va interesa. Soția lui Blaga În numărul 6 (205) al revistei Apostrof, Dorli Blaga publică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
indiciu care să ne spună că partea de univers pe care o percepem prin telescop este un eșantion reprezentativ pentru întregul univers. Partea noastră de cer nu e reprezentativă pentru restul cerului. Cu alte cuvinte, nu știm dacă universul, în imensitatea lui, este uniform în toate direcțiile sau dacă, dimpotrivă, are o diversitate atît de copleșitoare încît ceea ce am apucat noi să vedem din el nu reprezintă decît o fărîmă pe baza căreia nu putem formula generalizări plauzibile. Ca să nu mai
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
să găsesc un răspuns... Întoarcerea... Odată ajunsă la I.A.S., am fost repartizată la „casa specialistului”, o viluță cu un etaj și mai multe apartamente, construcție terminată cu doi ani Înainte. Era ultima clădire, cum vii dinspre oraș, Înconjurată de imensitatea lanurilor de grâu. Locuiam singură. În primele zile n am dat importanță acestui aspect, venind acasă obosită, după primul contact cu ferma și resposabilitățile ce mă așteptau. După două săptămâni, teama a pus stăpânire pe mine. Când se apropia noaptea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
același lucru de făcut. Asta este viața, dacă stai și chibzuiești mai bine. Un cerc Închis, fără șansa evadării. Nu există decât Întoarcerea spre celula din care lipsește lumina și oxigenul, rămânând să respiri până devii un punct insignifiant În imensitatea universului. Săptămâna viitoare vine În vizită fiica mea. Aveți o fiică?. Da! și un băiat. Soțul meu a rămas În apartamentul din București. Doamne, iartă-mă!. Nu mai Înțeleg nimic! Dar nu-i așa de greu!. Eu am vrut să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
spre ea și spunând: Da, eu sunt muma pădurii". Aceste vorbe au avut darul să alunge spaima care mă cuprinsese și m-au asigurat de frumusețea nemăsurată a bunicii. Ea semăna cu acei copaci bătrâni împodobiți de scoarța aspră, de imensitatea coroanelor și de acel vuiet din interiorul copacului pe care nu-l poți auzi îmbrățișând copaci tineri. Am întâlnit copaci și oameni care mor înainte să își închege propriul lor cântec. Tot de la bunica am învățat să ascult și să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să stau în ninsoare. Fulgii curgeau pe lângă urechile mele cu un foșnet ușor. Era o liniște Dumnezeească. Mă simțeam cufundat într-o mare de puf... Nici nu-mi dădeam seama ce moment al zilei poate fi. Timpul părea înecat în imensitatea albă... De undeva - ca o părere - a pornit un cântec de cocoș... Acela era cocoșul lui moș Dumitru - a îndrăznit Mitruță Ogaș - stârnind râsul. Nu cred că era al lui Dumitru, pentru că mie mi s-o părut că cântă fără
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
interogarea lui Iuffo (și doar colonelul Îl prevenise că nu e bine!); Între timp Iuffo Își luase zborul și, tot Între timp, zborul lui fusese Întrerupt de o rachetă Stinger a pazei de coastă. Odată cu elicopterul, armata americană pierdea În imensitatea Pacificului ultima șansă de a dezlega enigma morții lui Khapsek. De aceea, Smith evita deocamdată să dea ochii cu colonelul Pruritanal. Preferă să stea ascuns pînă după amiază În propria locuință și să joace singur biliard. Îi plăcea biliardul ( Însă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unei nefericite Întîmplări, domnule colonel. Am luat gripă și nu pot ieși din casă. Stau de două ore cu picioarele Într-un lighean cu apă fierbinte. Tocmai ssss! am fost anunțat că ați pierdut un elicopter și un soldat În imensitatea Oceanului Pacific. E adevărat? Ssssss! Mai bine mă sunați dumneavoastră și-mi relatați pe larg despre această grea pierdere. Sper că n-o să-mi spuneți iar că tot bieții mei concetățeni, rolanzii, sunt de vină. — Elicopterul Într-adevăr l-am pierdut
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bubuitură asurzitoare, care făcu să se cutremure pămîntul. Un imens glob de foc se ridică deasupra cîmpiei și se roti turbionar, ca o cometă sau ca un soare straniu ivit dintr-o dată de sub pămînt, topindu-se numaidecît după aceea În imensitatea nopții și lăsînd În urmă un fel de pulbere luminiscentă, cu miros de cauciuc ars. În același timp, bucăți Înroșite de metal zburau În toate părțile, ca Într-un joc de artificii, Însoțite de un țiuit sinistru, tăios. De teamă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
crime pasionale, nici furturi de cârnați...Acum, te visez pe tine, cum cari În spinare de dimineață și până când noaptea se prăbușește ca plumbul peste oraș, munți de gunoaie din ghetou spre o groapă uriașă, săpată anume ca să Înghită În imensitatea ei toată această materie În descompunere. Locuitorii ghetoului te batjocuresc arătându-te cu degetul și Îndemnându-și copiii să arunce cu pietre În tine. Gunoaiele sunt tot ce au mai de preț și nu se Împacă cu dispariția lor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cer, am văzut o lumină lunguiață, nemișcată, alta decât lumina familiară a stelelor. M-am uitat la ea aproape o oră, timp În care abia respiram de emoție. A dispărut la un moment dat topindu-se pur și simplu În imensitatea de stele. Te uiți la femeia din fața ta-un chip marcat de suferință, niște ochi Încă vii care te fixează insistent, un aer de noblețe subliniat de arcuirea sprâncenelor și de fruntea Înaltă. Fiecare amănunt vestimentar a fost ales cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vând desculț ziare pe stradă. O să mă duc unde vreau, în vagoane de marfă, o să dorm sub cerul liber, îmi zic eu - și, pe urmă, e destul să dau cu ochii de sticlele de lapte goale, ca să fiu copleșit de imensitatea pierderii suferite. „Te urăsc!“ urlu eu din toți rărunchii, bușind ușa cu un galoș; „ești o împuțită!“ La auzul acestei măgării, al acestei erezii ce răbufnește pe coridoarele blocului în care maică-mea își dispută cu alte douăzeci de evreice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
De pe locul pe care eram așezat, vedeam cum soarele, asfințind, mângâie cu razele turnul de răcire numărul trei de la Stația Electrică Didcot. Acesta se înălța deasupra câmpului de rapiță ca un zeu malefic - un idol din Insula Paștelui - fiind, în imensitatea sa, însemnul unei culturi sterpe și neproductive. Profesorul ședea în liniște, cu mâinile dolofane adunate în poală. Nu știu exact de ce am făcut ce am făcut; nu am nici o explicație pentru asta. Categoric, povestea lui nu mă atrăgea în nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Poporului din China și Conferința Consultativă Politică Populară sunt reprezentanți și membri ai celor 56 de naționalități. Strategia dezvoltării economice regionale a Chinei Economia minorităților naționale continuă să evolueze și să crească odată cu dezvoltarea continuă a economiei Chinei. Vastitatea teritorială, imensitatea populației și dezechilibrul dezvoltării economico-sociale regionale constituie realități de bază, în conformitate cu care guvernul chinez a elaborat și adoptat o serie de politici și măsuri pentru a ajuta și sprijini dezvoltarea economică a zonelor minorităților etnice. Guvernul aplică o strategie globală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pășeam efectiv afară, pe strada Întunecată, În urma Luweenei și a mamei, am știut imediat că imaginea mea despre lume, așa limitată și decupată geometric cum era, nu semăna aproape deloc cu lumea reală, care m-a copleșit pe loc prin imensitatea ei. M-am simțit ca un pămîntean care pune pentru prima oară piciorul pe Jupiter. Am pășit pe un deșert tare și negru. Lumina felinarului stradal de deasupra noastră părea un soare agățat pe un cer ca smoala. De undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
flăcăruile unor chibrituri, și se stingeau la fel de repede. Deodată se auzi un fluierat, și trenul se urni Încet din gara Întunecată, furișîndu-se parcă. În afară de ei și de cîțiva hamali, nu mai era nimeni pe peron. Bufetele erau Închise. Pierdut În imensitatea peronului, un soldat beat ședea pe o bancă și vomita Între genunchi... Hilfe coborî treptele ce duceau spre toaletă; nu era nimeni acolo; pînă și Îngrijitorul plecase În căutarea unui adăpost. Artileria antiaeriană trăgea de zor. Rowe și Hilfe erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]