1,188 matches
-
consorții tăi cu sau fără iubiri? Trebuie să iubești? Sau declari sus și tare în campanii electorale că iubirea nu este necesară, nici nu trebuie să pomenim de ea, nu este ceva absolut indispensabilă! Oare? Întâlnirea cu dragostea este subtilă, imperceptibilă la început, joc de mozaic care se îmbină doar în timp, timp care trece părtaș în cuvintele rostite și nerostite, dar totdeauna cu dublu sens, spațiu cu priviri îmbujorate, zâmbete născute din frumos, dar pline de semnificații univoce, mișcări ondulate
ÎNTÂLNIREA CU IUBIREA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnirea_cu_iubirea.html [Corola-blog/BlogPost/357411_a_358740]
-
ajunse uneori la paroxism, toate făptuirile timpului în care s-a construit atât lăudabil, inteligent și necesar, cât și înrobitor și la nesfârșit dizarmonic, proporțional cu doborârea la pământ a ceea ce a ctitorit magistral poporul român. Sporadic și în viteză imperceptibilă au răsărit din pământ fabrici, uzine și combinate, în timp ce îndeletnicirile tradiționale s-au scufundat în dispreț și morbiditate. O țară întreagă s-a schimbat în numai câteva decenii, de la talpă și până la creastă, fizic și spiritual. În această ordine de
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/_53_de_ani_si_o_istorie_de_hi_aurel_v_zgheran_1371026935.html [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
e sila de lilieci, mi-e teamă de licurici, de zborul lor anapoda, de apucăturile lor, de nervii lor hulpavi prin haosul lumesc, etern, de realitatea sinistra prin care se strecor - presimt, Doamne, pe-aproape, nemăsurata furtună iscata intempestiv de imperceptibilii „strigoi”, dar ochii-mi voevodali sunt treji, în fiece clipă, si veghez la frunțile de macilor, ale dumbrăvilor noi - de greșesc, dă-mi pedeapsa cea dreapta, numai ochii mi-i lasă să admir toți fluturii când roiesc că, albinele, cật
ELOGIU FLUTURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_fluturilor.html [Corola-blog/BlogPost/340792_a_342121]
-
la alta. Obișnuit cu ritmul extrem de rapid în care realiza tot felul de jocuri și figuri în computer, a zâmbit pentru moment, imaginându-și figura lui Mișu pe desktop, modificată la fel de rapid cu intervenția mausului ori a tastelor. Zâmbetul aproape imperceptibil ce-i apăruse a dispărut odată cu zgomotul provocat de lovirea mesei. L-a privit pe cel din fața lui, surprins și îngrijorat. A încercat gestul de a se ridica de pe scaun, dar a renunțat. A ridicat ușor un braț care-i
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_2_marian_malciu_1327078692.html [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
Hainele se îmbibaseră de orpurile lor. Nu doar banchetele erau inerte, ci și ei. Se lăsau purtați de metrou, nu se mai împotrivea nimeni. Între mâinile lor pâlpâiau ecrane. În spatele ecranelor, vieți după vieți, un torent stăvilit doar de mișcarea imperceptibilă a mâinilor sus-jos susjos suusjoooos. Mă întrebam dacă oamenii aceia din spatele ecranelor, la rândul lor, se lăsau duși de vreun metrou, mai vechi, mai celebru, dar metrou, dacă stăteau și ei la fel de inerți pe scaune, iar viețile pe care le
Scaunul din metrou (VII) București by http://www.zilesinopti.ro/articole/14819/maria-balabas-scaunul-din-metrou-vii [Corola-blog/BlogPost/100806_a_102098]
-
Publicat în: Ediția nr. 541 din 24 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Noaptea de Sânzaiene Să crezi în dragoste Chiar dacă te îndurerează! Ramuri înmugurite noul dor Mâinile se caută prinse-n adorare Petrecere, Trecere Sevă pulsând spre desăvârșire Vecină cu imperceptibila trecere A secundei ce bate insistent La poarta timpului prezent. Respirul egal, ochiul piedut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Sublimă-nălțare Noaptea de veghe pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Pe pamânt! În pajiști, florile neatinse
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noaptea_de_sanzaiene_elena_armenescu_1340533797.html [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
Toți plecăm. Azi unul, mâine altul... cum trece vremea, domnule... Și când mă gândesc că mă-ntorc acolo... MADAME VINTILĂ (pe gânduri): Acolo, acasă... lucruri de care te-ai săturat... Aceeași viață, care nu se mai schimbă... CORINA (ușoară, aproape imperceptibilă, privire spre Ștefan): Oameni pe care n-o să-i mai vezi... MADAME VINTILĂ: Și alții, pe care ai să-i vezi mereu, întotdeauna... Lumina a scăzut între timp simțitor, fără să se fi întunecat însă de tot. Lung moment de
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
desăvârșiți, măi strașnici și de toată bravura numai pentru că avem lângă noi o femeie care știe să ne incurajeje și să ne aprecieze zi de zi. Deci, în orice zi să celebram o făptura grațioasa ce pășește ușor și aproape imperceptibil în calea vieții noastre, aducând fericirea și bucuria deplină! La mulți ani fericiți, acestor fapturi superbe!
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1397247710.html [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
fel de suflet avea el, căpitanul? Dar bărbatul o strînsese de mînă, cu pasiune, și îi spusese că el a trecut de proba cea mai grea, acuma urma proba-probelor și Adelina i-a zîmbit prin întuneric și s-a lipit imperceptibil cu sfîrcurile sînilor de pieptul lui puternic, apoi a gemut în adîncul ființei ei sensibile: ce păcat că ești însurat, omule ... Referință Bibliografică: PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 532, Anul II, 15
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
zi în care cerul, uimit de-atâta soare S-ar face așternut să poți să mă răsfeți Sub verdele stârnit în cântecul de floare. O zi când răsăritul s-ar fâstâci pe cer Și-ar cerne iar lumină: un punct imperceptibil Ce crește și-și depune sărutul efemer Peste iubiri trăite în timpul reversibil. Mi-ai arată cărarea pe care să mă pierd Sub bolti de flori albastre că visurile mele, Ai izgoni iluzii în care nu mai cred Și mi-ai
DOUĂ DIMINEȚI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/laura_hubati_1431521846.html [Corola-blog/BlogPost/352111_a_353440]
-
sînt aici? Nu, lipsesc de cîteva zile, nu știu unde au plecat. Uneori se comportă ciudat. Poate mai au și alte suflete, pe care trebuie să le salveze. CrisLi era amuzantă cînd mă ironiza. Devenea gravă, privea în pămînt, sfioasă, apoi zîmbea imperceptibil și mă privea pe furiș, cu coada ochiului, și în clipele alea părea o fetiță de paisprezece ani, alintată. Nu voiam s-o conving că îngerii mei sînt reali. Carina îi vedea, pentru că uneori Licurișca vorbea cu ea și o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
cu demonul lui. Frumoase ca mozaicurile de la Heracleea, glasurile lui Fuego și Mirabelei nu sunt tulburi, aspre, ori tari ca ciocanele crăpând nicovala de mătase a urechii. Așa cum se poate auzi o inimă bătând sub piatră, așa cum se poate legăna imperceptibil un lac sub care clocotește vulcanul, așa cum un prinț poate străbate drumul până la capătul lumii și se întoarce cu o mireasă, așa cum munții intră până la genunchiul țărmului în mare, așa cum vântul taie vârfurile Pământului, Fuego și Mirabela proiectează până în adâncul
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
profesională. Căci de când a îmbătrânit nu mai poate comunica atât de ușor cu tinerii români, iar dansurile par a-i oferi un cadru favorabil. Mai ales că nu are nicio problemă în a comunica: vorbește românește perfect. Accentul sau este imperceptibil, vocabularul suficient de bogat încât să-i permită plasarea unor glume subtile, iar gramatică incasabila. E fenomenal. Domnul Katayama nu este singurul diplomat străin de la București ale cărui abilități lingvistice sunt remarcabile. Am întâlnit un american despre care am crezut
De ce s-a enervat Internetul românesc by http://uzp.org.ro/de-ce-s-a-enervat-internetul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
agățate, sub gropița din bărbie. - E mai bine? O întrebă Tamara...Ești bine? Spune, femeie, ești bine??? - Da, sunt bine, mulțumesc, fetelor. Stați! zise așezându-se pe marginea artezienei. Stropi fini, minusculi, aproape invizibili, le atingeau spatele, răcorindu-le aproape imperceptibil. Tamara o masa ușor pe spate, mângâindu-o. - Doamne, dragelor, ce mi-a fost dat să pățesc, ce rușine, ce dezonoare! De ce, de ce eu? Pentru faptul că eu m-am dus la toaletă? Cum de nu s-a dus peste
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460307496.html [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
singurul mod în care am putea să-l evaluăm cum trebuie e să ne eliberăm câteva ore bune din program și să îl cunoaștem pe-ndelete. Și am avut dreptate. Restaurantul de pe malul Someșului combină epoci în design și gastronomie aproape imperceptibil. Dacă la prima vedere locația pare scoasă dintr-un film din anii '30, dominată de lemn masiv, pereți de cărămidă, mese încăpătoare și elemente de decor de epocă, după ce vă faceți comozi o să observați și detaliile din metal care luminează
New in town by http://www.zilesinopti.ro/articole/13703/new-in-town-rochelle [Corola-blog/BlogPost/96775_a_98067]
-
a sărutat pe buze. A fost un sărut lipsit de semnificații la prima vedere, scurt, fugar, ca o mângâiere. S-a retras apoi în tăcere. El a deschis ochii, surprins de liniștea ce îi împresura. A privit-o zâmbind aproape imperceptibil. Ea era ca încremenită în așteptarea reacției lui. Nu s-a așteptat la ce a urmat. I-a cerut să stea și ea cu ochii închiși, cu brațele pe lângă corp, nemișcată. A sărutat-o în același fel și s-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1430489031.html [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
mă arunca... în vâltoarea poemelor). Poezia Valentinei Becart nu se strigă, nu se declamă, nu se pretează scenei. E aproape un joc de pantomimă, un strigăt mut pentru o ureche sensibilă dispusă a lua aminte la frământările, neliniștile, mișcările aproape imperceptibile, vălurite, avânturile lirice ale unei autoare plină de sensibilitate, spontaneitate, originalitate și bun simț. Este ceea ce se găsește atât de rar în timpurile actuale, dar e cu atât mai prețios. Conștientă de menirea ei, autoarea surprinde înlăuntrul ei miracolul rodirii
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Pasi_prin_misterioasa_gradina_a_cuva_cezarina_adamescu_1330631442.html [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
scris cu vopsea de cu... - De culoare verde, desigur. Așa cred și eu, numai că există un cineva care, din răutate ori pentru că nu este de acord să vinzi casa, a șters acest număr, l-a întrerupt polițistul zâmbind amar, imperceptibil. Și ca să ștergi vopseaua aia, cred că e destul de dificil. Trebuie să fii pregătit anume cu cele necesare... Crezi că poți numi o asemenea persoană, domnule? - ...Nu, cel puțin acum, nu știu pe nimeni... - Când te vei gândi la cineva
CHEMAREA DESTINULUI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_7_.html [Corola-blog/BlogPost/356242_a_357571]
-
v-ați născut. Cred că, de când ne naștem visăm, ca în basme, că trăim într-un castel în luminișul unei păduri. De fapt, totul e altfel în lumina sacră a copilăriei, simbol al protecției. Pentru mine adăpostul acestei puteri misterioase, imperceptibile de siguranță a fost orașul în care m-am născut, București, într-o dimineață luminată de soarele ce aprindea stele în zăpada proaspătă a lui februarie, într-o zi de 20. În copilăria în care s-au rostogolit anii unei
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_convorbire_cu_elisabeta_elisabeta_iosif_1329677139.html [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
scris cu vopsea de cu.... - De culoare verde, desigur. Așa cred și eu, numai că există un cineva care, din răutate ori pentru că nu este de acord să vinzi casa, a șters acest număr, l-a întrerupt polițistul zâmbind amar, imperceptibil. Și ca să ștergi vopseaua aia, cred că e destul de dificil. Trebuie să fii pregătit anume cu cele necesare... Crezi că poți numi o asemenea persoană, domnule? Nu, cel puțin acum, nu știu pe nimeni... - Când te vei gândi la cineva
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435787219.html [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
o problemă. Căci nu e posibil să dai oamenilor fericirea că pe-un algoritm. Cine ar fi capabil să întemeieze fericirea pe rațiune ? Să o clădească după o logică anume ? Ea există și nu există în același timp. Ea este imperceptibila asemenea unei grămezi de umbre fără liniște și fără intimitate. A vorbi despre fericire atâta vreme cât omul este o ființă nedefinibila mi se pare un nonsens. Conștientizarea propriei existente te duce la absurd. Iar absurdul și fericirea sunt de nedespărțit. Ele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/miron_ioan/canal [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
o problemă.Căci nu e posibil să dai oamenilor fericirea că pe-un algoritm. Cine ar fi capabil să întemeieze fericirea pe rațiune ? Să o clădească după o logică anume ? Ea există și nu există în același timp. Ea este imperceptibila asemenea unei grămezi de umbre fără liniște și fără intimitate. A vorbi despre fericire atâta vreme cât omul este o ființă nedefinibila mi se pare un nonsens. Conștientizarea propriei existente te duce la absurd. Iar absurdul și fericirea sunt de nedespărțit. Ele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/miron_ioan/canal [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
de proză (semnată cu pseudonimul Iagan Ameih) „Tăcerea umbrelorˮ. Virginia Paraschiv a recomandat două cărți de suflet, la care s-a muncit mai bine de patru decenii și care au apărut postum: „Viața cotidiană în imperiul roșuˮ și „Eminescu - Maiorescu. Imperceptibila Junimeˮ, ambele semnate de scriitorul Florin Paraschiv. A urmat lansarea Antologiei Napoca Nova Nr. 8, „Pe șevalete, ruginiul toamneiˮ, coordonate de Voichița Pălăcean-Vereș, care le-a mulțumit tuturor colaboratorilor și cititorilor. Cu o mențiune specială au fost răsplătiți artistul plastic
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1443419969.html [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
lui Dumnezeu revelate poetului”. Aceasta este „Poezia de Dincolo de poezie”. - „Muzica și poezia” sunt „două căi de comunicare cu Dumnezeu”. Apoi, citează pe Beethoven: „unde se termină cuvântul acolo începe muzica”. Mai constată că granița dintre poezie și muzică este imperceptibilă, lumea fiind zidită pe acestea. -Interesantă observația privind relația dintre adevăr și metaforă: „adevărul nu se descoperă la prima vedere, cel puțin din două motive: ca să fie protejat de profanatori(cei ce înțeleg doar văzutele) și, ca să ajungem la el
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1407789720.html [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
-n transă... în față umbra mea desprinsă ușor de mine întoarce capul, mă privește, apoi înaintează spre templul ce parcă are o nouă lumină, ireală. Spre Ea se-apropie doar Umbra, conturul unui tânăr, se privesc, se-mbrățișează, Privind acum imperceptibila lor îmbinare îmi pare doar o singură umbră gândul (al meu, desigur) mă întreabă nedumerit: - A cui e Umbra asta, oare, al cărui om e Umbra ce-apare din senin? răspunsul Umbrei veni instantaneu: - Sunt Umbra unui om ce și-
DESPRINDEREA UMBREI MELE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desprinderea_umbrei_mele.html [Corola-blog/BlogPost/367124_a_368453]