2,195 matches
-
ce făptuiește cu tîlc omul, din clipă în care devine conștient de poziția lui în Cosmos, este îndreptat către un singur țel: suprimarea acestei despărțiri, refacerea unității primordiale, retragerea în tot (fie că acest tot este conceput că o putere impersonala, ca un Dumnezeu etc.)". Androginul nu e decît copia fidelă a zeului (Isus însuși e considerat fără sex - v. Paul Evdokimov, La femme et le salut du monde, 1958, unde se susține că Hristos, chip perfect al lui Dumnezeu, este
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
bătrîn Un interviu cu dl Alexandru Paleologu e totdeauna viu: dânsul vorbește cu o naturalețe cuceritoare despre orice subiect, chiar și despre lucruri pe care, din grijă de a nu părea impudici, oamenii preferă să le ănvelească an staniol teoretic impersonal sau an citate de autoritate. Dl Paleologu nu ezită să povestească despre sine, dar ceea ce an gură altuia ar suna jenant, fanfaron sau de o originalitate ostentativa - lui ai sade bine, căci toate acele confesii, anecdote, judecați năstrușnice ilustrează idei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
luminilor și seniorul "necuvintelor" zdrobindu-se ăntr-un turnir cu inexprimabilul artei poetice ("Prințul căzând de pe cal/ striveste-n cădere un ănger./ E sentimentul total/ pentru care azi sânger") din Măreția frigului până la soldatul zăcând pe câmp ăntr-o baltă ănrosită raportând impersonal situația ănfrângerii pedestre a celui ce fusese "eroul liric" al ănaltelor zboruri ("Cum stiti cu toții, căzusem de pe cal,/ și nemișcat stăteam an iarbă șiroind an sânge", Nod 12) se ăntinde o traiectorie lirica tragică. Este istoria unei prăbușiri icarice ăntr-o
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
în gerunziu de C. Th. Ciobanu este în primul rând o demonstrație de ars combinatoria, de-a lungul a 185 de texte în care descoperim semantizările unui eu ultragiat, chinuit de impasul comunicării. Închis într-o armura albă, aseptica și impersonala, autorul emite lungă, materlanta suită de descântece, dicteuri și secvențe onirice, ca și posedat de orfism grafico-lexical. Mereu pare a se ascunde, deghizându-se și camuflându-se într-un necontenit palimpsest de meditații și cascade enigmistice. De aici și gradul
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
Toată lumea se concentrează de ieri să afle dacă Huidu este sau nu vinovat. Se vorbește doar despre trei oameni morți la modul cel mai impersonal cu putință. Hotnews prezintă victimele inconștienței lui Huidu. La volanul Loganului se afla Lungu Ștefan Balogh, de 65 de ani. Era lacătuș mecanic, era căsătorit și avea un băiat stabilit în București. În urma coliziunii, a murit pe loc. În dreapta sa
Cine sunt victimele lui Huidu () [Corola-journal/Journalistic/24903_a_26228]
-
pagina 29, intitulat Prin sălcii. Este, sub aparențele unui pastel, un poem despre poem, despre felul cum se naște acesta (formula generativă) și despre locul propriu pe care îl ocupă poemul în imaginarul poetului, totul fiind rostit de o voce impersonală, la persoana a treia: „Pe cerul de octombrie/ stolurile de grauri/ sunt o cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
din calendar: „Zile neprielnice/ soare scăpat din căpăstru/ lătrat de câini/ în nucii lipsiți de răcoare// nu mai am pe nimeni/ care să mă părăsească”. Corespunzător temelor pe care le enunță și le abordează, poetul se travestește adoptând două măști impersonale. Astfel, într-un peisaj urban, introduce, drept contemplator, un ins „abătut”, „hipnotizat de lume și de relele ei”. Pe de altă parte, într-un monolog autoironic, se portretizează ca fost amant, vreme de patru sute de ani, al reginei virgine, Elisabeta
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
societății germane), acoperind intervalul 1771-1991 din trecutul nemților. Principala obiecție pe care lucrarea a întâmpinat-o din partea criticilor e că Wehler privilegiază structurile economico-sociale în locul oamenilor, autorul împărtășind premisa că istoria nu e făcută atât de personlități, cât de tipare impersonale a căror forță ghidează destinul popoarelor. Nuanța aduce izbitor cu interpertarea marxistă a istoriei, de unde și reticențele altor speciliști contemporani.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
reale, în sensul unei maxime vizibilități în societatea globală. Prin "multiculturalism" poți deveni vizibil, poti există, într-adevăr, doar că, din furnică ce ai fost, devii reflexul unei imagini de grup. Cu alte cuvinte, devii "cineva" dar într-un mod impersonal, unicitatea ta, fie ea și de furnică, este înlocuită de identitatea de grup pe care trebuie să ți-o asumi în totalitate. Ideologia grupului devine propria ta viziune asupra lumii. Grupurile solitare, la rîndul lor, sînt doar APARENT diferite, "esență
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
fiecare individ în parte prin acel "ceva" care nu poate fi "prins" într-o imagine sau schemă normativa. Prin această, democrația va constitui "cîmpul" de forțe unificator care va globaliza societatea umană. Nu este vorba de o democratizare universalista și impersonala, ci de o democratizare "în concret", în persoana. Transfigurați de suflul democrației, indivizii vor deveni pe deplin "personali"."Transfigurarea" este transformarea individului, sub acțiunea cîmpului democrației, dintr-o entitate solitara, supusă unor scheme normative, exterioare lui, într-o individualitate, o
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
autres langues, simples et relachées, vraies sources d'impropriétés délicieuses... on subit l'épreuve du français comme une camisole de force" etc. În carte, Cioran renunța la frază introductiva, care trădează inutil finalul demonstrației, si reface declarația confesiva, transferînd modul impersonal asupra unui agent precis, pe care îl cunoaște bine, respectiv străinul care adoptă franceză: "Après avoir fréquenté des idiomes dont la plasticité lui donnait l'illusion d'un pouvoir sans limites, l'étranger debridé, amoureux d'improvisation et de désordre
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
ne era foame din penurie, astăzi din inflație; inflație provenind nu dintr-o abundență istovitoare, ci din sentimentul de risipă pe orizontală a posibilităților, care, neierarhizate și aculturale, nu pot fi supuse unei selecții din lipsă de criterii (nimic mai impersonal și mai contradictoriu decât să nu-ți poți alege modalitatea proprie de satisfacere dintr-o gamă completă!) și nici nu pot oferi vreo eficacitate oarecare satisfacției. Poate cel mai iritant aspect îl reprezintă faptul că sfidarea pe care o conține
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
lirica românească autentică", precizează autorul într-un Avertisment). Fiecare articol lămurește un aspect al lirismului și-l definește (iar poeziile comentate sunt material exemplificator): vers liber, formulă poetică față de manieră și clișeu, situație poetică, raportarea față de tradiție, inteligența artistică, poezia impersonală, temperamentul liric și inovația, inefabilul, originalitatea, meditația lirică, toate, instrumente obligatorii ale criticii de aproape orice nivel, chiar și după invazia "spiritului științific" al structuralismului, pînă azi. A doua "parte" urmărește simptomele bolilor poetice ale "vîrstei" '60: "cuvîntul-capcană" (cuvinte "autarhice
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși subiacent dublate de un fior intim, foarte personal... Cînd am întîlnit-o pe Margriet de Moor, în urmă cu trei ani, ea era deja autoarea unui volum de debut tradus în 20 de limbi, vîndut în Germania într-un
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
mîndri", oferindu-ne prilejul a pipăi "cu emoție și încîntare realizările, multă vreme neștiute și nedrămuite de critica estetică, ale sufletului popular"! Sau și mai categoric: "Cel mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc". Evident, Blaga se situează într-un orizont filosofic european, apropiind, ca filosof al culturii, apriorismul kantian, pe care l-a înavuțit cu o sumă de categorii deduse dintr-o matcă a stilului, de filosofia culturii
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Stănescu ne-ar putea sugera că autoarea celor patru studii ale cărții de la Editura Național are o bună cunoaștere nu doar a instrumentelor sale, ci și a obiectului. Așa și este. După părerea mea, cartea e mai bună decât titlul impersonal, de circumstanță, numai copt pentru un curriculum vitae. Nu întâmplător însă titlul nedreptățește cartea. Deși consecvent aplicată la creația și biografia stănesciană, beneficiind de lecturi diverse de psihologie, psihanaliză, simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
recunoască este faptul căci a compara ajută la aflarea adevarului" (scrisoare, în Forumul România liberă, februarie 2001). în exemplele pe care le-am găsit, căci apare după un substantiv - "faptul căci", "confirmarea căci", "încredințarea căci" - , după expresii verbale și verbe impersonale (introducînd o subiectivă) - "este clar căci", "înseamnă căci" -, după verbe tranzitive (intoducînd o completivă): "eu cred căci", "susțineți căci", "mea spus caci" , "am înțeles căci", "văd căci" - și chiar în locuțiuni - "măcar căci". în unele cazuri se poate presupune că
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
românesc ar fi fost evitate. Și totuși, mișcările de reformă, schimbările spectaculoase de filosofie a procesului de învățământ, spectaculoase cel puțin în intenție, inițiativele (controversate) care au urmărit sincronizarea didacticii românești cu aceea occidentală, toate acestea n-au fost emanațiile impersonale ale vreunei voințe supraumane. Și n-au fost nici decizii eminamente politice. Un grup de oameni le-a gândit, le-a discutat și le-a propus, asigurând astfel o coerență la nivel conceptual între componentele sistemului de învățământ. Consiliul Național
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
ironic. Nu este nici un moralist abstract, investigînd complicatele mecanisme al pasiunilor omenești. "Ceea ce izbutește în chip uimitor Negruzzi în Alexandru Lăpușneanu este desăvîrșita eliminare a propriei sale imagini din povestirea pe care o întreprinde". Povestirea este, altfel zicînd, cu totul impersonală. De aceea e o nuvelă realistă și nu o amintire. N. Filimon este un scriitor mai puțin artist decît Negruzzi. Satira lui e prea încărcată. "Analiza distinge în Ciocoii vechi și noi două temperamente stilistice a căror fuziune completă n-
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Luminița Marcu În condiții normale, cartea lui Caius Dobrescu Inamicul impersonal ar stîrni discuții adevărate, polemici, răspunsuri, atitudini. Poate chiar gesturi. "Dar noi sîntem relativ departe de o asemenea stare dinamică și productivă, fiincă utopia culturii ca Arcadie, în care spiritele frumoase se alătură pentru a cînta imnuri de slavă servește
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
conceptualizate decît în prima parte. O legitimare la rece a atitudinilor explozive de acolo, am putea spune. Și încă o dată o dovadă de construcție abilă a unui volum care n-ar trebui să lase pe nimeni indiferent. Caius Dobrescu, Inamicul impersonal, Editura Paralela 45, 2001, 274 pag., f.p.
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele există într-un volum I la fel de slab difuzat ca și cel de față). Titlul mi se pare de asemeni nemeritat de prost ales, lax și impersonal, din specia hibridă a caligrafiei pe bonul de casă și a limbii de lemn. Chiar și într-o haină atât de proletară, volumul lui B.M. Mandache funcționează ca un veritabil buletin de filosofie care aduce la zi cunoștințele selecte ale
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
o idee foarte adevărată, dar care riscă să devină un clișeu de gîndire: că în genere neologismul e mai puțin poetic, mai puțin literar, avînd mai puține conotații, ecouri, ambiguități și fiind asociat de obicei cu sfera comunicării eficiente și impersonale. Lucrurile s-au schimbat evident în ultimele decenii, dar cred că nostalgia sau prestigiul purismului continuă să acționeze și azi. Preferința manifestată într-o anchetă literară relativ recentă de mulți scriitori, critici, oameni de cultură pentru Craii de Curtea Veche
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
încoace, ne-au lăsat manuscrisele ca pe niște documente personale excepționale (era să spun, de primă mînă!). E destul să vedem o pagină de Eminescu ori de Proust ca să înțelegem valoarea psihologică și artistică a unui manuscris. Neutra dactilogramă sau impersonalul print nu ne mai spun nimic despre autorii lor. Un capitol foarte important din istoria scrisului se încheie. "Caietul" de care am amintit conține, pe lîngă splendide facsimile de manuscrise franceze (Pascal, Hugo, Zola, Nerval, Sartre și alții), și cîteva
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
lirică, despre care unii cred că e cheia majoră a creației, că-și exprimă personalitatea despre care Goethe a cutezat să spună că e "binele suprem", în loc de-a se retrage rușinați pentru a lăsa întreaga agoră la dispoziția "ideilor" impersonale, a "principiilor" fără autor. Participînd la manifestările de la Sighet, dl Marino se arată șocat că în loc de a i se oferi "cărți de ideologie", primește "cinci volume de versuri". Într-adevăr, gravă ofensă! De unde următorul precipitat comentariu: "Acest dezechilibru provocat de
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]