1,880 matches
-
iubire e nobila cauză, dulcea povară de urmat. Pe drumul încercărilor sufletești sunt presărate semne, pentru aflarea unui sens, pentru găsirea ,,liniei inimii”. Baki Ymeri ne provoacă la un slalom printre primejdiile sufletului îndrăgostit. Sentimentele au fluiditate, în tradiția mersului implacabil al celor pământești: ,,Străzile/ Își deschid însetatele guri/ Pentru a înghiți/ Viețile noastre/ În vreme ce agrafa părului tău/ Rămâne ca decorație uitată/ Pe pernă.” (Agrafa). Estetica pasiunii își arată, uneori, latura obscură: ,,Cum să nu-mi placă mirosul amar/ Al acestui
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > EZOTERIC Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ezoteric Explicabil și vorace Timpul fuge implacabil Căutând în zodiace Infinitul inefabil - Ezoterică visare Din religia păgână Gându-și cată alinare La-ntâlnirea cu o zână Ezoteric se aude Cucul care cântă-n van Când uitarea se ascunde În vestitul Cal Troian Ezoteric, atestate, Se cufundă în
EZOTERIC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380649_a_381978]
-
la beregată, fără întârziere, fără milă, sfârtecă și ucide pe loc. Viteza sa de acțiune este sublimată în metafora verbală, de maxim dinamism, fulgera. Dincolo de impresia de acțiune rapidă, derivatul postverbal de la substantivul fulger comprimă și ideea de pedeapsă divină implacabilă, asociată cu purificarea, prin foc, a locului. Nu e de neglijat nici relația cromatică, implicită, care se stabilește între culoarea gri de fundal, simbolizând lumea tulbure, împroșcată de noroiul cuvântului jignitor, și sugestia cromatică a traiectoriei fulgerătoare a lupului, ființă
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
eu cândva în infinit Cuprinsă de magia unui dor Și-ntr-o zi pământul m-a oprit Chiar când crezusem că știam să zbor. Iubirea lui Prometeu Din iubirea asta doar vulturul a mai rămas și acum desenează pe cer, implacabil, golul rotund ca un ceas sau ca o secundă încătușată în carnea sărutului ars. Așteptarea îmbrățișării s-a preschimbat în așteptarea năpustirii. Și mai mult decât dorul de foc îl doare fiorul devorării când vulturul îi smulge în fiecare seară
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Când vin de peste ape,Că vrei!... Doar nu-s de lemnși-s dornic de agapeTe-a surprins bufnița albăRătăcită printre pomi... VII. EZOTERIC, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016. Ezoteric Explicabil și vorace Timpul fuge implacabil Căutând în zodiace Infinitul inefabil - Ezoterică visare Din religia păgână Gându-și cată alinare La-ntâlnirea cu o zână Ezoteric se aude Cucul care cântă-n van Când uitarea se ascunde În vestitul Cal Troian Ezoteric, atestate, Se cufundă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Când uitarea se ascunde În vestitul Cal Troian Ezoteric, atestate, Se cufundă în tăcere Doruri de singurătate Fără urme de durere Ezoteric idealul Ancestral și din legende Însoțește ritualul Dragostei ce ne transcende ... Citește mai mult EzotericExplicabil și voraceTimpul fuge implacabil Căutând în zodiaceInfinitul inefabil -Ezoterică visareDin religia păgânăGându-și cată alinareLa-ntâlnirea cu o zânăEzoteric se audeCucul care cântă-n vanCând uitarea se ascundeîn vestitul Cal TroianEzoteric, atestate,Se cufundă în tăcereDoruri de singurătateFără urme de durereEzoteric idealulAncestral și din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
unui băiețel, David, care "constituie cheia sufletului său, în care și-a zăvorât cel mai frumos vis pe care l-a trăit". Nici nu apucă bine să ajungă la maturitatea înțelegerii și este din nou înfrântă ca de un destin implacabil și următorii pași o conduc tot spre o continuă nedreaptă revărsare de trăiri dureroase. Se căsătorește cu un om pe care n-a apucat să îl cunoască și s-a dovedit un om mic sufletește, diametral opus valorilor ei morale
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
totul, pulverizează și nu mai știm care este esența lucrurilor, a trăirilor, a însăși vieții, nu mai știm în cine și în ce să credem, nu mai știm pe ce piloni să ne construim conștiința. Privim neputincioși cum, fără remușcare, implacabila Moară ia în vârtejul ei trupul de abur al clipelor. Le macină desprinzându-le din curgerea lor fără oprire tocându-le și apoi zvârlindu-le în vânt. E surdă, ea nu aude plânsul clipelor înainte de a-și da sfârșitul, nu
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
toată numai o clipă, așa cum este totul sub scutul acelorași legi. Dar există un univers unde Moara aceasta nu ajunge. E universul interior, care nu intră în ecuația ei, universul în care noi rămânem neatinși de scurgerea clipelor. Simțim scurgerea implacabilă a timpului în lumea exterioară, dar în cea interioară nu va ajunge să bântuie. Aceeași sete de frumos, de bine, aceeași sete de dragoste, de împlinire ne însoțesc până în ultima clipă, ba mai mult, dorim cu toată ființa noastră să
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
asta de misiune pe care regii o credeau divină, iar lui îi rupea șalele și îl umpleau de necazuri. RITUALUL PRECREȘTIN La începutul iernii, în rural, dar și în cartierele mărginașe din marile orașe începu să se propage, viguros și implacabil, un ritual păgân păstrat în memoria ancestrală a omenirii de pe aceste meleaguri. Gardurile sunt furate apoi sacrificate prin ardere în vatră. Pe timpul sacrificiului femeile umblă bezmetice prin odaie incantând blesteme, în timp ce bărbații privesc extatic la flăcări și înjură cu mult
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
legături și coincidențe, povestitorul obține o victorie simbolică împotriva neantului. Rememorarea unei povestiri aproape uitate, despre un unchi mort cu trei sferturi de secol în urmă, devine un prilej pentru a sugera forța amintirii, capacitatea ei de a zădărnici lucrarea implacabilă a timpului: "... lumea te uită, e aproape ca și cum nici n-ai fi existat, pentru ca târziu, târziu, după 40-50 de ani (și numai dacă ai noroc, dacă ai mare noroc!) cineva, un necunoscut care a auzit cine știe cum de tine, vreo rudă
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
banilor în bănci și găsirea de debușeuri comerciale pentru supraproducția inutilă. Și totuși, o senzație neplăcută te urmărește după lectura Burgheziei române. Cauza stă în aceea că totul, în această carte, se petrece sub apăsarea unei necesități istorice. Totul e implacabil, inexorabil și fatal. Și astfel, cu toate că nu este marxist, Zeletin împărtășește ideea că politica este expresia unor tendințe economice cărora voința oamenilor trebuie să li se supună. Aceste tendințe dirijează istoria umanității, iar oamenii nu sînt decît niște pioni într-
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
la sfaturi limbute), descinzând în pragul nu al unei singure porți, ci al tuturor acelora prin care Rive Droite și Rive Gauche își întind tentaculele într-o suită a îngemănărilor și a clivajelor, aidoma unui dans de apariții și dispariții implacabile. O croazieră pe Sena e ca și cum te-ai naște și ai muri în fiecare clipă. Un act aproape inițiatic, pe care l-am săvârșit pe puntea unui Bateaux-Mouches, începând cu Pont de l^Alma, de unde am lăsat să plutească pe
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Coman). Acestea fiind extremele, capetele de bandă poetică, fiecare voce își alege o frecvență proprie. Spre deosebire de "optzeciștii" noștri originali, toleranți în vorbe, dar sectari în teorie și în practică, pentru care "poezia tranzitivă se constituie într-un model ca și implacabil al lumii noastre" (apud Gheorghe Crăciun), componenții generației tinere sunt postmoderni prin libertatea deplină a alegerii din interiorul trecutului cultural. Fără excesivă ironie, nu atât de autoreferențiali, ei au o anumită prospețime a opțiunii poetice, care se simte imediat la
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
a fi ceea ce s-ar numi o posedată a scrisului. Departe de a fi o delectare, o preocupare aleatorie, ceva ce ar putea figura dar la fel de bine ar putea lipsi din traiectul d-sale biografic, scrisul are pentru poetă forța implacabilă a unui Destin. Forță acaparantă în absolut, însă nu mai puțin neliniștitoare, întrucât asociată cu grija ființei de a-și păstra, prin misteriosul său intermediu, identitatea: "Scrii, pentru că de foarte de mult, de la începutul adolescenței, cineva - care locuiește în tine
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
zilele noastre, filozofia seamănă tot mai mult cu meditația amară pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată filozofia cu ceea ce este ea astăzi va fi încercat de senzația stînjenitoare că asistă la o înmormîntare. O stingere necurmată și implacabilă i-a fost destinul: prestigiul i s-a destrămat, patima teoretică i-a scăzut, nostalgicii s-au împuținat, iar problemele ce-i alcătuiau o dată tematica au intrat în conul de umbră al indiferenței generale. Nuanțele ei supraviețuiesc în aulele facultăților
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
studii despre zborul ori despre rugăciunea trupului, fiecare căutând în felul său eliberarea prin formă de ineluctabilitatea timpului și imuabilitatea spațiului. 1) Air, pe un fond sonor extras din creația lui John Cage (la pian: Frederic Lagnau), este redevabilă manierei implacabile, ermetice, fără intrare și fără ieșire, în care este administrată substanța muzicală. O substanță uneori cantonată în figurarea unei pentatonii hemitonice, presărată din când în când cu pieni capabili să-i rotunjească diatonismul (Dream; In a Landscape), alteori rarefiată, condensată
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
ale căror povești de viață hiper-erotizate urcă la suprafața narativă tocmai ca expresii ale neadaptării la o realitate ce minimalizează individul și aneantizează elementele de diferență, de specific. În maniere atent personalizate, toți scriitorii îtinerei generații' sunt marcați de imediatul implacabil, pe care încearcă să-l trezească din încremenire, să-l readucă la ritmul unei trăiri ardente, sincopate, adevărate. Atunci. Acum Menționând "prezentul ca timp al narării și referință istorică", Simona Sora prefigurează cu acuratețe metoda abordată de protagoniștii rândurilor de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
la o comunitate). Consider că acceptarea ca elemente fundamentale ale naționalității a istoriei și a limbii nu trebuie să însemne și asumarea caracterului lor destinal, cel putin nu în sensul în care este înțeles destinul îndeobște, că forța exterioară și implacabila ce ne determină în totalitate existența. Așa cum am mai spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
îngrozitor de eficiente sunt aceste metode ale “asasinatului în viață”!) - înseamnă că aburii infernali ai tiraniei deja ne-au cuprins și lucrează (cum altfel decât îndârjit-distructiv!), asupra ființei și fibrei personalității noastre! “Deșteaptă-te, omule!” ...sau, daca istoria rămâne un dat implacabil, “samsaric-renăscător” - “NAȘTEREMOARTE-RENAȘTERE” (de fapt, stimulat de forțe occult-infernale terestre, să renască și să prolifereze și să se fortifice aparent... intru veșnicie!) care trebuie judecat în toată complexitatea lui și “la rece”: “Sculați, voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
supraviețui în posteritate. Iar Heidegger a cucerit lumea prin arta cu care a știut să facă din mister o armă a seducției. Paradoxul acestui filozof este că, pe cît de mult s-a încercat discreditarea lui culturală, pe atît de implacabil i-a sporit în timp succesul. E cazul unui intelectual al cărui prestigiu a crescut pe măsura ce a fost atacat și, indiferent dacă a fost parodiat și ironizat, prin parafrazarea sau imitarea sarcastică a cuvintelor sale, indiferent dacă i
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
înaintarea pe orizontală a angrenajului tehnologic. Dacă nu i te supui, ești exclus cu identitatea ta cu tot, dar, dacă i te supui, ești inclus numai cu prețul pierderii identității. E întocmai ca în butada aceea filozofică privitoare la determinismul implacabil al universului: mersul lumii este ca un curent în fața căruia nu există decît două opțiuni: ori ești slab, și atunci te lași dus de curent; ori ești puternic și te împotrivești, și atunci vei fi tîrît. Rezultatul este același, indiferent
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
în practicile frecvent întâlnite în scrierile biblice - excepțional în intervenția sa, Pompeiu Hărășteanu a fost plasat intenționat în masa coriștilor! Ultimele două intervenții corale - "Ziua înfricoșătoare a Domnului" și "Sancta Maria ora pro nobis" - redau magistral coincidența contrariilor: prima, severitatea implacabilă a celui care "are viață veșnică și la judecată nu va veni", cea de-a doua, înțelegerea și compasiunea Fecioarei, sugerată de transparența corzilor, ca o boare de vânt, ambele avnd în subtext stimularea încrederii în resurecție. Atmosfera se prelungește
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
îngrozitor de eficiente sunt aceste metode ale “asasinatului în viață”!) - înseamnă că aburii infernali ai tiraniei deja ne-au cuprins și lucrează (cum altfel decât îndârjit-distructiv!), asupra ființei și fibrei personalității noastre! “Deșteaptă-te, omule!” ...sau, daca istoria rămâne un dat implacabil, “samsaric-renăscător” - “NAȘTEREMOARTE-RENAȘTERE” (de fapt, stimulat de forțe occult-infernale terestre, să renască și să prolifereze și să se fortifice aparent... intru veșnicie!) care trebuie judecat în toată complexitatea lui și “la rece”: “Sculați, voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
p. 118. footnote> și după a cărui amintire va păstra el și urmașii săi dorința înfocată de a se întoarce. De acum înainte el va parcurge un drum de suferințe, dureri, boli, de-a lungul căruia va purta în mod implacabil povara blestemului care cade asupra sa: Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]