1,908 matches
-
lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasa a rațiunii. „Dialectica optimistă” a lui Socrate distruge muzică tragediei. Combătandu-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonica, predestinata pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorința de ameliorare
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
dar s-a inventat subit sintagma securist = terorist la Televiziune și populația a fost mobilizată să participe la vânătoare și răzbunare inpotriva celor care în mod paradoxal s-au dezarmat de bună voie și nesiliți de nimeni. Logica evenimentelor este implacabilă și verificată în trecut. După dezastrul din Rusia, un grup de generali s-au hotărât să-i lichidez pe Adolf Hitler și pe Heinrich Himmler, care erau așteptați să facă o vizită pe front. Hitler vine singur, așa că se amână
GENERALUL IULIAN VLAD – EROU SAU TRĂDĂTOR? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_generalul_iulian_vlad_viorel_roman_1357458781.html [Corola-blog/BlogPost/348835_a_350164]
-
cuminți pupitre școlărești. Căci, înainte de a ni se revela ca poet, Petre Curticăpean a fost dascăl și director de prestigioasă instituție târgumureșeană de învățământ. Iar când porți ani de zile o asemenea responsabilitate, ceasurile de taină cu tine însuți sunt implacabil dijmuite de clipa cea repede ce ni s-a dat. Îmi vin în minte, fără a le rândui cronologic, și fără a le cita pe toate, „Miresme târzii”, „Coloanele câmpiei”, „Mopete de foc”, „Povești cu tâlc”, titluri relevante pentru un
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Prietnul_petre_curticapean_ogranda_al_florin_tene_1350723715.html [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
cristalizării, prin trecerea psihologiei de grup care trăiește aventura, pe timp de furtună, pe un râu cu podul plutitor, amintind de trecerea Styx-ului, dar și de Caron, la acela de individ, prin coagularea „sacral-filosofică” a sfâroitului când „destinul este implacabil”. Toate aceste elemente stau sub forma neoplatonismului, al triumfului retoricii, prin consolidarea eclesiocratică, formă de exploatare a dramatismului social prin textul ce reînvie „scene de încleștare, de mare dramatism, încât Eschil și Shakespeare sunt pe aproape, ca și Marin Sorescu
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_podul_umblator_al_florin_tene_1327137915.html [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
cu iscusință le îndepărtezi unul câte unul... cu fiecare zbor reluat... Indiferent în ce domeniu am lucra, indiferent ce poziție socială am avea ori cât aur am strânge în propriul seif, la un moment dat ne va purta pe brațe implacabila moarte. Numai că, pentru îmbrățișarea ei de gheață nimeni nu este vreodată pregătit. Așa că, chiar dacă aviatorii își atârnă de peretele interior adesea un tablou gol, preferă să îl mențină așa, la fiecare zbor, decât să-nrămeze în el chipul Doamnei
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_marian_cornelia_viju_1364963353.html [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
celuilalt prin gând / mai izbutim, ca pale de nori cumulus. / Explozia de senin la care ne-am expus / va-nconjura pământul alergând.” (Norii cumulus, dacă cineva nu știe, sunt semn de vreme bună.) Suferința și bucuria fac ape-ape. Destinul e implacabil, n-are antidot. Dar din stilou curge, împotriva halucinației vreunui gând de revoltă, chinină (leac febrifug, deosebit de amar) îndulcită cu un pic, un pic de ironie... „Suntem însă striviți de masa fără leac / a unei stele situate foarte aproape. / O
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poetul_satmarean_maramuresean_cu_depunere_de_chiciura_pe_vise_ioan_bran.html [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
în lumea Zeului nocturn Ene. Suman s-a trezit spre dimineață undeva prin stația Boboc, care nu-i spunea nimic nevinovatului călător improvizat. Nu a îndrăznit sa coboare lăsând ca lucrurile să meargă mai departe. Trenul avea să se îndrepte implacabil spre sud, adică spre Ploiești. Suman avea să ajungă în gara Teleajen care prelua garniturile provenite din nordul țării goale sau pline! Ceferiștii verificau vagon și cabină, astfel că nu putea scăpa și locul unde era Suman. Auzind zgomotul ciocanelor
CICLUL TUNICA SI SUMAN; BIOGRAFII PARALELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_biografii_parale_mihai_leonte_1355911098.html [Corola-blog/BlogPost/351551_a_352880]
-
atât eu cât și prietena mea disprețuiam efuziunile sentimentale. Bănuiesc că genul nostru s-ar descrie astăzi cel mai bine prin cuvântul la modă „cool”. Nu admiteam alternative la „adevărul unic” sau vreun dubiu. Când eram convinse de ceva, deveneam implacabile. Fidelitatea față de prieteni sau față de principii ne era mai presus de orice. Singurul păcat pe care îl pot găsi acestei neclintiri lăudabile este teama surdă de a nu ne sacrifica din greșeală vreunei cauze care să nu ne fi meritat
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_iluzia_c_gabriela_calutiu_sonnenberg_1344675477.html [Corola-blog/BlogPost/360050_a_361379]
-
Wilson îi biciuiește pe actori fără pic de cruțare, le înfige până la sângerare pintenii obsedantelor sale tablouri vizual-auditive, determinându-i pe Ilie Gheorghe, Valentin Mihali et company să descopere chintesența capodoperei lui Eugen Ionescu. Cu toții, împreună, în ritm de metronom implacabil (precum curgerea timpului), ei dau viață pachetului miraculos de mijloace histrionice și vizual-auditive prin care copleșesc spectatorii prin transmiterea genuina a unui fior metafizic. Se pare ca Robert Wilson nu e străin de rădăcina incendiară a acestui fior metafizic, care
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
și devotați pentru că sunt aleși de Dumnezeu, misionari în destinul încredințat vieții pe Terra, în care își pun vocația și abnegația pentru un ideal nobil, uman și umanitar. Ironia sorții face din spirite luptătoare, cele mai vulnerabile ființe în fața destinului implacabil, pentru că moartea nu are preferințe și nu face discriminări, iar lupta pentru viață, oricât de eroică ar fi, se încheie cu înfrângere. Pentru eroii aviatici și sanitari, morți în accidentul prăbușirii elicopterului SMURD, în misiunea umanitară din Republica Moldova, la data
ZBORUL CU VIAȚA FRÂNTĂ -EROILOR SANITARI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1465455638.html [Corola-blog/BlogPost/379332_a_380661]
-
misterioasele ei valențe, sunt istoria cu multa ei învățătură, sunt depozitul milenar, orb, de reflexe, de implicații necesare, de formule ale acestui pământ. Eminescu răsfrânge ființa lor difuză. Freamătul lor surd îl recunoaște, îl simte în sineși. El a rostit implacabila lor prezență, a spus legătura lor cu ființa-i care se exaltă: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni,/ Părinții din părinți.” (Pe lângă plopii fără soț) Poet, profet, legislator, ca Solon
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
enunțată, niciodată, poate, posibilă cu adevărat. Poeta arde în fiecare poem, trăiește revelația descoperirii sinelui prin ,,miere și lumină”(Talisman), prin păsări tainice sau prin interesanta substituție a eului liric din finalul poeziei Tu poți. Ca și timpul, destinul este implacabil, este un destin căruia nu poți să-i ceri explicații, poate doar să-i aduci un reproș: ,, De-a pururi sunt sortită să pierd și nu-i ușor/ Să pierzi mereu, să-ți pierzi mereu norocul...”(Iubire paralelă); Nu mai
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404008611.html [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
de dorințele pasiunii primare ale amândorura cu delicatețe și simplitate. Cine-ar putea să uite oare, Sudoarea ce curgea din noi Atât de-aproape de izvoare, Încinsă... peste sânii-ți goi. Poezia de dragoste a lui Constantin Triță se subordonează trecerii implacabile a timpului, se asezonează spațiului, se adaptează naturii, se supune sentimentelor celor mai firești, se răzvrătește împotriva amintirilor, cheamă speranțe, inventează nemărginiri. Plâng fântânile de dor, Gândurile dorm în ciuturi Spre adâncuri când cobor, Dăruind fiori și fluturi. Versurile sale
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1462429695.html [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]
-
după nașterea lui este cel mai mare dușman al omului. Ca să fiu împăcat cu destinul meu consider că ...”viața bate filmul”. Totul devine conform legilor naturii, în vehiculul numit timp, cu viteza lui tot mai mare și pe direcția stabilită implacabil. Măcar să mă bucur de manifestările naturale în scurta trecere pe lângă mine, unele irepetabile. Să întâmpin primăvara mergând pe jos, să mă plimb iarna cu sania lui Moș Crăciun, vara să plutesc pe valuri, iar toamna să mă urc în pomi
NOILE SERIALE TV de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1463199189.html [Corola-blog/BlogPost/378119_a_379448]
-
târziu va înțelege situația de acum. Duruma era un produs al societății. Aveau destule puncte comune. Amândoi avuseseră îndârjirea de a se ridica prin propriile forțe, de a depăși ceea ce le fusese ursit. Amândoi refuzaseră să creadă că destinul este implacabil, se crezuseră titani și acționaseră în consecință. Îi deosebea vârsta și mai ales felul cum își priveau, cum își acceptau trecutul, acest fapt determinându-le comportamentul. Albert se simțea legat de trecutul său, amintirile, fie dureroase fie înălțătoare, îi erau
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468945970.html [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
by I.L. Caragiale METAMORFOZA Și dintr-odată m-am rezemat de perete - un fulg de nea sprijininu-se de paradisul interior al unei cămăși de noapte aparținând contesei Du Barry, sau poate vreunei Elene din Troia. Topindu-mă repede în orgasmul implacabil de dulce-amărui al morții, am țipat ca să nu cumva să încerce careva a ma scoată de acolo. Căci - imi ziceam - ce rost mai aveau serile, si diminețile cafeau cu sau fără lapte, stațiile de metrou sau vizitele la frizer? Un
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1448805898.html [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
mare parte din această secvență pare pusă cap la cap din duble ale aceluiași cadru, un fragment video care se blochează după un timp și o ia singur de la capăt. În al doilea rând, tăietura extrem de ascuțită cade invariabil și implacabil indiferent de context (replici, acțiuni) și aduce montajul în prim plan, face vizibil ritmul și mijlocul (tăietura) devine scop. Această secvență care dă titlul filmului e de fapt un preludiu, un esablishing shot care se întinde pe minute bune, dar
în București și în provincie by https://republica.ro/ratatul-c-i-rahatul-in-bucurec-ti-c-i-in-provincie [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
și a păcatelor inerente existenței pe pământ. Dintr-o altă poezie transpar dorul și dragostea de viață. Fiindcă, de fapt, prin exclamația retorică ”nu vreau să mor”, se distinge, discret, ideea că este peste puterile noastre să ne împotrivim destinului implacabil, dar poate fi și o chemare disperată a vieții care, deși ne va devora, este totuși invocată și dorită. Suferințele lumii nu o lasă indiferentă, mai ales suferințele mamelor ce-și veghează ”pruncii” bolnavi. Sensibilitatea poetei sesizează disperarea că rugile
CLEPSIDRA VIEȚII – NISIP STRECURAT ÎN SUFLETE… ”43” – OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416779447.html [Corola-blog/BlogPost/371856_a_373185]
-
vitală pentru o țară despărțită de Carpați nu numai geografic, dar mai ales duhovnicesc și sobornicesc. România Mare, Polonia au fost în perioada interbelică santinele la poarta Europei mereu amenințată de barbarii de la răsărit și au căzut primele la datorie, implacabilă soarta a celor din linia întâi. Azi România, Polonia sunt santinele UE/NATO inpotriva primejdiilor de la răsărit. Președintele Klaus Iohannis, în concepția constrantinopolitana a simfoniei, șeful statului și bisericii ortodoxe urmărește: • legitimarea, prin vizita Suveranului Pontif, apartenenței țării și bisericii
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA ŞI CHESTIUNEA ORIENTALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1476513721.html [Corola-blog/BlogPost/377024_a_378353]
-
de logică a narațiunii. Cînd totul a luat-o razna și misterul pare de nedezlegat, firele urzelii se împletesc și textura narațiunii se limpezește ca o băltoacă tulburată de roata unei căruțe. Roata unei căruțe simbolizează, în acest context, scurgerea implacabilă a timpului - sper că ți-ai dat seama! a zis Licurișca, cu vocea ei melodios-mîngîietoare ca un cîntec de leagăn. Înainte de Magdalena, iubisem cu disperare mai multe fete, care mi se dăruiau cu sensibilitatea lor adolescentină, presimțind că, în afara acelor
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
ar fi un subiect spectaculos, ci pentru că sunt descrise cu un amestec de luciditate, smerenie, mirare și umor delicat la care nimeni nu s-a încumetat până acum. Tonul mișcător, dar fără patetism se potrivește ca o mănușă tragismului și implacabilului situației. Lui Blacker îi reușește fenomenalul șpagat între vesel și trist, performanța pe care poate doar înțelepciunea populară o poate egala: aceea de a zugrăvi neutru, dar absolut, cel mai captivant ceremonial încărcat de sensuri din viața comunității, ”plimbarea imaginară
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
de sensuri cu izuri boreale Prin doruri nepereche cuvântul are rost? Mi-e dor de o privire, de mână ta calina, Ți-e dor să-ți torn pe suflet licoarea de fiori. Amestecăm iluzii, fără să fim de vină Că, implacabil, dorul ne doare uneori. Hai să fugim spre vremea pornirilor nebune, ... Citește mai mult Noi doi, pe scena vieții cu orchestrații greleRămânem două doruri, atât, nimic mai mult,Cântând aceleași arii pe note paralele,Si fredonând dorințe din vremuri de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/laura_hubati/canal [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Dar amețit de sensuri cu izuri borealePrin doruri nepereche cuvântul are rost? Mi-e dor de o privire, de mână ta calina,Ți-e dor să-ți torn pe suflet licoarea de fiori. Amestecăm iluzii, fără să fim de vinăCă, implacabil, dorul ne doare uneori.Hai să fugim spre vremea pornirilor nebune,... XVI. ALB-ALBASTRU, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015. De-atâta alb mi-e sufletul albastru, Balet marin pe-o margine de zare În
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/laura_hubati/canal [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
pentru ca în urma unui excurs autobiografic pasionant și nu lipsit de inflexiuni nostalgice, să relateze povestea ei de iubire cu sportul de înaltă performanță, a cărui star i-a fost, vreme de peste două decenii. Dar pentrucă, într-o zi, în mod implacabil, viața Doinei în amvonul sportului de performanță a încetat, gena ei de învingătoare a dat roade și în alte plasamente, nu mai puțin onorante, precum cariera universitară și jurnalismul. Analizând textura volumului în ansamblu, voi observa că acesta seamănă cu
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale unor clipe, ale unor ani, ale unor lumi. Iar ele se echivalează în poeme: melancolice mai mult sau mai putin, cu o încărcătură afectiva de netăgăduit, cu
CONSTANTIN DRAM by http://confluente.ro/articole/constantin_dram/canal [Corola-blog/BlogPost/350777_a_352106]