227 matches
-
animale mânate în turmă, răsfirându-se și regrupându-se și iar risipindu-se, după legi imemoriale ce călăuzeau și viața lui. Se vedea oglindit în privirile ochilor lor negri animate de o mobilitate neostoită, insistentă, lacomă, pendulând între frică, viclenie, implorare, și se simțea tot mai asemenea lor, preluându-le slăbiciunile și puterile ascunse, cu un gând de împotrivire de-acum, frământat de șansa unei eliberări. Șapte ani, da, timpul acela îl ținea legat de mâini și de picioare, prizonier al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ciomăgit zdravăn, Înainte de a fi expulzat din comunitate. Uzul băuturilor alcoolizate era Încă și mai aspru pedepsit. Propriul fiu al lui Hasan, surprins Într-o seară, de către tatăl său, amețit de vin, a fost condamnat la moarte pe loc; În ciuda implorărilor mamei sale, a fost decapitat a doua zi, În zori. Ca exemplu. Nimeni altcineva nu mai Îndrăzni să pună gura pe băutură. Judecata din Alamut era dintre cele mai expeditive. Se povestește că o crimă a fost săvârșită, Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
privesc În urmă, mă arunc În gangurile cele mai strâmte, cele mai Întunecoase, soarele a apus deja, Într-o jumătate de ceas va fi noapte. Căutam să rostesc, În gând, o rugăciune; nu reușeam decât să repet: „Doamne! Doamne! Doamne!”, implorare insistentă, ca și cum aș fi fost deja mort și băteam la Poarta Paradisului. Și poarta se deschise. Poarta Paradisului. O ușiță ascunsă Într-un zid murdar de tină. La colțul unei străzi, se deschise, o mână o atinse pe a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ridică și mă conduce pe scări, până când mă lovește aerul rece de afară, arzându-mi fața, cât de mică este distanța dintre rece și cald, picăturile de ploaie îmi lovesc capul în timp ce fug spre casă, cu gura plină de explicații, implorări și jurăminte, cad și mă ridic, dar el nu va fi acolo. Uite-l pe tati, strigă Noga și aleargă în întâmpinarea lui, iar eu îmi ridic privirea și îl văd în pragul ușii, înaintând către noi în scaunul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
manifestând cea mai vie dezaprobare față de Finn. —Ei, haideți acum, protestează Ben, luându-i apărarea amicului său. Daisy putea oricând să refuze, dacă voia. Nu, am pus-o în încurcătură, afirmă Finn curajos, am folosit toate mijloacele de persuasiune, inclusiv implorarea. — Și totuși, eram liberă să spun nu, îi întoarce Daisy curtoazia. Puteam să zic nu, sau să ridic această problemă în grup, ca să mă lămuresc. Aici aș fi găsit toate resursele ca să refuz implicarea într-o atare situație, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
atare nici măcar de Joinville: se mai Întâmplă, așa-i războiul. Sub pana domnului de Joinville, multe dintre aceste bătălii, sau harțuri, ce-or fi fost ele, devin niște Încăierări de balet nobile, cu niscaiva capete rostogolindu-se și cu multe implorări către bunul Dumnezeu sau câteva lacrimi ale regelui pentru câte un credincios de-al lui care-și dă sufletul, dar totul e ca și cum ar fi turnat În culori, printre valtrapuri roșii, harnașamente aurite, fulgerări de coifuri și de spade sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
subită, care să-i piarză urma. Într-o zi însă, pe când se afla la doamna Alexandrescu de vorbă cu Tanța și tocmai când doamna Alexandrescu își căuta un pretext să-i lase singuri, fiindcă ochii verzi ai Tanței își îndeseau implorările drăgălașe, se auzi deodată o timidă bătaie în ușă, după care, fără să mai aștepte răspuns, intră Marioara. ― Vă rog să mă scuzați, zise ea puțin speriată mai ales observând pe Tanța, căci de doamna Alexandrescu nu se jena. Venii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
câteva minute, ca să curm tăcerea. ― N-am dormit deloc, îmi răspunse calmă. M-am gândit că e timpul sî pleci din casa noastră. De aceea te-am și chemat... Încercai s-o întrerup, dar Maitreyi avu un gest de desperată implorare, și o lăsai să vorbească, din ce în ce mai turburat și mai surprins de cele ce ascultam. Vorbea jucîndu-se cu condeiul pe o coală de hîrțje, fără să mă privească, desenând și ștergând, scriind rânduri pe care nu le puteam ceti, făcând semne
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pentru el a fi asemenea lor reprezentând un pisc a cărui cucerire își merită sacrificiile. Cazul special al suferinței trupești pentru ceilalți, al sacrificiului întru martirizare nu presupune inexistența instinctului de protejare a propriei ființe, absența tendinței de căutare și implorare a unei posibile stingeri ce ar veni să anuleze atrocitatea durerii corporale. Aici acest instinct, această tendință există într-un mod veritabil dar măreția inexprimabilă a spiritului celui care se sacrifică pentru ceilalți impune peste logica resorturilor de conservare corporală
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fundamentală pentru trăirea mistică. Aici chipul sau acțiunea evocată survin dintr-un fond crepuscular ce se deschide și le permite ieșirea din ascunderea tainică spre susținerea credinței individuale. Astfel, surâsul paradigmatic al zeului, chipul sfântului mistuit în verticalitatea sacră a implorării sau fragmente ale vieților preschimbate întru sacrificiul proiecției spre transcendență apar în fereastra picturii ca degajări revelatorii ce irump profetic din întinderea veșnică a unui dincolo întemeietor. În spatele prim-planului pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate privirea credinciosului fundamentând
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un zid. În acea dimineață se trezise devreme, cu convingerea clară că azi era ziua cea mare. Nu va mai aștepta. Așteptase o invitație, o scrisoare, ba chiar sperase să primească una? Alcătuise și el scrisori în minte, scrisori de implorare, scrisori demne, toate solicitând o întâlnire. Dar nu le scrisese. Se temuse că, dacă nu ar fi primit nici un răspuns, experiența ar fi fost prea teribilă, or el trebuia să se menajeze. Se va duce pur și simplu și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
era ciudată și șocantă brusca transformare a cozilor uscate, pufoase, în șerpi lungi, întunecați, care se învârtejeau în apa din cadă, în timp ce degetele puternice ca niște gheare de oțel ale domnișoarei Adkin râcâiau fiecare scăfârlie aplecată într-un gest de implorare. Pe urmă un prosop, alb, moale, era înfășurat în jurul fiecărui cap ud și victima cu turban și obrajii aprinși fugea, chicotind de zor. Lui Hattie nu-i plăcea să i se spele părul, dar operația în sine o incita. Lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prin păcat și îi înfățișează semnificația acestui act în contradicție cu binefacerile lui Dumnezeu. Văzând această separare de divinitate, omul dorește să refacă alianța încălcată și să reia dialogul întrerupt. O face printr-un act de încredere, de adorare, de implorare, de supunere și de mărturisire. Prin recunoașterea greșelii, el se deschide și își mărturisește credința în bunătatea infinită a lui Dumnezeu. Nu este doar o simplă recunoaștere a vinei, ci o „autorecunoaștere” a omului în stadiul în care a greșit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să aflu și aceste amănunte despre nechibzuința noastră care a avut drept urmare drumul către prăpastie... Drum zăgăzuit prin fapte ale destoinicilor noștri înaintași! Pomenește-i, Doamne, de-a pururi și ține-i de-a dreapta ta în veșnicie! După această scurtă implorare a cerului, s-a așezat cu privirea ațintită spre mine. Părea că mai așteaptă ceva. “Ce?” - m-am întrebat eu, descoperindu-i în ochi o undă de duioșie. Așteptarea mea n-a fost prea lungă, fiindcă bătrânul a redeschis vorba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
despărțit. E așa de firesc, așa de simplu! Totuși, am lăsat o portiță deschisă; dacă voia neapărat să-mi ceară deslușiri mă găsea acasă în fiecare după-amiază, ca de obicei. De fapt, voiam proteste, reproșuri, lacrimi. Adică întreg cortegiul de implorări care îmi gâdilaseră plăcut orgoliul de atâtea ori în astfel de împrejurări. Am expediat scrisoarea prin poștă și în clipa când a lunecat în cutie, am simțit o ușoară strângere de inimă. După aceea mi-am văzut de treburi, dar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
plec și nu mai puteam da îndărăt. Mi-am luat pălăria. ― Adio! Ea îmi prinse o mână și strîngînd-o încetișor, șopti angajant: ― Nu, la revedere! M-am uitat lung în ochii ei. În expresia lor era ceva care aducea cu implorarea. Nu-mi venea să cred... Dumnezeule, o adusesem pe calea cea bună: "a mă ruga acum. I-am răspuns laconic: ― Bine, la revedere... ― ...pe mâine, la tine, a adăugat sfios parcă îmi fixa pentru întîia dată o întîlnire. De astă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Nu se temea de ceva consanguin, dar își zicea: dacă, din doi, ar fi fost el bolnavul! Totuși, împreună cu Ada, preaslăvise confortul și poziția frumoasă de la Leysins unde - zicea el - concertase cândva. Maxențiu, blând, umil, îi privea pe amândoi cu implorare și răspundea: - Am să merg și eu la primăvară. Nu vrea să plece. Se deprinsese acum din nou să fie om cu haine negre, nu un înger alb de flanelă. îi plăcea din nou, ca un fel de sport, să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
profan spre gesturile sacre, dar trebuie să ținem seama de: a) spațiul bisericii, vas transcendent ecleziast; b) timpul liturgic, în care trupul primește valori simbolice; c) comunicarea de tip simbolic; d) curățirea sufletului prin sacru cu gesturi simple (ridicarea mâinilor, implorarea), cu poziții ale corpului (rugăciunea în genunchi) și cu gesturi inventate de credincioși, care se schimbă în funcție de variantele credinței (semnul crucii la ortodocși cu mâna dreaptă, fruntea, partea de jos a pieptului, umărul drept, umărul stâng) mâna dreaptă reprezintă suport
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
că or să găsească ăia o formulă să ieși din încurcătură, poți fi sigur că vei asista la patru înmormîntări! Făcu un gest circular spre bătrâni. Alexandru înghiți în sec. Întâlni ochii speriați ai lui Șerbănică. Desluși în ei o implorare mută, disperată. Avea fruntea roșie și în mod ciudat obrajii rămăseseră palizi. Ioniță Dragu, complet stors, părea de cârpă. Privea fix într-un singur punct, neîndrăznind să se uite la Florence. Pilotul întrebă gâtuit fără să-și ridice ochii: ― Cum
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mi-te cu tăria... Il ascultam cu un soi de uimire față de stăpânirea de sine cu care făcea haz de necaz, dar când am înrebat gazdele de telșefon, realizând ce va urma , umorul l-a părăsit și a trecut la implorări, să fie iertat. A inceput prin a cere iertare doctorului și soției sale, promițându- le până și despăgubiri pentru ceea ce le consumase din figider. A rugat-o pe nevastă-mea să mă înduplece să-l las măcar să- și vadă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ca să atragă un taur. Străbăteam cu pași mari și hotărâți orașul, mulțumit că sunt încă în viață, blindându-mă împotriva ororilor care mă așteptau în Cartier. Buzele mele roșii și caste rostiră tare multe rugăciuni, unele de mulțumire, altele de implorare. L-am rugat pe Sfântul Mathurin, care este invocat pentru epilepsie și demență, să-l ajute pe domnul Clyde (Mathurin este, întâmplător și sfântul patron al bufonilor). În ce mă privește pe mine, i-am trimis un salut umil Sfântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a patra figură era modelată și gata să meargă la cuptor. Presupunând că deasupra acestui creator se afla alt creator, e foarte probabil că de la cel mai mic la cel mai mare s-a ridicat ceva ca o rugă, o implorare, o rugăciune, ceva de genul, Nu mă lăsa baltă. În sfârșit, cu mâini nerăbdătoare a introdus figura de lut în cuptor, apoi a ales cu minuție și a cântărit cantitatea de lemn care i s-a părut potrivită, a eliminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
părut potrivită, a eliminat lemnul verde și pe cel prea uscat, a scos o creangă care ardea prost și fără viață, a pus alta care dădea o flacără veselă, a calculat cu aproximația posibilă durata și intensitatea căldurii, și, repetând implorarea, Nu mă lăsa baltă, a apropiat un chibrit de combustibil. Noi, oamenii de acum, care am trecut prin atâtea situații de stres, un examen dificil, o iubită care a lipsit de la întâlnire, un copil care se lăsa așteptat, o slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nou (...) numele tău m-ar recomanda (...). Depinde totul (...) de timpul pe care l-ai putea sacrifica (...) și de cota de rușine sau compromitere pe care ar trebui s-o suporți cînd aș apărea botezat de tine în limba franceză”. Înduioșătoarea implorare (de fapt, o adevărată cerșetorie...) face un apel disperat la solidaritatea de generație. Costin anunță, în plus, că va plăti bani grei și - ca un veleitar - îi promite lui Tzara o bucată literară cu dedicație: „Pentru înțelegerea acestei temerități, contez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prefacem că ne uităm pe-aici. Endō-san, strigă disperat Gastom. Câine-san, îți place!... Îți plac copiii. Îți plac câinii... Iubești copiii. Știu. Iubești copiii. Prinzând cuvintele imploratoare ale lui Gaston, Kanai și-a împreunat mâinile sângerânde într-un gest de implorare: — Am soție... și copii... Am doi copii! Mâinile lui Endō au început să tremure ușor. Implorările lui Gaston i-au atins, fără îndoială, o coardă sensibilă, dar și-a oțelit inima, a strâns iar pistolul în mână, l-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]