232 matches
-
un final. Găsi drumul despre care-i vorbise omul din autobuz, un drum necirculat demult, întrerupt ici- colo de podețe de lemn înnegrite de vreme aruncate peste urmele vechilor viituri, podețe acum năruite cu lemnele ridicate spre cer ca o implorare mută. Iarba ceea măruntă la care oamenii îi spun troscot, iarbă care se insinuează mai peste tot ca o apă mică și târâtoare, năpădise drumul dându-i și mai mult un aer dezolant. Un drum își are viața lui proprie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
da; îți va da; dai; dar; darnic; daruri; dat; dau; dărnicie; dărui; dăruiește; dăruire; deznădejde; doleanță; dor; a dori ceva; dorința; dragoste; dur; efort; egoist; energie; favoare; fericire; fierbinte; foaie; o forță; fructe; a fura; gînd; iad; implora; a implora; implorare; informații; insista; investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rugăciune (55); biserică (54); implora (28); dorință (24); cerere (16); rugăminte (16); a cere (14); cerință (10); ajutor (9); credincios (9); nevoie (9); speranță (8); religie (7); icoană (6); milogi (6); preot (6); pe cineva (5); cruce (5); frumos (5); implorare (5); milă (5); suflet (5); sărbătoare (4); carte (3); durere (3); genunchi (3); Iisus (3); încredere (3); sfînt (3); bună (2); cer (2); cere ajutor (2); ceva (2); comunicare (2); creștină (2); dor (2); favoare (2); iertare (2); insistent (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copii; copil; creștin; curat; da; dac; dar; dăruire; degeaba; descărcare; deschidere; descurajare; destăinuire; dialog; disperare; dogma; doleanță; Domnului; dragoste; dreptate; dumnezeiască; către Dumnezeu; entitate; evlavie; evocare; fidelitate; în fiecare fiecare zi; în gînd; gîndire; har; icoane; ignoranță; Iisus Hristos; impas; implorare; inimă; insemnificativ; inutilă; inutilitate; invocarea lui Dumnezeu; irosirea timpului; împăcare; să se împlinească; înainte; a se închina; îndemn; înger; îngerași; înjurătură; întrebări; legătură; liniște interioară; liniștire; liturghie; lungă; mamă; manele; masă; măiastră; mănăstire; mărturie; meditare; mereu; mesaj; milostenie; mîntuire; naivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
decît o scurtă povestire a Selmei Lagerlöf. Un pustnic este atît de scîrbit de răutatea lumii încît îl roagă pe Dumnezeu s-o nimicească. Și ca să-l convingă, își desface larg brațele, cu palmele în sus, într-o poziție de implorare pe cît de expresivă, pe atît de tăcută. Dumnezeu n-are, s-ar zice, nevoie ca ruga pustnicului să se concretizeze în cuvinte. Stînd pustnicul așa, zile, luni și poate ani, o pereche de codobaturi își face un cuib în
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
Dintr-un colț Antonică îi aduse sticla din care trăsese o dușcă. Chiriașul bău îndelung, ca dintr-un biberon, la urmă se cutremură. Totuși păru întărit de aspra băutură. - Șterge-mă, spuse, nu se putea măsura câtă poruncă și câtă implorare era în vocea lui. Fata luă o cârpă murdară, o stropi cu rachiul din care băuse și ea, băiețește. Începu să-l ștergă de sânge. Gesturile ei erau blânde, ar fi fost materne dacă nu erau puțin neîndemânatice. Îl îngriji
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
te vreau, cum vreau, femeie, pământul bun și negru,/ pământ proaspăt în care dormiră toți ai mei,/ pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,/ pământul unde-n urmă vreau să adorm și eu.”// (Femeie luminoasă) Poemele au ceva din implorarea prin rugăciune și din adorarea prin plecăciune, într-un amestec de iubire profană și iubire sacră, de înălțare și umilință: „Dacă mi-ai da surâsul ca un pelin amar,/ ai birui pământul din celălalt cântar,/ te-aș curăța de blastăm
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
cu papucii împrăștiați, cu teancurile de cărți răsturnate, iar eu rămân plin de furie și cu nevoia de-a împărtăși cuiva drag vina pentru dezastrul provocat, iar acel cineva să mă iubească și să știe ce se află în fiecare implorare învăluită într-o acuzație imploratoare. Dacă nu gândesc cu voce tare, atunci mâinile și picioarele mele devin răspunzătoare pentru banda sonoră. Gândul pare a fi întru totul un grup muzical care interpretează o rumbă. Uneori mă întreb: „Ce-oi fi
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
mofturi la circ, a ajuns la saca și cînd aude o arie de patefon, pe o fereastră deschisă, începe să valseze uitînd sacaua de la spate, pielea jupuita de ham, încheieturile anchilozate de reumatism și destinul la care se resemnase". Urmează implorarea celui ce se căiește de erorile trecutului, nevoind cu nici un chip a se întoarce în "abisurile" tenebroase în care l-ar fi proiectat refuzul ființei iubite: "Dar ce mă fac eu în singurătatea mea fără nădejde? Vezi? Am lăsat capul
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
nu-l va mai schimba, nicio altă misiune, niciun camarad, nici soția, niciun un copil în trecere al lui sau al nimănui. Iar sergentul Sanborn simte nevoia să-i comunice dorința lui legitimă de viață, este aproape o rugăminte, o implorare din care au dispărut cuvintele mari și reflecțiile emoționale: „Vreu să am un fiu". Doar în câteva din povestirile lui Hemingway am mai văzut o scenă atât de simplă și puternică între doi bărbați aflați la limita dintre viață și
Cele ce mor și cele ce dor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6457_a_7782]
-
grija organizatorilor de-a le crea un simulacru spațial, această împresie de întemnițate te urmărește. Moore a creat niște opere ce te obligă să le visezi dincolo de falsul decor al pereților. Gîndirea cuprinsă în ele solicită într-un fel de implorare imensitatea naturii. Sînt făcute să trăiască libere, proiectate pe cer sau în peisaje singuratice. De mult n-am trăit atît de clar acest fenomen al dialogului sculpturii cu spațiul ca în fața statuilor lui. Plein-air-ul apare de la sine ca fundal. }i-
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
istorisiri ale unor întâmplări reale sau ale unor visuri, și chiar... dialoguri. Este un monolog atotcuprinzător, un recital dat de o ființă complexă și dramatică. Leit-motivul impresionantei simfonii de cuvinte îl reprezintă invocația adresată tânărului, invocație tragică prin inutilitate, ca implorarea unei statui: " Știi, când începi să îmbătrânești, două sunt pierderile cele mai dureroase, scăderea vederii și a memoriei. Cu ele începe despărțirea de lume. De fapt, de aici începe moartea. Dar tu mai ai mult până acolo... Sunt conștientă că
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
răspunde.” Ultimul volum publicat de Cezar Baltag, Chemarea numelui (1995) pare a continua obsesia numirii asupra identității umane, într-un mod complex. Este chemat, pe de-o parte, numele de taină al iubitei, într-un elan ce se aseamănă cu implorarea de a reveni în lume - de fapt, de a se recunoaște unul pe altul când se vor regăsi în acel înaltăparte de neînchipuit - ; pe de alta, poetul se auzea, poate, chemat pe nume de propriul său destin, de pe celălalt versant
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
european... -Nu știu despre ce fotbal vorbești... -Nici antrenorul Victor Pițurcă. De fapt, domnu' preten, e o derută generală... Doar miile de FNI-ști chemați din toată țara la Tribunalul din București au priceput, în sfârșit, ce e aceea batjocură și implorările Ioanei Maria Vlas să fie condamnată... Vitează femeie! Da' nu la nivelul celor doi parlamentari care, în noaptea de 29/30 martie - după cum reiese dintr-un reportaj televizat - s-au gândit să pună bazele legii prostituției pe Strada Mătăsari din
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
însemnat deloc sfârșitul problemelor mele. Amândoi frații mei se împotriveau ca eu să merg la școală, mama era convinsă că un curs de croitorie ar fi fost mai de căpătâi, însă am obținut din nou sprijinul tatălui meu, cu reînnoite implorări și lacrimi, iar el, împotriva părerii tuturor, m-a înscris în clasa a noua. Școala era la câteva străzi de casă și drumul îmi lua un sfert de oră pe jos. Pentru fratele meu Ahmad, orice pretext era bun ca să
Parinoush Saniee - Cel care mă așteaptă (fragment) by Cerasela Barbone () [Corola-journal/Journalistic/4494_a_5819]
-
gheață". Eșuarea îngerilor este simbolul eșecului vremurilor și al românilor azi, poeta mângâindu-se iar și iar cu postulatul albului, cu aurul limbii române, cu memoria tăcerii, bunuri și puteri patrimoniale, de supremă învestitură spirituală; mântuitoare că și rugăciunea, ca implorarea Tatălui Ceresc prin care poeta își absolvă "vrăjmașii". Simțind că se află pe calea Adevărului și Iubirii, Liliana Grădinaru scrie un foarte frumos poem cu vocație testamentara, intitulându-l, ca și Kipling, If: "Dacă poți face/ Ocolul pământului/ Pe valul
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
finală a fratelui, care atîrnă și el de-un fir de ață ("dacă pînă poimîine n-am cincisprezece mii, trebuie să mă-mpușc..."), dar se păstrează în registrul comic ("neică! să nu care cumva să mă lași" sună exact ca implorările din O scrisoare pierdută), "n-am noroc!", dă cheia problemei. Stavrache desfide norocul, zeul tutelar al lumii lui. El își ia măsuri, consultă avocați, caută să se asigure. Cînd, de fapt, ar trebui să se împace cu gîndul că, orice
Vizită... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6634_a_7959]
-
întinzi în mine rădăcinile și crengile, cum îți pîrguiește în mine roadele. A crede înseamnă a-L lua pe Hristos în tine, a fi gestant în duh, a fi maică" (Psalmul 1). Apendicele ambiguu al acestei fiziologii jubilante îl reprezintă implorarea masochistă: "Fă-mă bubos, Doamne, ca să nu mă mîndresc, slăbănogește-mă ca să mă smeresc" (Psalmul 26). Găsim aci o sforțare a înălțării spre divin, de-o bună credință egală cu o expiere, care înțelege a lua asupră-și întreaga substanță
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
discuri, pe cd-uri în interpretări mari. Soprane ca Maria Callas, Renata Scotto, Renata Tebaldi, Ileana Cotrubaș, Angela Gheorghiu, Anna Netrebko înseamnă repere tari. Pentru mine. Fiecare aduce ceva distinct, o vibrație, un accent dramatic, un anume atac la acute, emoția implorării tatălui, Schicchi, ca să accepte căsătoria cu Rinuccio.: "Babbo, pieta, pieta!"....și rugăciunea, făcută de Kato ca la carte, în genunchi, se termină cu plînsul viorii. Dirijorul Lorin Maazel cu London Symfony Orchestra a adus o nouă "citire" a acestei opere
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
sufletul meu. [...] sunt un broscoi speriat, sunt o vrabie rănită. Mi-au furat toate cuiburile. M-au ajuns toate praștiile. Doamne mic, ridică-mă și fă-mă fericit ș...ț ca pietrele prietenele." (din Rugă, în Elegii pentru ființe mici) Implorarea lui Eugen Ionescu, la maturitate Ne pas se dissoudre surtout, ne pas se dissoudre. Rester, résister, etre encore..." (din Journal en miettes) Pe vremuri rugăciunea era legată de tot ce ține de cunoașterea umană. Chiar în revoluționarul an 1848 s-
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
și ațâțându-l; și strigătul pe care-l strangulase de atâta vreme în gâtlej i-a țâșnit de pe buze. S-a rostogolit din el ca vaierul de disperare al unor osândiți și s-a topit într-un vaiet de exaltată implorare, un strigăt de abandon infam, un strigăt care nu era decât ecoul unei inscripții obscene de pe zidul mucegăit al unui pisoar. S-a pomenit într-un labirint de străduțe strâmte și murdare. Din aleile imunde se auzeau frânturi de certuri
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
Preludiu: "Toate jocurile de abstracții, toate aforismele, toate solemnitățile de epopee, în sfîrșit, toate enunțurile aparent impersonale din poezia lui Nichita Stănescu au acest acompaniament sentimental. Acompaniamentul cunoaște fluctuații de regim afectiv, - de la deznădejde la bravadă și de la refuz la implorare -, dar de stins nu se stinge niciodată. În multe cazuri, mesajul din metatext se revarsă în text, transformîndu-l parțial sau integral în romanță (într-o romanță, bineînțeles, a la Nichita Stănescu)." (31) Din păcate asemenea pasaje sînt urmate de altele
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
unor asemenea simbioze. de Ștefan Niculescu impresionează prin simplitate și grandoare; prin rigoarea, substanța și frumusețea scriiturii contrapunctice, modal-bizantine și eterofonice, prin spațialitatea metafizică, prin varietatea nuanțelor țesăturii corale, reliefând veșnica pendulare a ființei între certitudine și incertitudine, între interogație, implorare și revelație... Odihnește-te Mântuitorule (partea I, "corespunzătoare oarecum catolicului Requiem aeternam"), pune în mișcare materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea de mântuire, la început în canon cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3-a - a Cântecului zorilor, extras din culegerea "Ale mortului", alcătuită de Constantin Brăiloiu în 1936. Clopotelor din secțiunea precedentă le corespunde acum gongul, ca un semnal demiurgic către "făpturile" Domnului, cărora li se
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
noctambul, puterile vieții ce le-a amprentat. Și recunoști, în adăpostul lui, atmosfera simbolistă, din ulița nemților cu coadă, unde galantare de vechituri se destramă sub desuete aduceri aminte, îmbogățită cu floare de sulf din ,oculta" suprarealiștilor. Ritualuri de vînătoare, implorări de ploaie, prostul satului, și el un strîngător de alte ciurucuri. Un hoț de icoane, pescar, pe gîrlă, de sfinți trimiși în procesiune, să facă să-nceteze seceta. Planete de papagal: ,Bătrînul intrase după o țigancă cu galbeni în păr
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]