193 matches
-
mă duc la aceeași poștă, unde întâlnesc aceleași funcționare. Sunt cât pot eu de politicos. Astăzi, vreau niște timbre. Cea care îmi ia banii nu le găsește și mă îndrumă către o colegă. „Câte ai spus să-i dau?” E impolitețe devenită natură, fără rea intenție. În lumea asta trăiesc, așa s-au învățat. Dacă le-aș explica, n-ar înțelege ce vreau să spun. Avem talentul inefabil, eu mai ales, de a atrage, ca laptele muște, oameni cărora le place
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3734_a_5059]
-
luni de către Vaclav Havel. Faimosul personaj vorbea în calitate de viitoare gazdă a summit-ul privind extinderea și, spre uluirea generală a politicienilor de Dâmbovița, România și Bulgaria nu figurau pe lista citată de președintele ceh. Mai-marii țărișoarei au vorbit imediat de "impolitețe", de "omisiune intenționată" și alte bazaconii care n-au dovedit decât un singur lucru: că habar n-au cum merg lucrurile în politica internațională. Havel e un personaj mult prea inteligent pentru a risca să creeze scandaluri când nu e
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
calm prejudecăți și clișee adînc înrădăcinate, vor prezenta interes și peste douăzeci sau cincizeci de ani, indiferent de evoluțiile de pe Sena sau Dîmbovița. Mariana Neț e nemiloasă cu ceea ce o deranjează: absența spiritului civic, inerția, practica orientală a tocmelii, nepăsarea, impolitețea mergînd pînă la bădărănie, igiena aproximativă, dezinteresul față de semeni (ca să fiu mai precis, nesimțirea). Nu întîlnim detașare cinică, acreală sau oboseală, ci dorința neopașoptistă de a pune lucrurile în mișcare: situația e perfectibilă, chiar dacă schimbarea mentalităților ține, firește, de durata
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
și interese. Sîntem pragmatici, adică dezumflați. Și lucizi, adică vicleni. Și fiindcă sîntem molipsiți de o formă de cinism de natură descurcăreață, îngroșăm obrazul și ne exersăm facultatea disprețului. Mai mult, orice apel la norme morale ni se pare o impolitețe, ba chiar o indiscreție. De aceea, un autor care stăruie să publice un tom cuprinzînd dezbateri etice va avea un destin trist: fie va fi ignorat, fie va fi tratat cu compătimire. De cîtă naivitate trebuie să dai dovadă ca să
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
un an!", "peste un an". Ce-o vrea să zică asta? Simplu. Dau și eu actele, ridicîndu-mă pe vîrfuri ca să nimeresc ghișeul și ca să izbutesc să văd, cît de cît, ceva din chipul plictisit, rece, dezagreabil prin atîta acumulare de impolitețe, al funcționarei. "Peste un an!". Peste un an ce?", întreb. "Aprobarea". Degeaba se alătura explicațiile mele celor de dinaintea mea și celor ce vor urma. Că cineva nu mai poate merge acum, nu-și mai poate îndoi articulațiile acum, că are
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
poate rezista pasiunii puse în persuasiune. Ultimul înscris la cuvânt te trage de partea lui. Ceea ce falsifică totul. Au avut dreptate să protesteze unul sau altul dintre interlocutori, vorba vine, că nu le-am mai dat cuvântul. Da, am comis impolitețea de a opri avalanșa de replici și contrareplici. Era evident că nu se mai putea continua. Nu mai era o dezbatere de idei. Devenise una de cuvinte. De cuvinte tot mai grele, pe măsură ce, împotriva legilor fizicii, se goleau de conținut
Polemică și mici mizerii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6508_a_7833]
-
cu o jachetă de lînă în loc de haină. în particular, ca și în public, era deferent, chiar ceremonios, neținînd cont de deosebirile de vîrstă ori de reputație. Trata la fel pe toată lumea, incapabil să jignească, fie și numai prin neatenție ori impolitețe. Pe scurt, era un domn. Mulți orășeni, cu educație și tradiții de familie superioare, nu-i puteau sta alături. Într-o anumită împrejurare, am putut verifica și caracterul omului. I se reproșau multe, și de dinainte de război, și din primii
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
demiurgic (iar autobiografia înseamnă demiurgie interpretativă, nu consemnare meticuloasă de secretar limfatic), ori scrii zemos și atrăgător ca oricare din romancierii recunoscuți, și atunci nu ai pretenții de erudiție lexicală. Dar a le amesteca nu e atît greșeală, cît o impolitețe față de cititor. Din acest motiv ceea ce face Alexandru Niculescu este o necuviință ce iese din cadrul protocolului în care s-a mișcat toată viața. Mai precis, autorul vrea să facă alpinism cînd toată viața a făcut speologie. Cine s-a tîrît
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
Johannis, Sibiul este din nou un spațiu spiritual, pe care și teatrul l-a înnobilat. Festivalul a fost mereu un liant, un prilej de a scoate în evidență, încă o dată, minunile orașului. Au fost multe bîlbîieli la ediția aceasta, confuzii, impolitețuri, întîrzieri, suspendări, amînări, lucruri care nu au fost explicate. Staff-ul, deși teoretic numeros, practic, este format din aceeași oameni pe care îi știu de mult, oameni dăruiți, care nu se dau în lături de la nimic ca să meargă treaba ca
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Ion Pop metaforice și zumzet al conotațiilor, nu mi-a mai rămas, în tăcere, decât să spun lucrurilor pe nume. Nu e deloc ușor, ar fi ca un soi de impolitețe și nici nu-i frumos să-i spui porc cuiva care se poartă, totuși, ca porcii -deși vezi că până și cercul a prins osânză și jeg. Te oprește mereu excepția, te gândești totuși că în băltoaca și mâlul lui
După atâtea ocoluri by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/5981_a_7306]
-
guri imaginare. Mă despieptănai cu furculița, pe mijlocul capului îmi tăiai cu cuțitul o cărare fierbinte. Să fi cerut o bere rece la Izvorul Rece era de prost gust - să-ți las numărul de telefon pe un șervețel era o impolitețe ... Mâna ta mă tăia cu precizie, adunam între coapse lingouri de ceață, pofta devenise tornadă. Executam figuri impuse - patinatoare beată de gheață! Măndița Măndița scutură covoarele invers. Aruncă praful în sus, pentru că în jos stă cineva care face scandal. Praful
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
de 13 ani, sau cu pisicile, citesc sau mă uit la vreun film. Ceea ce trebuie să menționez este că nu prea am timp liber. R.: Cum îti ajuți semenii? A.M.: Eu merg pe principiul că "ajutorul nesolicitat este echivalent cu impolitețea", de aceea nu ajut pe nimeni care nu îmi solicită ajutorul. Încerc să îi ajut pe toți cei care îmi cer ajutorul, iar modalitatea diferă de la un caz la altul. De exemplu, în perioada studenției am facut meditații la fizică
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
susține că evreii râd cel mai mult din întreaga lume. Profesorul a observat și faptul că poporul japonez nu are glume. Din perspectiva lor, dacă nu sesizezi glumele, te faci de râs. De aceea, glumele sunt considerate o formă de impolitețe. Steve Wilson, un psiholog american, consideră că râsul este un reflex înnăscut. Argumentul ar fi că și oamenii surzi sau orbi râd, la fel și copiii în primele clipe de viață. Citește și:
Un copil râde de 300 de ori pe zi, iar un adult doar de 15 ori pe zi. Ce nu mai ştiai despre râs () [Corola-journal/Journalistic/68348_a_69673]
-
Antonescu nu s-a aflat pe lista de invitați la ceremonia de depunere a jurământului de către ministrul Economiei Andrei Gerea, dar și condițiile în care liderul PNL, va putea merge la Cotroceni "de-acum înainte". Nu are nicio legătură cu impolitețea. Protocolul prezidențial implică un anumit comportament când vii acolo. Să știți că sunt oameni care la Ziua Națională nu respectă o anumită conduită și sunt tăiați de pe listă pentru anul următor și niciodată nu mai revin. Crin Antonescu, la o
Băsescu explică în ce condiții va merge Antonescu la Cotroceni, de-acum înainte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34670_a_35995]
-
ca întâlnirea cu ei să aibă caracterul unui eveniment. Spune tot ce-i trece prin minte, fără să selecteze ideile, fără să caute formulări expresive, fără să se pună măcar de acord cu gramatica limbii române. Este mereu de o impolitețe flagrantă, făcându-te să te gândești la acei indivizi prost-crescuți care ies duminica în fața blocului îmbrăcați în pijama, nerași și târșâindu-și papucii. Așa stând lucrurile, îți trebuie o anumită doză de masochism ca să citești versurile din volumul recent apărut
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
de altădată!). Dacă ar urmări asta, încă ar însemna că-ți dă importanță. Dar nu, el se exprimă mizerabil pentru că pur și simplu așa are chef, făcând abstracție de tine ca de un copac de pe stradă. O altă formă de impolitețe o constituie referirile frecvente la persoane de care n-ai auzit și în legătură cu care nu ți se dă nici o explicație: "l-am așteptat pe Gabi două ore/ în stație pentru că n-aveam țigări"; "am chemat-o pe Magda la cofetărie
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
fie stingheriți de presă. Cu toate prețurile mici și masa bogată, Toader Paleologu, candidat la președinția partidului nu s-a putut abține și a ronțăit o ciocolată Lindt, la prezidiu, chiar în timp ce vorbea Vasile Blaga. Semnalat că a făcut o impolitețe, el a strecurat în discurs, ulterior, o aluzie la ciocolata respectivă, spunând că e ”un instant de finesse, dans une monde brute”.
Preţuri de criză la bufetul pentru delegaţii PDL. Află care a fost meniul servit la caserolă () [Corola-journal/Journalistic/48560_a_49885]
-
din trecut spun că sunt foarte mari". Alții vorbesc cu aplomb despre o "generație expirată", alcătuită din autori care încă trăiesc, peste ale căror scrieri, chiar dacă discutabile, nu s-ar putea trece cu ușurință. Să azvîrlim istoria literară la coș? Impolitețea față de culturalizarea, oricum am întoarce lucrurile, obligatorie, se întîlnește cu bizara apetență pentru pornografie, mod foarte naiv de afișare a "independenței", a unei "originalități" cu valențe exhibiționiste (îmi spune Barbu Cioculescu că părintele d-sale, Șerban, ar fi numit apucătura
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
Sorin Lavric ASTĂZI nu mai este o impolitețe să spui că fiecare vede trecutul de la treapta de înțelegere la care a ajuns și că despre aceeași perioadă istorică se pot formula mai multe scenarii. In schimb, aduce a necuviință să afirmi că singurul criteriu de a despărți interpretările
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
1988, să mă prezint la cabinetul său, împreună cu cărțile pe care le publicasem. Aflasem din tîrg că Dumitru Popescu are cele mai bune intenții, să aducă "un are proaspăt" în scenariile filmului românesc. N-am refuzat invitația. Am comis o impolitețe. Nu m-am prezentat la întîlnirea care îmi fusese fixată. Unul dintre motive era că ar fi trebuit să-i scriu ceva pe cărțile mele înaltului personaj. Eram curios, să recunosc, să-l văd pe Popescu-Dumnezeu, dar nu cu prețul
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
plan agresivitatea și imoralitatea). Pentru a verifica aceste modele interpretative, poate fi util să investigăm gradul în care violența verbală este prezentă în discursul personajelor, în actele de limbaj tipic agresive (imprecație, insultă, amenințare, provocare, contrazicere etc.), în formele de impolitețe a adresării, în recursul la registrul vulgar - precum și modul în care violența fizică e reprezentată în text, în pasajele narative. Obiectul cercetării e dublu: violența exprimată (de obicei de către personaje) și cea reprezentată narativ (de către personaje sau narator). Ambele tipuri
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
a folosit numai atunci când a avut interes s-o facă, după clasica metodă ,pac la Războiul"? P.S. La Conferința Națională a Scriitorilor, din 17 iunie, de la București, un scriitor, tot tânăr și tot de la Cluj, Mihai Goțiu a comis o impolitețe similară, spunând la microfon ceva de genul: ,Văd, aici, în sală, numai oameni cu figuri îmbătrânite, de peste șaizeci de ani... Unde sunt tinerii?" Ce suflet și, mai ales, ce educație trebuie să ai ca să te uiți la cei din fața și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
capăt la altul din banalități.) Ce mi s-a părut, în schimb, îngrijorător era altceva. Siguranța cu care Cristea-Enache se instala în postura iluzorie de prim comentator. Ca și cum nimeni înaintea lui nu mai scrisese despre epopeea lui Mircea Cărtărescu. Dincolo de impolitețe și de neprofesionalism, faptul denotă o problemă, aș zice, mai gravă. Inadecvarea la cod. Cum să discuți tocmai despre Levantul, care e înțesat de referințe, făcând abstracție de referințe? Nu știu și nu-mi bat capul cu asta acum. Cea
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
au măcar avantajul sincerității răului, nu sînt, ele, reminiscențe, fie și îndepărtate, ale proletcultului, recoafat în nădejdea că nu va fi recunoscut? "Așa se face că avem și o moștenire a dezonoarei, observă Virgil Ierunca. Cum ne-am explica altfel impolitețea actuală a fantomelor?". Spre a se interoga din nou: "Impolitețe sau obscenitate?". E interesant sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
și îndepărtate, ale proletcultului, recoafat în nădejdea că nu va fi recunoscut? "Așa se face că avem și o moștenire a dezonoarei, observă Virgil Ierunca. Cum ne-am explica altfel impolitețea actuală a fantomelor?". Spre a se interoga din nou: "Impolitețe sau obscenitate?". E interesant sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]