263 matches
-
cu capul spre Stejeran 1. Acesta se duse în magazie și reveni cu o lopată de prune. Le împărți bărbosului, blondului și celui cu ochi asiatici. Agresorii începură să crape prunele și să zvârle sâmburii pe hublou, în spațiu. Din cauza imponderabilității, sâmburii păreau un mic grup de asteroizi plutind în jurul navei. — De când n-am mâncat noi prune, Pavka? zise bărbosul către blond. — De mici, boss, răspunse Pavka. De când am intrat în grădina aia de lângă Andromeda. —Așa e, își aminti bărbosul. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
o vând și pă mama! „Lactosan” aveți? — Avem, măi! interveni Felix S 23. Du-te și-adu smochinele, că ne ții în loc! Cât ai clipi, Jan își puse globul pe cap, luă tubul de oxigen în spinare și ieși în imponderabilitate. Reveni rapid cu o pungă de smochine, cu patru jaluzele și cu trei pachețele de gumă. Getta 2 îi numără cinci fise de uraniu, cât îi ceru meseriașul, apoi Felix îi sugeră din priviri ieșirea în hăul cosmic. Din ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vedea, era o stație orbitală mare, o platformă de câteva hectare cu pădure, în colțul căreia se afla înfiptă un soi de tonetă, locuința paznicului. În fața tonetei era locul de aplatformizare, iar de tonetă stătea legat cu lanț, plutind în imponderabilitate, un câine ciobănesc mare, cu un glob transparent de plastic pe cap. Când se lăsară pe platformă, câinele începu să vâslească din labe și să latre răgușit, având probabil atașat la glob un amplificator stereo, de se auzea așa bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
spre navă. — Păi nu sunteți „Transcom”-ul? întrebă el. — Nu, frate! răspunse Felix. Suntem o navă de cercetare. — Fi-v-ar cercetarea... mormăi paznicul, apoi, negru de furie, se-ntoarse și-i altoi una cu bâta câinelui care plutea în imponderabilitate, lătrând de mama focului. Spuneți și dumneavoastră - se adresă el roboților care ieșiseră pe scară - dacă nu-ți vine să turbezi: de două luni aștept să apară „Transcom”-ul să ia ciupercile, și nimic! Nici o navă, nici o veste măcar! — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
învârteau cu viteză mică, încercau să păstreze cât mai mult în aer o minge de volei, pasând-o unul la altul. — Sunt profesorii noștri de sport, explică pedagogul, observând nedumerirea roboților tereștri. Le arată copiilor cum se pot juca în imponderabilitate. Intrară apoi în clădire, pe un coridor curat, luminos, proaspăt dat cu petrosin. Pe lângă pereți, pe piedestaluri de granit, se înșirau busturi de ghips ale unor mari personalități ce contribuiseră la dezvoltarea civilizației umane, cât și a altor civilizații. Terra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
după aterizare, în capsula lui Robertson a fost descoperit și citit, în hazul general, un memoriu în care pilotul cerea, printre altele, ziua de lucru de trei ore, creșterea salariului cu 80%, spor de cosmicitate, dreptul de a ieși în imponderabilitate când vrea și cum vrea, oprirea emancipării femeii și piscină. Lucruri asemănătoare solicitau și cosmonauții francezi. Revendicările lui Kudașvili n-au fost date publicității. 5) Starea de revoltă este imediat urmată de un acut sentiment de împăcare cu lumea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
pe un buton. Imediat roboții văzură cu uimire cum ditamai porcii, după ce ridicară neliniștiți capetele, începură să plutească ușor ca niște fulgi, rotindu-se și întorcându-se pe toate părțile. Totodată, se porni un guițat general. — I-am lăsat în imponderabilitate, explică Păscuțoiu. — Cum - făcu Getta 2, nu-i țineți tot timpul sub gravitație? — Nu putem, spuse inginerul-șef. Asta ne-ar costa enorm. Îi lăsăm pe sol, ca să zic așa, numai când își fac siesta, o jumătate de oră, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Number one, cum îi plăcea lui s-o strige. „Number one, ia vino-ncoace și spune-mi tu cine-a fost Țiolkovski” și Gica venea... Eh, alte vremuri, el evoluase rapid, de la rachetomodele la rachete, de la rachete în Cosmos, în imponderabilitate, în imponderabilitate fusese făcut comandant, nu se putea plânge. Și uite acum unde ajunsese: la mediocri. Episodul 8 Responsabilul Tractoristul se opri lângă un omuleț rotofei, chel, cu ochelari pe nas, care ședea pe un scăunel lângă una din oalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cum îi plăcea lui s-o strige. „Number one, ia vino-ncoace și spune-mi tu cine-a fost Țiolkovski” și Gica venea... Eh, alte vremuri, el evoluase rapid, de la rachetomodele la rachete, de la rachete în Cosmos, în imponderabilitate, în imponderabilitate fusese făcut comandant, nu se putea plânge. Și uite acum unde ajunsese: la mediocri. Episodul 8 Responsabilul Tractoristul se opri lângă un omuleț rotofei, chel, cu ochelari pe nas, care ședea pe un scăunel lângă una din oalele acelea uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Comandantul Aciobăniței simți că-l încearcă aceeași senzație de stinghereală ca atunci, demult, în tinerețe, când, la un curs de perfecționare, fusese scos brusc la tablă să rezolve un raport dificil între randamentul muncii cu gravitație și randamentul muncii cu imponderabilitate și, din buzunarul din spate al pantalonilor, îi căzuse, spre stupoarea comisiei, un „Paris-Match” vechi. — Poftiți aici, vă rog, spuse un mediocru slab, în vârstă, trăgându-se și facându-le loc lângă el pe banca de scândură. Aciobăniței și Amărășteanu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Ești între "aici" și "dincolo". Orice ar însemna acestea. O stare de grație. Liberul arbitru îți aparține. Eu, din principii, treaba mea, aleg întotdeauna "dincolo". Fără să știu ce-nseamnă. Nu e "aici". Și-mi place să stau, uneori, în imponderabilitate, aici!, pe Pământ. Adică, în scenă.(nu mai continui, ați înțeles...) Asta-i Joia la Atelier. Un spațiu neutru în care tu, el, ea, voi, ei pot/i respira altfel, poți să alegi sau nu, poți să fii sau să
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului Amintirile sunt secvențe ale prezentului, Arse pe eșafodul înalt al vieții. Cenușa amintirilor o denumim - trecut Și deși amintirile au vârstă, ele sunt imponderabile
IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360836_a_362165]
-
să zboare. Ceea ce e sigur, e că nu putem retrăi trecutul Și că amintirile rămân imponderabile. Și chiar dacă se va întampla aceasta, Bătrânețea ne va ajunge din urmă și ne va spune Că zăpada ne va acoperi oricum. Referință Bibliografică: Imponderabilitatea Amintirilor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360836_a_362165]
-
Mi-e teamă și mă depărtez de vizuină. Mă așez pe pătură, la soare, mai departe, într-un loc mai retras, privind bolta crengilor. Stau nemișcată minute întregi. O toropeală plăcută îmi anesteziază simțurile și mă simt plutind într-o imponderabilitate binefăcătoare. Lumina, plouând în stropi multicolori, mi se prefiră printre genele grele, din ce în ce mai grele... Simt o ușoară mișcare de pași mărunți și deși... mărunți și deși... Să fie Negrici? El ar veni direct la mine, atingându-mă cu boticul lui
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
sunt plecați, care prin Grecia, care prin Italia, Spania, Anglia... „Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă.” Mama ei de viață și de conducători! Mi se face greață. Preț de câteva secunde am rămas în stare de imponderabilitate. Nu știam încotro s-o apuc. Acasă, pe mama o găseam plânsă, tata - cu amicii de pahar. S-a prostit, acum, la bătrânețe. Dar, oare, numai el? Are parabolică și vede tot ce este în lume, însă cel mai tare
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
în floare făcea ca fiecare colț de grădină să-ți pară un colț de rai. La fel cum în balet te încântă zveltețea, surpriza ușurinței cu care o balerină parcă plutește deasupra realității cunoscute, grădina japoneză te uimește cu aparenta imponderabilitate a copăceilor ce par să sfideze legile firii. Ei cresc pitic sau contorsionat, răsărind din maluri, sau aplecați deasupra apei. Aburul condensat al răcorii dimineților strălucește în lumina soarelui, picăturile părând buchete de frumusețe ce amplifică magia locului. Ce încântare
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
70 sq.). VIII. Treapta „ninsorii cu ochi de pești“ și a „îngerului-cărții- propulsoare“: Oul și sfera (1967). Un spațiu oniric, conectat plastic la o rețea de miraculoase „vase comunicante“, cu sufletul în făptuiri din afara sferei noastre gravitaționale, în „făpturi“ ale imponderabilității, se angajează și în volumul din 1967, Oul și sfera, titlul anunțându-se prin două stihuri, « Totul ar fi trebuit să fie sfere, / dar n-a fost, n-a fost așa.», dintr-un Cântec (Despărțire de o vârstă) din Dreptul
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
trupurile noastre s-au contopit, într-o oră a uitării, a eliberării. A fascinației. "OK, v-am iubit pe amândouă, e tot ce pot spune...". Am avut impresia stranie că plutesc undeva în Cosmos, departe, într-o neverosimilă stare de imponderabilitate. Că sunt strivit de cuvinte care vin spre mine din viitor spre trecut, într-o avalanșă de nestăvilit. "Tu ai fost?", "E timpul să mori...", " Pentru ce tot acest chin, pentru ce...". "Deborah, iartă-mă... Prima dată când am făcut
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
ci despre Watsu. Am întrebat-o ce trebuie să fac și ea mi-a spus ca n-am nimic de făcut. Perfect, mi-am zis, cred că atâta pot și eu să fac, așa că am făcut NIMIC. Am stat în imponderabilitate, cu ochii închiși. Relaxată, moale ca o cârpă, plutind la suprafața apei, în timp ce Hiromi îmi unduia trupul, gentil, cu mișcări lente, de parcă devenisem curgătoare. Fluidă. Una cu mișcarea apei, sau a universului, nu știu bine. -------------------------------------------------- Milena MUNTEANU Toronto, Canada Referință
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
tramvaiele pluteau pe deasupra acesteia, precum corăbiile pe pânza apei. Numai Zefirul o tremura ușor, jucându-se sprințar cu florile de cais, scuturându-le petalele delicate și fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte: - Hei , Don Juan de baltă, mai ușor cu sărutatul, că ne-ai sfâșiat rochițele; abia ne-am pus strai de sărbătoare și tu ni l-ai rupt! Cum o să mai mergem în starea
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
mai ales, atât de frumos, în ALBUL iernii. Sub imperiul lui stă un om de zăpadă, într-un colț de ogradă, stau doi îndrăgostiți ”cu palmele-căuș” dorind să prindă fulgii în zbor (”Îți amintești?”), stă o inimă îndrăgostită plutind în imponderabilitatea unui spațiu aproape nepământean, stă ”sărutul diafan pe pleoape” al iernii, stă cel care declară, nebun de fericire: ”Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă”. (Sărutul iernii) Iarna a troienit cu albul ei urmele pașilor celor doi, urma jurămintelor, a sărutului
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
și “Paris Las Vegas”, cu striperii de la “American Storm” și “Chippendales” în “Miracle Mile”, Planet Hollywood Las Vegas” și “Rio”, cu hipnoza lui Marc Savard și a trupei “The Mentalist” din penultima locație; dacă ți-e dor de levitație și imponderabilitate, ca pământul să nu te mai supere, apelezi la simulatoarele indoor skydive de la “Encore” și “Riviera” sau închiriezi, ca să scapi de lume, o mașină adaptată pentru curse pe nisip în deșert de la firma “Sun Bugg fun rentals”, cu birouri la
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
următoarea ei vacanță la părinți, în România, Eli era complet schimbată, îndurerată, îngândurată. De ce îi fusese frică, nu scăpase; Hans suferise un atac. Cu o naturalețe de-a dreptul supraomenească, Eli depăna amintirile, picurând printre rânduri tristețe și o stranie imponderabilitate eterică. Găsea cuvinte pentru cele mai complicate stări contradictorii, reușea să descrie tragic și comic concomitent, evocând momentele acelei mari treceri la care asistase involuntar, dar pentru care simțea o inexplicabilă gratitudine. „Era o zi de primăvară superbă. Cerul albastru
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
de mercantilism și confuzie), se arată mult așteptatele zori ale frăției generale. „Ca într-un univers al vidului, scrie B. Elvin, în care nu mai funcționează principiul fizic al gravitației, ideile și simțămintele au intrat într-o stare de dulce imponderabilitate dereglând balanțele și determinând oamenii să oscileze între indignare absolută și toleranță excesivă, creând un joc al opiniilor de o maximă labilitate, făcut la rândul său să adăpostească lanțul complezențelor și să întrețină sentimentul iresponsabilității.” Dar să revenim la Candiano
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
mi libertatea vulturului // Dă-mi seninul cerului“.). Un poem memorabil, o spendidă Invitație în doi, este un particular joc de cuvinte, de idei, de imagini (,, De la o vreme/ Structura atomică/ A corpului meu/ S-a modificat!// Trăiesc într-o superbă imponderabilitate!“), o surprindere a stării de grație a autorului însuși. Un alt poem singular, Căderea Romei, trimite cu gândul, în aparență, la epopeile antice (,, Se odihnește Roma de secole umbrită“.), în realitate, însă, epicul este doar un pretext pentru că Cetatea eternă
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]