647 matches
-
al culorilor, au fost tot atâtea contribuții la cristalizarea esteticii neoimpresioniste. În principala lucrare-program "" D'Eugène Delacroix au neo-impresionisme"" ("De la Eugène Delacroix la neoimpresionism", 1899), Paul Signac apreciază dezvoltarea neoimpresionismului ca o continuare firească a artei lui Delacroix și a impresionismului, scopul fiind unul comun: "A da culorii cât mai multă strălucire posibilă". Pictorii neoimpresioniști folosesc, pentru a asigura efectul fuziunii culorilor pe retină, tonuri pure, juxtapuse, în suprafețe din ce în ce mai mici. Această tehnică a tușelor divizate - "divizionism" - se va accentua până la
Neoimpresionism () [Corola-website/Science/299355_a_300684]
-
în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, ""faza cézanniană"". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe
Paul Cézanne () [Corola-website/Science/299392_a_300721]
-
România, din 1927 a continuat studiile la Școala de Arte Frumoase din București, având ca profesori pe Gabriel Popescu, Costin Petrescu și Camil Ressu, absolvind în 1930. În anii de studii și până în 1930, pictura sa a fost influențată de impresionism și postimpresionism. Între anii 1930-1932 a activat la București, expunând regulat în cadrul Saloanelor Oficiale, iar în 1932 s-a întors la Brașov, unde a lucrat ca artist liber profesionist. Prima expoziție personală a deschis-o la Brașov în 1933. Între
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
(n. 31 decembrie 1869, Le Cateau-Cambrésis - d. 3 noiembrie 1954, Nișă), pictor francez, unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai artei secolului al XX-lea și totodată unul dintre principalii inițiatori ai artei moderne. Moștenitor al impresionismului și neoimpresionismului, Matisse da impuls mișcării fauviste, dar este în același timp un pictor universal, la fel de dezinvolt în cultivarea artei africane, cât și în creația artiștilor renascentiști sau cu operele contemporanilor săi. s-a născut la 31 decembrie 1869 în
Henri Matisse () [Corola-website/Science/297979_a_299308]
-
fost Abraham Lincoln, cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, filantropul și omul de afaceri John D. Rockefeller, Geronimo, liderul apașilor, dar și infamul Jack Spintecătorul. În artă, realismul și romantismul de la începutul secolului au lăsat mai apoi loc impresionismului și postimpresionismului în a doua jumătate a secolului, Parisul fiind capitala mondială a artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, postimpresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, postimpresionism), Claude Monet (Franța, realism, impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța, modernism, sculptor). Forma Sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a deveni principala formă de compoziție instrumentale pe tot parcursul secolului al XIX-lea. O mare parte din muzica din secolul al XIX-lea
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, postimpresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, postimpresionism), Claude Monet (Franța, realism, impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța, modernism, sculptor). Forma Sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a deveni principala formă de compoziție instrumentale pe tot parcursul secolului al XIX-lea. O mare parte din muzica din secolul al XIX-lea a fost menționată
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
(n. 11 iulie 1834, Lowell, - d. 17 iulie 1903, Londra) a fost un pictor american, naturalizat ulterior în Marea Britanie, cu un stil propriu oscilând între realism, simbolism și impresionism, format la școlile pariziene de pictură. Stilul aparent simplu al artistului, uneori numit tonalism, aduce inovații îndrăznețe în pictură. În vremurile în care realismul, mai apoi impresionismul își bazau procesul de creație pe observarea directă a naturii, Whistler alege alte
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
naturalizat ulterior în Marea Britanie, cu un stil propriu oscilând între realism, simbolism și impresionism, format la școlile pariziene de pictură. Stilul aparent simplu al artistului, uneori numit tonalism, aduce inovații îndrăznețe în pictură. În vremurile în care realismul, mai apoi impresionismul își bazau procesul de creație pe observarea directă a naturii, Whistler alege alte modalități artistice, mult mai rafinate. Pictura sa relevă orizonturi noi, exotice. Peisajele sale creează impresia că provin dintr-o altă lume, iar portretele lui sondează adâncimile singurătății
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
folosite în obținerea efectelor de lumină prin transparențe cromatice, aceasta după o perioadă semnificativă de căutări în domeniul acuarelei. Vrând să atribuie lucrărilor sale o cromatică de înaltă ținută cu un ecleraj cât mai vibrant, Luchian a preluat din lecțiile impresionismului folosirea culorii pure. El a urmărit să redea realitatea cu caracteristicile sale ce o permanentizează în efemer, respingând în același timp subordonarea imaginilor de lumina mereu mișcătoare a zilei. Ștefan Luchian, fidel unei viziuni proprii, a încercat regruparea imaginilor din
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
vremii. Lucrările pe care le deținem sugerează doar unele aspecte ale climatului plastic francez din această perioadă: preocupările școlii de la Barbizon se reflectă în „Peisaj la Fontainbleau” a lui Diaz de la Peňa, sau în pictura lui Jules Dupré; influențe ale impresionismului se remarcă în pictura semnată de Fernand Gérard le Gout, „Ieșirea din biserică”, pe când pânza „Lucrători la un pod”, semnată Louis Roger, ni-l prezintă pe artist ca pe un continuator al filonului realist din pictura franceză.
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Cât a stat la Paris, Pankiewicz a fost impresionat de pictura lui Claude Monet și ca urmare a experimentat cu succes tehnici de reprezentare impresioniste în propriile sale lucrări. După întoarcerea sa în Polonia, el a dus pictura poloneză de la impresionism spre luminism. Peisajele pline de lumină pe care le-a pictat în zona istorică a pitorescului oraș Kazimierz Dolny are la bază tonurile reci și calde aplicate prin tehnica pointilismului. Când Aleksander Krywult, Pankiewicz și Podkowinski au expus o serie
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
intrat într-o uitare atât de profundă încât numele său nu a fost nici măcar menționat în enciclopedii pentru decade întregi. Unii critici de artă au încercat să menționeze opoziția sa declarată la curentele, care generic pot fi numite isme (fauvism, impresionism, expresionism, pointilism, etc.) ca fiind sursa "uitării deliberate" a pictorului pentru câteva decenii. Este mult mai probabil că răspunsul se găsește în schimbările profunde sociale, istorice, culturale, tehnologice și științifice nu numai ale Europei, dar și ale celorlalte continente, combinate
William-Adolphe Bouguereau () [Corola-website/Science/303921_a_305250]
-
arta românească: Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck, Ipolit Strâmbu și alții. Aici îl cunoaște pe Hermann Groeber, cu care va studia pictura și în atelierul căruia își va desăvârși formația. Asimilează impresionismul în varianta sa germană și îl practică o perioadă, dar se eliberează curând de această influență. Tematica de care se simte cu predilecție atras - peisajul orașului și imaginea solidității acestuia - se află în incompatibilitate cu modul în care atmosfera tratată
Marius Bunescu () [Corola-website/Science/304723_a_306052]
-
fost influențate în principal de Aleksander Gierymski. După o excursie la Paris în 1889 el a adoptat pictura ca o profesie, fiind profund influențat de pictorii impresioniști francezi, inclusiv Claude Monet. S-a considerat mai târziu că Podkowiński a introdus impresionismul în Polonia, dar spre sfârșitul vieții sale, starea lui de sănătate înrăutățindu-se el a înclinat către simbolism. Podkowiński a murit în Varșovia, la vârsta de numai 28 de ani din cauza tuberculozei. Cel mai cunoscut tablou pictat de el este
Władysław Podkowiński () [Corola-website/Science/329313_a_330642]
-
Carl Uhde (n. 22 mai 1848, Wolkenburg, Saxonia - 25 februarie 1911, München) a fost un ofițer de cavalerie și pictor saxon care a excelat în pictura de gen și în cea religioasă. Stilul său s-a situat între realism și impresionism și a rămas cunoscut sub titulatura de „ultimul dintre impresioniștii germani”. El a fost unul dintre primii pictori care au introdus pictura de "plein-air" în Germania. s-a născut în data de 22 mai 1848 în Wolkenburg, Saxonia, într-o
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
general, bețiile în redacție semnifică o victorie a democrației”, „Când viteazul trece, fricosul tace chitic”, „pâinea de secară este Pâinea aromată a libertății, egalității și frăției...”. Ultima exprimare aparține lui Ernst Leopoldovici Busch, un ziarist de ocazie, nonconformist, specializat în impresionismul german. El este fără o slujbă mai întotdeauna. Rămâne parcă un om de prisos. Cu Busch și cu fotoreporterul Jbankov, scriitorul creează alternativă personagială față de toți parveniții politici, înmulțiți pilduitor când ciuma roșie era chemată insistent sub faldurile comuniste. Poate
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
1889, autorul francez Claude Debussy are ocazia să audă la Expoziția universală de la Paris un ansamblu gamelan javanez; plăcut impresionat, se apleacă asupra modurilor exotice și antice, dând naștere unui sistem sonor folosit ca alternativă la tonalitate, devenit marca a impresionismului muzical. În aceeași perioadă, francezul Erik Satie distruge convenția formală a tonalității prin introducerea muzicii repetitive. În secolul al XX-lea, tonalitatea își pierde treptat susținătorii, pe fondul dezvoltării unor noi abordări modale, a apariției atonalismului și a sistemului serial
Tonalitate () [Corola-website/Science/315452_a_316781]
-
este o pictură de Olga Boznańska, expusă la Galeria de Artă al secolului al XX-lea, în clădirea principală a Muzeului Național din Cracovia. Portretul îmbină elemente de impresionism și simbolism caracteristice stilului individual a artistei. Pictura prezintă imaginea din față a unei fete. Chipul ei palid atrage atenția privitorului și dă un motiv serios de îngrijorare. Ochii săi sunt mari, puțin strălucitori, părul auriu-roșcat dezordonat și buzele mici
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
fundal fantezist, elegant sau în cadrul unui peisaj frumos. Boznanska și-a lansat propriul stil de portretizare: un fundal neutru care, la fel ca personajul, era supus unei analize aprofundate a culorilor. Culorile erau plasate cu mișcări energice ale pensulei. Fascinația impresionismul francez a determinat-o să-și adapteze stilul. Ea a experimentat nu numai culorile, dar, de asemenea, tehnicile acestora. Acest portret emană multe ambiguități, ceea ce complică interpretarea lucrării. Chipul sfios, meditativ, cu ochii calzi de dimensiuni nefirești, fața palidă și
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
față de siguranța, conservatorismul și adevărul obiectiv caracteristice literaturii epocii victoriene. Mișcarea a fost în mare măsură influențată de către idei ce aparțineau Romantismului, de scrierile politice ale lui Karl Marx și de teoriile psihanalitice ale subconștientului - Sigmund Freud. Mișcările artistice precum Impresionismul și apoi, mai tarziu, Cubismul au reprezentat de asemenea izvoare de insiprație pentru scriitori moderniști. Deși modernismul literar a atins apogeul între primul și ce de-al doilea Război Mondial, cele mai timpurii exemple ale ideologiei mișcării au apărut la
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepțional de desenator și cu pasiunea pentru obiectele efemere în mișcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. și-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numește realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul și a încercat numeroase tehnici de pictură
Edgar Degas () [Corola-website/Science/298818_a_300147]
-
ul este un termen general care se referă la un ansamblu de stiluri și curente artistice, care s-au dezvoltat în Franța în perioada cuprinsă aproximativ între anii 1880 și 1910, după perioada de apogeu a impresionismului. Termenul a fost folosit pentru prima oară în 1910 de criticul de artă englez Roger Fry, care a organizat pentru Galeriile "Grafton" din Londra o expoziție cu opere ale pictorilor francezi moderni intitulată ""Manet and Post-Impressionism"". În afară de tablouri ale lui
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
februarie 1875 , Paris) a fost cel mai mare pictor peisagist francez al secolului al XIX-lea. Camille Corot este pictorul care eliberează peisagistică de restricțiile impuse de neoclasicism. A fost un maestru al picturii plein-air și, prin urmare, a influențat impresionismul, curent la a cărui naștere a asistat, fără a-l fi înțeles pe deplin. Corot poate fi socotit precursorul impresionismului. Camille Corot se naște pe 16 iulie, 1796 la ora unu și jumătate, la Paris ca fiul lui Louis-Jacques Corot
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
care eliberează peisagistică de restricțiile impuse de neoclasicism. A fost un maestru al picturii plein-air și, prin urmare, a influențat impresionismul, curent la a cărui naștere a asistat, fără a-l fi înțeles pe deplin. Corot poate fi socotit precursorul impresionismului. Camille Corot se naște pe 16 iulie, 1796 la ora unu și jumătate, la Paris ca fiul lui Louis-Jacques Corot și al Mariei- Françoise Oberson, proprietari ai unei case de modă. Pe 15 decembrie 1806 Corot obține o bursă națională
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]