254 matches
-
subsolul conștient al refulării intime, sunt manifestări ale personajului superrealist doritor de un trai decent. Literatul îl surprinde pe acesta și îl redă conștient în toată mișcarea lui în creația pe care o expune apoi ca pe o fecioară actului impudic. Se vor băloși mulți sorbindu-i scenele, salivând a nimicnicie, dar puțini vor fi înțeles nefiindul, care dorește împlinirea actului de pedepsire cruntă a celor ce îi nelipsesc trăirea ca om, așa cum s-ar fi vrut, până a cădea, datorită
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
din șirul acela dement. pielea văzduhului învelind mici excrescențe benigne: aici e rost de ghicit în cuvântul abandonat pe mese strălucitoare. dar limba pe care o vorbești nu mai există. nici cuvântul tentacular de la capătul firului. doar lamentații asurzitoare. vociferări impudice. o totală lipsă de respect pentru mâinile roșii ale celor ce nu iartă. dar tu ai trecut pe lângă ea fără să-i dai importanță. fără să știi codul acela tăcut care-ți însuflețește disperarea. numărând din doi în doi îngerii
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
o dicție impecabila, discurs fluent și articulat, patetism și indignare atît cît cereau împrejurările. Cum va fi intrind acum această doamnă în clasele Școlii Centrale („de filologie“) tragind după ea povară unui plagiat de 40 de pagini? Judecind după răspunsul - impudic - pe care l-a dat Observatorului cultural, bănuiesc că pastrindu-si aerul distins și assuré. Doamna Rogalski nu regretă și nu-și cere scuze că fură haiducește din cărțile colegilor ei. Că orice hoț cu tupeu se supără pe Carmen Mușat
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
ce-mparte infinitu-n ape, Iar drumul meu mă duce ca într-o tristă carte Străin de vocea mamei, și uitat de horoscoape. Rămân perdele grele trase straniu între noi, Pompăm umor anemic într-un destin abandonat, Din blândul trup căznit, impudic ciocuri de coroi, Mușcă somnambuli uitați pe un pământ însângerat. Tăcerea nu-i problemă, nu-i încă împlinită, Bătrânii noștri-n sat ne spun c-așa a fost să fie; Dar noaptea tot coboară fantoma alungită, Pe casa lor în
M-AM ÎNDEPĂRTAT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343828_a_345157]
-
de ieșire din trup decât vocea ireală și corpul său zbuciumat. Nu mai era un simplu interpret. De bună seamă că aveam în față însăși substanța din care sunt plămădite emoțiile, condensată în formă pură, într-un suflet dezbrăcat, scos impudic la vedere, tremurând de frigul însingurării și de teama stingerii. Pe tot parcursul cântecului, solistul nostru și-a păstrat ochii închiși, izolându-se undeva în lumea sa interioară, departe de tot ce-l înconjura. S-a oprit din cântat la fel de
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
Ceata de doctori germani înconjura, deferent, ca într-un protocol, un chip tânăr de fată, pe care o aprobau șoptind, înclinându-se... Discreta politețe cu care frumoasa suverană activa și răspundea prețuirii colegiului medical acorda insuliței albe pe lângă care trecea impudica defilare a atâtor bărbați, un aer neverosimil de spectacol având drept protagonistă o școlăriță. Ajuns la câțiva pași de locul unde fiecare suporta, fără apărare, privirile scrutătoare ale specialiștilor, mă tulbură privirea lui Sonneschein, ridicată întâmplător din listele de pe masă
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
religiei înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie să-ți menții religia privată, să nu îți exhibi, impudic, prejudecățile în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
Când îi văzură sosind la braț, râzând cu voioșie și complicitate, mamă și fiu se priviră increduli și îngrijorați. După amiaza fu prilej de consternare pentru început, apoi de ușurare și solidaritate. Pe cerul mai mereu înnourat, soarele se descoperea impudic și prietenos, luminând ungherele cele mai ascunse ale sufletelor greu încercate. Referință Bibliografică: Dileme ( fragment 30) / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate
DILEME ( FRAGMENT 30) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375441_a_376770]
-
unei țări și nu mă interesează nici cine o conduce, nici ce politică face. Rockefeller - Daca vreti un prieten la Washington, luați-vă un câine. Harry Truman - Dragostea nu privește cu ochii ci cu mintea. Shakespeare - O viață rea, nebunească, impudica și impura nu este o viață rea, ci o moarte lungă. Democrit - Odihneste-te de muncă prin munca. Enescu - Viața niciodată nu e dreapta, dar probabil acesta e un lucru bun pentru foarte mulți dintre noi. Oscar Wilde - Viața este
CITATE MEMORABILE (74) de ION UNTARU în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347494_a_348823]
-
apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
surplusul hormonal al teleaștilor și telespectatorilor noștri se consumă în inevitabilele Surprize, surprize. Peste v'un an, poate... Numai exhibiționistul de geniu Picasso putea suporta aparatul de filmat în timp ce picta. Secolele de vitală claustrare în intimitatea atelierului păreau, în ochii impudicului modern, întruchiparea însăși a desuetudinii. Imediat după terminarea cursei olimpice de 10 000 metri, în care cine altul putea lua aurul decît eternul Selasie (se pare că pe toți etiopienii îi cheamă Selasie, de la împărat pînă la atlet), deci îndată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așteptat Americanul. Întoarcerea lui este elementul activizant al narațiunii. Contrariați de ținuta sărăcăcioasă a lui Nicola, pusă îndată pe seama originalității yankee, membrii coloniei grecești se întrec în a-l potopi cu măguliri și favoruri, jucând, pe coarda ipocriziei, o comedie impudică, în râvna lor de a se arăta vrednici de „milioanele” care îi fascinează. Se pun la cale străvezii tertipuri, încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
glasul „munților” (soliditate, „supremă încordare de granit”), al „lavei” (fluid solidificat), al „banchizelor” (soliditate aparentă, ascunzând de fapt „verzi și stătătoare pustietăți lichide”), al „râului” (lichid „gigant clocotitor”, devenit „ușoară spumă”), iar izbucnirea colosală spre înalt și coborârea spre „calda, impudica Cybelă” nu constituie două opțiuni extreme, aflate la cele două capete ale claviaturii; dimpotrivă, într-un mod doar aparent paradoxal, ele sunt strânse și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
la răscruci, freamătul bătăii de aripă a unor îngeri intră în recuzita unei lirici cu tentă religioasă. După instalarea la putere a comuniștilor, B., în stihuiri răspândite prin presa vremii, lepădând obida și oțărârea, își îmbracă stanțele în veșmânt convențional, impudic de sărbătoresc, arătându-se voios până la cecitate de atâta „belșug de bine”. „Brigadierul”, „tractoristul” sunt eroii pe care acum îi exaltă, în vreme ce „speculanții”, „sabotorii”, „yankeii” îi reactivează vechile îndârjiri. SCRIERI: Demonii Mehedințiului, Turnu Severin, 1932; Daruri pentru copii, Turnu Severin
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
ascunde aproape nimic. Contemporanii săi - și atâția alții de mai târziu - acordă atenție portretului dar acoperit cu un văl pudic această chestiune pe care filosoful însă o găsește determinantă. Marie de Gournay cenzurează o ediție pentru a oculta aceste confesiuni impudice: tinerețe libidinală, inițiere timpurie, o întreagă colecție de femei, preferință probabilă pentru prostituate în tinerețe, dar și atunci când se află în călătorie - contrar a ceea ce susține în scrieri... - nimic neobișnuit. S-a bucurat de o sănătate sexuală prodigioasă - vorbește de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
intolerante, dar în fața emoției religioase sunt ca un daltonist în fața culorii” (Cf. Ion Biberi, Lumea de mâine, p. 86). Firește, nu a înțeles întotdeauna tot și uneori a respins cam sumar și expeditiv, cu ieșiri de umoare, de pildă: „confesiunile impudice ale acestui anost neputincios (Kierkegaard, n.n.) formează azi, ca și sistemul ieftin și verbal al lui M. Heidegger, un fel de evanghelie snoabă a anarhiei morale a clipei de față”. Dacă ținem seama însă că aceste rânduri le-a scris
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu adevărat provocatoare, el s-a oprit. Și anume, era partea aceea finală despre experiența personală a lecturii, văzută aici prin aspectul ei escapist, evazionist, cum erau exemplele din Gabriela Adameșteanu și din I.D. SÎrbu. Întrebarea mea se formulează ușor impudic și anume În ce măsură vedeți, Sanda, și aici apelez mai degrabă la teoreticianul literaturii de tip clasic decât la sociologul literar, În ce măsură acest tip de lectură care se configurează În anii comunismului, și nu numai la nivelul intelectualilor elitiști, ci chiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
reacțiile unor gazetari (N.D. Cocea și M. Mircea în „Facla”, Tudor Teodorescu-Braniște în H.), Pamfil Șeicaru arată că revista „rezumă spiritul unei generații”, al generației celor întorși din război, care, dezamăgiți de starea țării, nu mai cred în democrație: „«Democrația», impudica metresă a finanței, nu poate să ne seducă oricâte farduri de retorică proastă și-ar așterne pe față.” Singura soluție întrezărită este regenerarea morală prin naționalism, prin „încadrarea perfectă în spiritul rasei noastre”, autorul exclamând în încheiere: „Vreți un «Program
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor, K. a lăsat deoparte poeziile de congestionată rostire proletară. La bătrânețe, trăirea mistică îl acaparează (Crinul mistic, 1942). Zbuciumul s-a potolit și, în locul plânsetelor impudice și al propensiunii spre orgiastic de odinioară, se așază o stare de liniște, de împăcare. Laude înălțate Mântuitorului și Sfintei Fecioare, smerite îngenuncheri și rugăciuni fierbinți compun ritualul închinătorului, care își mărturisește credința în versuri simple, ingenue în sinceritatea lor
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu impudice înduioșări, suferă de o incurabilă monotonie. Vocația lui S. se manifestă în publicistică. Avea condei ușor și o hărnicie nemaipomenită. În felul lui, în periodicele vremii, e un recordman al asiduității. Curios din fire, e atent la ce se întâmplă
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
nu s-au sfiit să stigmatizeze viciul recurgând la artificii pedagogice subtile: interpretări menite să accentueze blamul. În cazul Elenei, de exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de luptă în toiul acesteia, pentru o „partidă” de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări violente inventau nu numai gramaticii, ci și retorii și sofiștii ori de câte ori trebuiau să condamne impietatea și să recompenseze virtutea. Metoda alegoriei inventate se baza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să fie tipărite. S-a păstrat, într-o broșurică, doar un „act comic”, Ce se cuvine lui Jupiter (1942), fără nici un haz. Cu o competență deloc lipsită de stil, K. știe să vorbească de la inimă la inimă „suratelor” ei care, impudice sau disperate, i se confesează. Compătimind, mângâind, certând cu blândețe, ea se arată mereu înțelegătoare și solidară cu bietele „victime” ale obtuzității masculine, vulnerabilizate și de „nevroza timpurilor moderne”. Ca să le tonifieze sufletește, probabil, le oferă câte o istorioară despre
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]