497 matches
-
negative ale intereselor pentru lumea exterioară; existența sau absența aptitudinii de organizare emoțională și impulsională, de care depinde în mare măsură adaptabilitatea socială; gradul afectivității și al sociabilității; existența sau absența anomaliilor de caracter sau a tulburărilor de comportament (apatia, impulsivitatea, perversiunile); existența sau absența tulburărilor nevrotice sau psihotice (obsesii, folii, atitudini isteroide, cleptomanie, procese de tip schizofrenic), aspectele care compromit acțiunea de recuperare. Recuperarea în nevroze Frecvența crescută a nevrozelor pune cu acuitate problema recuperării bolnavilor psihic cu aceste afecțiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu inteligența, alternând contemplarea cu activitatea. Erudiția lui era un ghid cu care se orienta în marile probleme ale lumii ca și în cele mai obișnuite împrejurări ale vieții, îmbrăcând totul în mantia de aur a unei gândiri nobile. Violența, impulsivitatea, egocentrismul care caracterizează uneori chiar pe marii creatori îi erau total necunoscute. Prin tot ceea ce a făcut și a gândit a fost un om modern, un om al timpului nostru, dar niciodată în afară de rigorile echilibrului clasic. Dintre toți oamenii pe
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
anumite domenii particulare. În opinia acestor autori, stima de sine globală se construiește din evaluarea făcută asupra fiecăreia din următoarele dimensiuni: 1. Sinele emoțional - este reprezentarea individului cu privire la gradul de control pe care îl are asupra emoțiilor sale și asupra impulsivității. Este imaginea pe care o are persoana cu privire la gradul său de stăpânire de sine care este considerată a permite o mai bună organizare în activități, o mai bună planificare. 2. Sinele social - este vorba de reprezentarea interacțiunii cu ceilalți și
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
vârsta școlară prezintă simptome de ADHD (în medie, pot exista 1-2 elevi într-o clasă obișnuită de 30). ADHD afectează băieții și fetele în mod diferit? Când apare? Tulburarea este mult mai frecventă la băieți decât la fete. Hiperactivitatea și impulsivitatea sunt mult mai frecvente la băieți, în timp ce deficitul de atenție apare mai frevent la fete. Deficitul de atenție este mai puțin evident decât hiperactivitatea și impulsivitatea, de aceea ADHD poate fi mai puțin diagnosticat la fete. Această afecțiune debutează în
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
Când apare? Tulburarea este mult mai frecventă la băieți decât la fete. Hiperactivitatea și impulsivitatea sunt mult mai frecvente la băieți, în timp ce deficitul de atenție apare mai frevent la fete. Deficitul de atenție este mai puțin evident decât hiperactivitatea și impulsivitatea, de aceea ADHD poate fi mai puțin diagnosticat la fete. Această afecțiune debutează în copilărie, înaintea vârstei de 7 ani și poate persista și la vârsta adultă. Deși la unii copii simptomele ADHD dispar odată cu înaintarea în vârstă, peste 60
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
fi limitat la sentimental subiectiv de neliniște), are dificultăți în a se juca sau în a se angaja în activități de relaxare liniștit, vorbește excesiv, este adesea “pe picior de plecare” sau acționează ca și cum “ar fi împins de un motor”; Impulsivitate are dificultăți în a-și aștepta rândul în jocuri sau în activitățile de grup, se repede să răspundă la întrebări înainte ca acestea să fie puse în întregime, îi întrerupe pe ceilalți, deranjează jocurile altor copii. Simptomele principale ale ADHD
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
aștepta rândul în jocuri sau în activitățile de grup, se repede să răspundă la întrebări înainte ca acestea să fie puse în întregime, îi întrerupe pe ceilalți, deranjează jocurile altor copii. Simptomele principale ale ADHD - deficitul de atenție, hiperactivitatea și impulsivitatea nu se manifestă în aceeași măsură la toți copiii cu această afecțiune. De asemenea, cei mai mulți copii cu ADHD pot avea cel puțin o altă problemă de dezvoltare sau comportament. Fiecare evaluare ar trebui să includă o căutare a unor posibile
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței, contextul halucinator și trăirea delirantă. Între criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM IV, se specifică organizarea patologică marcată de impulsivitate și instabilitate, până la devianță socială: 1. Eșecul de a se conforma normelor sociale referitoare la comportamente care Încalcă legi și conduc la arestări. 2. Înșelătoria indicată de minciuni repetate, folosirea de nume false sau tratarea celorlalți potrivit unui interes personal
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
1. Eșecul de a se conforma normelor sociale referitoare la comportamente care Încalcă legi și conduc la arestări. 2. Înșelătoria indicată de minciuni repetate, folosirea de nume false sau tratarea celorlalți potrivit unui interes personal sau a propriei plăceri. 3. Impulsivitate sau eșecul de a planifica. 4. Iritabilitate și agresivitate demonstrate de repetate agresiuni fizice. 5. Disprețuirea siguranței personale și a celorlalți. 6. Iresponsabilitate manifestată În eșecuri repetate de a avea un comportament adecvat la locul de muncă sau de a
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
sau de a-și onora datoriile financiare. 7. Lipsa remușcării demonstrată de indiferența sau neconștientizarea faptului că a rănit pe cineva, l-a tratat necorespunzător sau a furat. Personalitatea borderline este marcată de instabilitatea relațiilor interpersonale și emoționale ce generează impulsivitate crescută. Subiecții reacționează cu furie, crize de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și subevaluării; 3. tulburări ale identității: instabilitatea imaginii de sine; 4. impulsivitate În cel puțin două domenii autodistrugătoare, de exemplu cheltuieli, sex, abuz de substanțe, șofat nebunesc, hrană; 5. comportament suicidar: gesturi, tratamente sau comportament de automutilare; 6. instabilitate afectivă datorită unei schimbări de stare (disforie intensă și episodică, instabilitate sau anxietate
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
căutarea unei patologii depresive subdiacente. Studiile actuale demonstrează că acest comportament agresiv este rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici și structurali, factorii sociali și educaționali. Tulburările de comportament la copii se manifestă prin negativism, heteroși auto agresivitate, toleranță scazută la frustrare, impulsivitate, neacceptarea normelor sociale și egocentrism. Toate aceste tulburări psihice deteriorează grav viața individului și a familiei sale, aceasta netolerând comportamentul agresiv, motiv pentru care se adresează specialistului. De toleranța mai mare sau mai mică a societății față de agresivitate depinde pragul
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
care urmează un tratament cu alte clase de medicamente. Mann a Încercat să explice comportamentul suicidar la acești pacienți prin postularea modelului diatezei stressului , care integrează implicarea factorilor biologici și a unor factori precipitanți. Factorii biologici sunt reprezentați de : temperament - impulsivitate , agresivitate nivelul redus al serotoninei și al metabolitului său principal acidul 5 hidroxiindolacetic (reducerea funcției serotoninergice a fost observată postmortem la persoanele care s-au sinucis ).Nu se cunoaște Însă mecanismul care asigură legătura Între reducerea funcției serotoninergice și manifestările
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie”. Serotonina este acreditată În prezent ca având un rol de inhibiție a comportamentului. Scăderea activității serotoninergice este asociată cu o agresivitate și impulsivitate crescute și cu un debut precoce al dependenței de alcool la oameni. Studiile pe animale au indicat că disfuncția centrală serotoninergică este asociată unei sensibilități la intoxicația alcoolică, Însoțită de o agresivitate crescută. Neglijarea parentală este deasemenea Însoțită de un
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul terapeutic la administrarea medicației antidepresive, În special SSRIs, atrag atenția asupra importanței diagnosticării comorbidității depresie alcoolism și a unei asistențe particulare. Problemele de ordin familial, social și economic ale acestei comorbidități sunt argumente În plus, mai ales că
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor care poate conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, acesta prezintă și o rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ne referim numai la câțiva termeni în psihopatologie, exemplificarea este suficientă pentru a ne convinge: Tipul de termeni Cultural/emoționali Științific/raționali Nebunie Furie Sminteală Vedenii Păreri Frică Neliniște Neastâmpăr Alienație mintală Agitație psihomotorie Delir Halucinații Idei greșite Fobie Anxietate Impulsivitate Problema limbajului științific rămâne o temă permanentă în delimitarea, definirea și utilizarea „câmpului epistemologic” al unui domeniu de cunoaștere științifică. Semnificativ în sensul acesta ni se pare a fi comparația dintre „limbajul medicinei somatice” și „limbajul psihiatriei”. Ambele categorii de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă, îngrijită, excentrică, lipsă de igienă personală etc.; f) comunicare: bolnavul este reținut, vorbește puțin, rar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate, exaltări de tip pasional (politic, religios, erotic, reformator etc.); 3) Modificări patologice dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiind expresia unor manifestări distimice ale copiilor și adolescenților. Pentru autorul citat, stările distimice se caracterizează prin două categorii de semne clinice și anume: a) semne negative: absența ideilor directive în conduită, lentoare, apatie, absența fineții sentimentale; b) semne pozitive: impulsivitate, agitație psihomotorie, mișcări coreiforme, neliniște generală, excitabilitate, mergând până la logoree, refuzul de a munci, crize de plâns și de râs, tulburări de somn, erotism, tendința la fugă și vagabondaj, idei depresive și tentative de suicid. Sante de Sanctis denumește aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apare de regulă la copii și adolescenți (H. Abramson). Ea pune serioase probleme de adaptare-integrare familială, școlară și socială. În sensul acesta, H. Abramson descrie următoarele forme clinice: a) Instabilitate psihomotorie pură. Aceste cazuri se caracterizează prin următoarele trăsături psihopatologice: impulsivitate, turbulență, înclinație spre mânie, nesupunere, încăpățânare, dezordonați, împrăștiați, violenți, bătăuși. Bolnavii vor să domine într-o manieră puerilă; recurg la frecvente fugi și manifestă tendință la vagabondaj. b) Debilii instabili. Aceștia au o ereditate încărcată din punct de vedere psihopatologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marginal în care-și găsește identitatea și securitatea. Stările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături majore, care le sunt specifice din punct de vedere psihopatologic. Acestea sunt următoarele; 1) un stil de existență specific, caracterizat prin următoarele: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință de mitomanie, disimulare, conduită labilă și imprevizibilă; 2) o anumită evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
definește prin mecanismele de apărare proprii amintind de cele ale psihozei (Bergeret). Din punct de vedere psihopatologic, acest grup de tulburări se manifestă printr-un polimorfism clinic reprezentat prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a se pune în valoare pe ei înșiși. Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisă la femei. Ea este caracterizată prin următoarele „trăsături psihopatologice”: histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate emoțională cu hipermotivitate și impulsivitate, sugestibilitate crescută și mitomanie, dependență afectivă, tulburări de dinamică sexuală (frigiditate, indiferență, desgust). În ceea ce privește personalitatea de tip isteric la bărbați, aceasta rămâne încă o problemă discutabilă, fără a fi însă exclusă. În orice caz, atunci când ea este pusă în evidență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]