300 matches
-
capacității sale de înscenare și constrângere pe plan intern, care a fost (mai mult ca până acum) demonstrația din această zi de doliu național în care plânsul nației a fost înlocuit, brutal, cu o pastișă a bucuriei regizate, cu o imundă ploconeală în fața celor doi oameni care au reușit, cu manualele marxist-leniniste, să îngenuncheze un popor, de altfel mândru și demn. Petrecerea a început cu o întârziere de aproape 25 de minute, cauzată de sosirea în tribuna oficială a așa-zișilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
om mușcă un câine”. Pe cine poate excita faptul că un savant ireproșabil dovedește că Eugen Ionescu, în mintea și sufletul căruia intră cu tancheta ideologică dna Laignel, a fost un spirit profund democrat? Dar cum să nu excite insinuarea imundă că tocmai autorul Rinocerilor a fost el însuși un rinocer? Pe cont propriu sau doar prin complicitate, mai vedem noi; rinocer să-l declarăm, apoi ne ocupăm și de probe. „Un om mușcă un om” - iată știrea supremă. Dna Ileana
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
o căsătorie consumată frugal (...) și s-a trezit lăsată cu un plod în brațe. Daia împroașcă cu noroi în toți bărbații români cu adevărat bărbați (...) și în cultura română”. Nu e greu de ghicit că, vai!, până la urmă, kilometricul și imundul comentariu își va găsi drumul spre tipar cu onorurile de rigoare. Că e de Dâmbovița ori de Sena, de Vltava ori de Hudson, mizeria rămâne mizerie. Mă întreb dacă pe dna Laignel și trogloditul din Lyon ceea ce îi deosebește este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
într-o seară, înainte de a o părăsi, am fost atacat de o mulțime înfometată de șobolani: s-a întâmplat în timpul unei plimbări singuratice pe via Appia. M-a salvat câinele meu, opunându-se, prin lătratul său violent, ca făpturile acelea imunde să mă asalteze corporal și să mă devoreze. Am trecut printr-o spaimă apocaliptică. Atunci am avut revelația catastrofei iminente. În toate locurile publice fumegau mormane enorme de gunoaie necurățate. Întreg orașul duhnea a hoit. Mirosul apăsător era de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-i drumul, debocați-l.“ Era vorba despre dosarul lui Vadim Tudor contra Rodicăi Culcer de la BBC. De ce era important ? CĂ Vadim putea fi scos din joc cu dosarul Ăsta. Era important pentru că tabăra noastră anticomunistă era deci‑ mată de aceste atacuri imunde ale lui Vadim Tudor - cele de azi ale Antenei 3 trebuie să spun că sunt nimic față de atacurile injurioase ale lui Vadim ; erau absolut îngro‑ zitoare. V.A. : Și așa a ajuns în 2000 în finala pentru prezidenți‑ ale. A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de rugă și credință, înseninează sufletul deznădăjduit iar mitul purificării prinde substanță. Orașul este acoperit de culori, de forțe pastelate ale realității dar și ale imaginației noastre. Să nu scăpăm din vedere însă că valorizarea lor poate denunța diabolicele și imundele culori amestecate, terne, murdare, urâte. Negrul ca de cărbune al poluării de pe case și statui pune pe fugă visul frumos. Nemaifiind visul, nu mai este nici ideea. Scriitorul nu mai poate atunci explica ideile prin idei și nici lumina din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
am numit cele trei instituții istorice: Biserica, Țăranul, văzut ca „instituție”, și Cultura?!Ă Nu, nu dictatura sa mă revoltă În primul rând, a lui Ceaușescu, deși formele ei și oamenii de care s-a slujit au fost (tot maiă imunde, antiumane, antinaționale, urmărind nu numai să păstreze o putere absolută, total nefirească pentru secolul și continentul În care se exersa, ci și să slăbească grav baza biologică a populației. Nu, ci mai ales faptul că dictatorul a profitat de alianțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cărui denunțuri la securitate contra marelui poet și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași făină, dacă nu informatori, oricum carieriști mărunți, provinciali, Împânzind coloanele bietelor reviste literare de atunci - Contemporanul printre altele! - cu texte imunde, false, ornate, bineînțeles, cu citate din „tovarășul”. Din admirație culturală, dar și din compasiune, mi i-am apropiat pe cei doi „Castor și Polux” ai filosofiei tinere românești, i-am invitat la mine Împreună cu prietenii de atunci, Nichita, Doinaș și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la Medicină, vroind să organizeze cu alți câțiva un meeting de solidaritate cu maghiarii care s-au răsculat contra tancurilor sovietice. Își pierde În aceeași zi toți dinții În cursul unui „interogatoriu” al unui ofițer de securitate, este Închis În imundele pușcării staliniste șapte ani, iese, Își reface viața și reușește, cu un formidabil efort de voință fizică și intelectuală, impresionându-ne pe noi, prietenii săi apropiați, Manolescu și cu mine, dar și pe alții, Înscriindu-se În generația noastră care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai tulburător nimic din comedia lui Caragiale. În altă ordine de idei, ceea ce pare să-l minimalizeze în plus pe acest cetățean este starea de ebrietate, ceea ce explică tuturor incapacitatea sa de a se orienta avantajos în circumstanțele favorabile ale imundei lupte politice. Lipsa sa de pragmatism este remarcată și fie onorată ipocrit, fie amendată ca naivitate sau chiar prostie. Acest „nimeni” refuză să-și decline numele, anonimatul său însă este relativ, pentru că acesta se revendică nu nominal, ci simbolic și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lui Caragiale împru- mută mult acestui context politic prin excelență coercitiv, absurdist și deformator. Opera lui Caragiale devenea, ast- fel, la rândul ei un interpretant, o lentilă prin care criticul literar privește timpului său sesizându-i sumbra nebu- lozitate, grotescul imund, întunecimile abisale. Pintilie realizează o „anamenză”, - termenul este între- buințat de către Horia-Roman Patapievici în contextul configurării unui profil identitar - sondând psihismul abi- sal al României profunde prin intermediul operei scrii- torului I.L. Caragiale. Scrisoarea lui Pintilie care conține o trecere în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
regizorului. Cea de-a treia dimensiune și probabil cea mai subtilă deformare la care apelează Pintilie pentru a actualiza opera lui Caragiale este cea a distopiei. Ne aflăm în punctul cel mai depărtat de opera lui Caragiale, într-un interstițiu imund, într-un spațiu de hrubă sau unul de mocirlă eternă. Invazia noroiului este copleșitoare, iar insistența pe panormările unui loc care pare ceva între Finis Terrae și Anus Mundi, învăluit în ceață, devine semnificativă. Din acel spațiu nu se iese
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
își încerca norocul./ Sub tron o virgulă elegantă/ roșie ca focul./ Pe când regele rostea ultimele silabe/ regina umbla prin palat/ în patru labe/ izbind în uși cu ciocul” (Capricii, II). În altele se observă o proliferare a materiilor, mai ales imunde, și o accentuare a melancoliei , ca în invocarea ruinelor, conotată politic, dar care reia, în subtext, o mai veche temă suprarealistă. Oricum, în versurile de după 1968 și în ineditele publicate în antologia Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Mă tem însă că este și ceva mai mult în această profilactică velocitate, în această voință de a ignora tot ce se petrece în jur. Ei trebuie să-și protejeze cu orice preț puritatea, apărând-o de tot ce-i imund. A-și încrucișa privirea cu un impur ar fi nu atât o slăbire a vigilenței, cât o impietate. De fapt, ei ne anulează pentru a rămâne curați: o simplă precauție. La punctele de trecere, la intrarea sau în interiorul "teritoriilor", atunci când
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Tertulian, Paul Georgescu și alții pe care nu-i mai numesc deoarece, spre deosebire de cei trei citați mai sus, nu aveau altă calitate decât aceea de a fi „câini de pradă și de hărțuială” ai forurilor politice. A nu se uita imundul roman al lui Beniuc, Pe muchie de cuțit, În care, la modul foarte transparent și incitatoriu, Blaga, autorul singurului sistem filozofic românesc, uriaș poet, este „demascat” ca fascist! Azi, după unele investigații făcute În arhivele securității, se știe că aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fost dintotdeauna un spirit polemic. La fel și în cazul de față, când m-am înscris în campania de recuperare a lui Maiorescu și a Junimii, care fuseseră murdăriți de C. I. Gulian și Savin Bratu (cel care a scris imundul pamflet "Fantoma lui Maiorescu") într-un mod greu de înțeles astăzi. M-am alăturat sus-amintitei campanii de actualizare a maiorescianismului și a junimismului, pe care a duceau, între alții, Liviu Rusu, Mircea Zaciu și alții. A.B.Acum mulți ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
va inspira și pe alți scriitori, ca Ury Benador, în romanul Ghetto veac XX. El inaugura totodată o galerie de personaje caracteristice, plasate la periferia vieții, romanul fiind axat pe ideea predestinării. Haim Vraciul, fiul unei prostituate, trăiește în lumea imundă a șantanurilor și a barurilor de noapte. Vrea să evadeze de aici prin dragoste, dar horoscopul său îl condamnă să aibă ca amante tot niște prostituate, ca Ida și Margot. Va rămâne, așadar, prizonierul promiscuității în mijlocul căreia s-a născut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
European) îmi par destul de provocatoare. „Răsfoiesc” câteva ziare românești pe Internet. Băsescu e în plin război cu Adrian Năstase, aflu din Adevărul. „Marinarul”, fire repezită, a comentat pentru presă viața sexuală a lui Năstase - ziarul reproduce pe prima pagină insinuările imunde ale lui Băsescu -, și va trebui acum să răspundă în instanță, dacă nu se vor împăca între timp. Cu alte cuvinte - confruntări colorate într-o nouă campanie electorală la români. Tot din Adevărul aflu că în România s-a înregistrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-o nicicum, CTP o face. Dacă vrea liste autentic bolșevice, scrise în stil România Mare, le găsește citind Cotidianul lui Nistorescu. La scurt timp după preluarea ziarului, Nistorescu a publicat abjecția intitulată Fripturiștii lui Traian Băsescu. Topul beneficiarilor. Un text imund, mustind de atacuri la persoană. Nu-mi amintesc să-l fi indignat pe CTP, pe motiv de procedură securist-bolșevică, deși oroarea jurnalistică părea decupată din Săptămâna lui Barbu. CTP și Nistorescu stau cu listele pregătite, dar strigă primii: „E mai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
am povestit aceste lucruri, m-a implorat să caut neapărat aceste rămășițe. Nu înțelegeam cum putea să mai păstreze în inimă vreo urmă de dragoste pentru stricata aceea și nu aveam niciun chef să mă ocup de recuperarea rămășițelor ei imunde. Cred că Gaila chiar avea febră. Câinii și lupii să aibă parte de oasele lui Romilde! Adevărul e că Rotari nu pricepea. Gaila era făcută mai abitir din dragoste decât din carne, și am încercat zadarnic să-l fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nouă zecimi din suprafața totală. Fiecare familie își are aici casa sa, chiar și cele mai sărace. Face excepție o adunătură de cerșetori, de țigani leneși, o seminție care se refugiază de-a valma în pivnițe abandonate, în cocioabe infecte, imunde, în bârloguri periculoase, în care poliția nu pătrunde decât pentru a căuta răufăcătorii. Bisericile și mănăstirile se numără cu sutele, toate fiind înconjurate de terenuri vaste și de cimitire. Aici coliba se învecinează cu palatul nume prea pretențios, poate, de vreme ce
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din scânduri și chirpici, aceleași vite și zburătoare ce blochează străzile; porcii înșiși se plimbă aici într-o stare de domesticitate intimă, intrând în camerele hotelului nostru (lucru uimitor la un izraelit!). Cine ne va elibera oare de acest anturaj imund? Trebuie citat aici Turnul Pompierilor; e o schelărie înaltă cu un grilaj de șipci, semănând destul de bine cu stâlpii ridicați pentru racordarea Parisului; pe acoperișul din scânduri, unde nu se ajunge decât escaladând o scară abruptă, pompierul de serviciu veghează
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
formarea unui scriitor. Trilogia amintită și Tropicele ... romane gigantice, care investighează acest interval, cu detaliile lui adesea sordide ar putea să fie citite în varianta unui joyceian "portret (american) al artistului în tinerețe". Experimentul epifanic, transfigu rarea estetică a realității imunde și nevoia de ieșire din istoria comună sînt la fel de prezente (probabil că într-o formă chiar mai acută!) la Miller ca și la Joyce. Tînărul new-yorkez, provenit dintr-o familie simplă (cu descendență germană), dominată de o mamă autoritară, se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu religiosul. În centrul poveștii, se află familia bijutierului evreu Isaac Amin care deține o afacere profitabilă, în Teheran, pînă la debutul evenimentelor. Într-o dimineață de septembrie însă, inevitabilul se produce. Isaac este arestat și închis într-o pușcărie imundă, unde umanitatea prizonierilor se esențiali zează, atingînd palierele instinctualității primare. La început, eroul nu poate să intuiască rațiunile întemnițării, dar, treptat, prin intermediul dialogurilor "maieutice" cu anchetatorul (acoperit de o cagulă!), înțelege că e acuzat de... sionism și spionaj în favoarea Israelului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
istoriei”, denunțând lipsa de substanță a gloriei și promițându-și ca, ajuns pe culmile celebrității, să-și păstreze întreg spiritul nihilist, fluturându-și „ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu operația imundă a scobitului în nas: „să-ți scobești creierul ca pe un nas/ și din adâncuri să scoți mucii triști ai poemului”. „Drumețul incendiar” este o proiecție a autorului însuși, piromanul care lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]