325 matches
-
În spatele căreia se pierd particularitățile noastre. Și, cum aceste cărți sunt adesea prezente În noi ca niște fragmente prost Înțelese sau uitate, ne trezim cel mai adesea În situația de a fi aidoma structurilor suspendate prin raport cu acești delegați inadaptați, insuficienți ca Întregul limbaj. Atunci când vorbim despre cărți, e vorba mai degrabă despre un schimb de elemente străine culturii, de părți din noi Înșine care ne sunt de folos, În situațiile angoasante ale amenințării narcisiace, În a ne asigura coerența
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
urmărind, în final, să creeze o rasă de „sclavi fericiți” (Fillaire, 1994, pp. 74, 103-104). Antidemocratismul, rasismul sunt inerente prin definiție sectelor care operează clasificări ale oamenilor în: categoria celor superiori, adică membrii lor, categoria adversarilor și cea a celor inadaptați, care nu merită să fie ajutați, ci doar utilizați (Fillaire, 1994, pp. 95-96). J.-Fr. Mayer, referindu-se la sectele creștine, amintește că istoria este purtătoare a unui dialog dificil. Într-un capitol intitulat „ În căutarea Bisericii...”, autorul susține că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
partid sau cu recompense. Modelul omului care și-a croit independent destinul În conformitate cu obiectivele sale strict determinate și aspirațiile proprii este reflectat de cazul tehnocratului. În contratimp cu aceste dovezi de adaptare la mediu este povestea lui Horia Homănă, tipul inadaptatului și revoltatului social, care ne informează despre universul concentraționar comunist de la Gherla, comportamentul torționarilor, solidaritatea victimelor, comunicarea orală și transmiterea culturii interzise prin memorie, de la gură la ureche prin traseul gîndului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
absolvenți, rebeli împotriva a tot ce poate însemna ipocrizie și convenție socială. Având o repulsie organică față de rutină, integrarea lor în cotidian este extrem de anevoioasă, cu atât mai mult cu cât nu reprezintă „cazuri izolate”, ci aparțin unei generații de „inadaptați”, de fapt inadaptabili, ce își caută refugiul în sensibilitate, în imaginație, în propria lume interioară. Găsindu-și destui congeneri printre foștii colegi de studenție, se întâlnesc adesea în câte un apartament (uneori închiriat chiar în acest scop) din care „evadează
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și mentalității maniheice a basmului - lume a absurdului naiv. Reacția frustrărilor în lanț pornește de aici. Gelia trece prin
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
mizează pe sugestiile simbolice ale unor întâmplări mărunte dezvoltate fie în cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
el trebuie impus cu forța, adică prin presiunile exercitate de stat asupra societății, chiar împotriva intereselor majorității populației - de aici provine ideologia „reformelor dureroase” și „nepopulare” -, inclusiv prin marginalizarea politică a unor categorii de populație (comuniștii și neocomuniștii, „nostalgicii” și „inadaptații”). În buna tradiție a modelului leninist, intelectualitatea din România nu există să considere că o mică elită „reformistă” și cu calități antreprenoriale este destinată și legitimată să acționeze politic și represiv împotriva unei populații care, precum culacii deportați în Siberia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sectorul public, din administrație sau din lumea academică și culturală. Politicianul neintegrat în sectorul privat al economiei era privit - și încă mai este - drept un potențial „nostalgic”, moștenitor al valorilor dacă nu comuniste, măcar al celor specifice statului paternalist, un inadaptat moral și ideologic la noua lume capitalistă emergentă. În guvernul format după alegerile din noiembrie 2004, primul-ministru este un om de afaceri care coordonează trei miniștri de stat (funcție echivalentă cu cea de viceprim-ministru), dintre care doi sunt de asemenea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și dizolvarea în lumină Cînd Corneliu Ratcu a sosit în Călărași avea douăzeci și nouă de ani. Era bine clădit, călca sigur, iar părul negru, barba stufoasă și căutătura mai mereu încruntată îi dădeau un aer puțin exotic, de turist inadaptat și gata oricînd să înceapă o nouă experiență. Turismul s-a transformat, însă, rapid, în navetă pe ruta Călărași - București, via Ciulnița, și a sfîrșit ca o formă de captivitate asumată. Au trecut de atunci peste douăzeci de ani. Părul
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
povestirile din Provizoriu, Sud (Libertate supravegheată) (2000) evocă, de data aceasta cu o ironie dusă uneori până la sarcasm, lumea comunistă din faza terminală. Sentimentul dominant este acela al unui clopot de sticlă care nu protejează, ci constrânge. Protagoniștii sunt niște inadaptați incurabili, fie plutind în apatie, fie așteptând deziluzia care va surveni implacabil. Altfel spus, ceea ce miră nu este revolta (prospectivă sau retrospectivă) împotriva regimului, ci dezangajarea totală a individului, care pare să fi lăsat orice speranță odată intrat pe acest
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
atâtea eforturi de demistificare, identificabile cu „lupta unui raționalist care râvnește să aducă lumină într-o ceață de mistere”. Numeroase observații penetrante structurează mai cu seamă studiile cu caracter micromonografic. Heinrich Böll privește lumea cu ochii „omului de pe stradă”, ai inadaptatului „normal”. El e atras mai ales de „punctele de inserțiune ale realității din afara conștiinței”. Modul literar al lui Günter Grass e „un naturalism trecut prin filtrul experienței existențialiste”. Personajele sale sunt lipsite de consistență individuală, de „realitate interioară”: spunând „eu
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
recuperare, care urmăresc reducerea morbidității, a perioadei de evoluție a bolii, favorizând readaptarea socială, familială și profesional-școlară a bolnavului mintal; l) adoptarea unor măsuri speciale de recuperare a deficienților psihici, de reorientare profesională etc.; m) rezolvarea problemelor psihosociale ale copiilor inadaptați social, cu tulburări mintale sau de dezvoltare somatică, prin instituirea unor măsuri psihoigienice de ordin medico-psihiatric și medico-pedagogic. Față de cele mai sus menționate, Comitetul Științific pentru Sănătatea Mintală al grupului de experți OMS propune ca prioritare următoarele probleme: a) problema
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai vieții trăite acționează direct și global asupra sistemului personalității, producând o dezorganizare generală a acesteia. Cel mai mult este resimțit acest proces în direcția stării de conștiință și a vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al lui C. Lombroso, aducând argumente importante în susținerea teoriei sociogenezei crimei. Un alt punct de vedere consideră că actele criminale se leagă de traumatisme infantile, complexe nerezolvate, frustrări și carențe emoționale, toate având la bază o copilărie dificilă și inadaptată, evidentă mai ales în primele manifestări de tip delictual ale adolescenților (Heuyer). Crima și criminalii nu reprezintă forme omogene de manifestare sau de personalitate. În privința aceasta, se impune o clasificare a lor în sensul extragerii unor aspecte caracteristice. Sintetizând datele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectele legate de determinism și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grup social, grup școlar sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat tot după modelul unui scenariu în care sunt prezenți trei factori cu roluri bine determinate, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. schema p. 158 Persoana inadaptată Tendințe de integrare proiectivă (tendința de evade de sub presiunea grupului) Realitatea imaginară utopică Raport de tip antagonis Realitatea socială obiectivă Se opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evade de sub presiunea grupului) Realitatea imaginară utopică Raport de tip antagonis Realitatea socială obiectivă Se opun reciproc fiecare căutând să o înlocuiască pe cealaltă Reprimare, frustrare, eliminare În cadrul acestui tip de scenariu, rolurile sunt distribuite în felul următor: a) persoana inadaptată se simte „eliminată” din mediul său, pe care-l percepe ca fiind o realitate ostilă, străină, proiectându-și propriile tendințe și aspirații într-o realitate imaginară, personală; b) realitatea socială obiectivă exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în felul următor: a) persoana inadaptată se simte „eliminată” din mediul său, pe care-l percepe ca fiind o realitate ostilă, străină, proiectându-și propriile tendințe și aspirații într-o realitate imaginară, personală; b) realitatea socială obiectivă exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o presiune permanentă, cu acțiune de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta, realitatea obiectivă dobândește rolul de factor inductor sau victimizant; c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o presiune permanentă, cu acțiune de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta, realitatea obiectivă dobândește rolul de factor inductor sau victimizant; c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară sunt exprimate prin tendințele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta, realitatea obiectivă dobândește rolul de factor inductor sau victimizant; c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară sunt exprimate prin tendințele de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară sunt exprimate prin tendințele de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub presiunea grupului social prin negarea autorității acestuia și proiecția într-o lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cărțile următoare, scriitura urmărind o partitură abilă, cu strategii variate, la frontiera dintre un fantastic negat ironic și pseudoutopie, susținute de umor fin și amar, ce concură la realizarea unei viziuni poetice a existenței. Personajele fac parte din categoria inadaptaților, a inocenților (nu întâmplător, altă culegere de povestiri poartă titlul Conspirația inocenților, 1999), ființe care suferă, într-un fel sau altul, loviturile - mai brutale sau mai blânde, dar întotdeauna asumate - venite fie din partea destinului, fie din cauza nepăsării celor din jur
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
stenografie (1969), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969-1974). Debutează la „Scânteia pionierului” în 1962, iar editorial cu romanul La indicativul prezent, apărut în 1971. Narațiunile lui V. sunt însăilări confuze pe tema dramei provincialului inadaptat la oraș. Gafeur în dragoste, acesta își revigorează filosofia vieții prin apropierea de natură, recurent fiind cadrul marin. Intriga, axată pe construiri și destrămări de relații sentimentale, se desfășoară fie în mediul cartierelor bucureștene vechi (La indicativul prezent, Noapte peltică
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
firesc al formării trăsăturilor de onestitate în conduită și îl înscrie pe o cale a duplicității, fățărniciei și minciunii. El trebuie să știe că din rândul copiilor cu deficiențe morale netratate la timp se recrutează , mai târziu , cei mai mulți dintre adulții inadaptați social. Consecințele le suportăm cu toții: copiii și tinerii ce trebuie educați, dar și cei care educă , părinți, profesori și societatea în general . Criza morală a societății , despre care se tot vorbește, reprezintă o reflectare a degradării valorilor în familie, iar
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai accentuată pe individ, iar ulterior o schimbare notabilă a sensului
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]