284 matches
-
din dreapta monarhistă. De unde să-și aleagă d. Gambetta colegii? [2 octombrie 1881] {EminescuOpXII 351} ["CURTEA DE APEL DIN IAȘI... Curtea de apel din Iași, după deliberări urmate, precum și consiliul Facultății juridice al Universității de-acolo, s-au pronunțat amândouă pentru inamovibilitatea magistraturii. Corpul advocaților din Iași n-a fost convocat pîn' acum, nu se știe pentru ce, dar presupunem că guvernul central voiește să-l lucreze mai întîi prin agenții săi, plătiți din fonduri polițienești, spre a-l determina în favorul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și al conventiculelor socialiste din Paris, oameni cari vor să-și facă carieră, se vede, sub auspiciile protectoare ale cadrelor electorale ale vestitului Serurie. Ar fi interesant ca tot ce e competent în materie juridică să se pronunțe unanim pentru inamovibilitate, iar comisiunea parlamentară care-a consultat aceste autorități să se hotărască cu toate acestea pentru electivitate. Ce nu se poate la noi? La Dumnezeu și-n Țara Românească toate sunt cu putință, zice un proverb vechi. [2 octombrie 1881] ["ZIARELE
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
partidului roșu, care-a aruncat bagajul lui de idei trecute în apă, pentru a primi, în parte cel puțin, o serie de idei contrarie. Câte din ideile vechi au mai rămas ale lor, câte nu? Mai vor electivitatea magistraturii, opusă inamovibilității, mai vor sufrajul universal, opus reprezentării intereselor pe baza censului? Cari sunt principiile generale pe cari vor să 'ntemeieze de acum înainte organizarea interioară a statului romîn? Poate că nu mult timp va trece și vor fi puși în necesitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de unde este mutat la Vaslui. Demisionează în 1920 și pleacă la Paris. Experiența franceză se va dovedi însă nereușită, și în 1921 se reintegrează în magistratură, trecând prin Vișeu de Sus, Năsăud, Oradea și Timișoara. După ce obține, în 1925, confirmarea inamovibilității, în 1940 magistratul care urcase cu perseverență treptele carierei e numit funcționar superior în Ministerul de Justiție; iese la pensie la cerere, câțiva ani mai târziu (1943). V. a colaborat încă din adolescență la diverse reviste literare, mai ales la
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Articolul 144 Incompatibilități Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior. Articolul 145 Independenta și inamovibilitatea Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia. Articolul 146 Atribuții Curtea Constituțională are următoarele atribuții: a) se pronunța asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
ceea ce asigura stabilitatea în funcție -, în timp ce procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției [art. 131 alin. (1) din Constituție], ceea ce - chiar dacă le asigura stabilitate în funcție - nu se confundă cu inamovibilitatea. În acest sens, se invocă și dispoziția art. 36 din lege, potrivit căreia parchetele sunt independente față de instanțele judecătorești, dar nu și față de alte autorități. În sprijinul opiniei exprimate se invocă și textul art. 131 alin. (2) din Constituție, care
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
precis cu acordul lor scris și cu păstrarea calității de magistrat. Față de aceste prevederi legale, nu se poate susține că un magistrat (judecător sau procuror) poate fi "scos" din sistem în mod discreționar de ministrul justiției, pentru a-i anula inamovibilitatea și alte drepturi. În condițiile în care cererea de magistrați este prezentă la nivelul tuturor autorităților publice, reglementarea detașării în condițiile art. 79^1 din Legea pentru organizarea judecătorească nu poate fi decât benefică. Președintele Senatului, în punctul de vedere
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
la procurori. Astfel, art. 123 alin. (2) din Constituție prevede că "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii", ceea ce corespunde rolului lor de a înfăptui justiția, de a judeca, de a soluționa litigii. Aceeași rațiune stă și la baza inamovibilității care este recunoscută judecătorilor prin art. 124 alin. (1) din Constituție, ca garanție a independenței lor. În schimb, referitor la statutul procurorilor, art. 131 alin. (1) din Constituție prevede că "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Se evidențiază apoi faptul că orice măsură dispusă de ministrul justiției pentru a fi luată de procuror, aceasta, în final, este supusă controlului instanței de judecată, compusă din judecători a caror independența este consacrată de lege și garantată de principiul inamovibilității. De altfel, dispozițiile cu consecințele cele mai grave nu pot fi date decât în formă scrisă, ceea ce constituie o garanție extrem de serioasă că nu vor fi date cu ușurință sau în mod abuziv. Fundamentul autorității pe care o exercita ministrul
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
publice să poată beneficia, când este necesar, de experiență profesională și de cunoștințele de specialitate ale magistratului. Din moment ce acestea sunt rațiunile și condițiile detașării, iar în nici un caz motive de ordin politic, rezultă că art. 79^1 oferă garanția respectării inamovibilității judecătorilor și a stabilității procurorilor. Mai mult, textul criticat se constituie că o dispoziție de favoare pentru magistrați, care pot, astfel, pentru o durată limitată de timp, să schimbe felul muncii, în beneficiul îmbogățirii experienței juridice și al lărgirii orizontului
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
acelea care sînt potrivnice Constituției. Judecată inconstitutionalitatii legilor se mărginește numai la cazul judecat. Curtea de Casație și Justiție se va rosti asupra conflictelor de atribuțiuni. Dreptul de recurs în cașare este de ordin constituțional. Articolul 76 Judecătorii sînt inamovibili. Inamovibilitatea se va statornici printr-o lege specială care va interveni cel mai târziu în termen de șase luni de la promulgarea prezenței Constituții. În acest răstimp sancțiunile disciplinare se vor aplica prin Decret Regal. Articolul 77 Justiția militară se organizează prin
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
pentru societatea românească, existența sub diverse forme până la apariția proiectului de constituție din 1859 a unor principii liberale precum egalitatea drepturilor politice, desființarea tuturor privilegiilor, egalitatea în fața legii și a dărilor, garantarea libertății individuale, libera expresie a ideilor, răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
bune condiții a litigiilor de această natură - Introducerea instituției Judecătorului de instrucție, măsură care se impune cu stringenta în vederea creșterii eficienței în lupta împotriva criminalității și corupției - Modificarea Legii pentru organizarea judecătorească. Se vor defini prin lege efectele stării de inamovibilitate a judecătorilor și ale stării de stabilitate a procurorilor, urmărindu-se consolidarea statutului magistratului prin realizarea efectivă a drepturilor conferite acestora de Legea pentru organizarea judecătorească, corelativ cu un control coerent și exigent al îndeplinirii obligațiilor - Îmbunătățirea dotărilor materiale ale
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicata, se prevede că magistrații nu pot fi cercetați, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără avizul ministrului justiției, autorul excepției consideră că se încalcă "dispozițiile constituționale care garantează independența magistraților și inamovibilitatea lor față de puterea politică și celelalte autorități de stat". "Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate judecătorească distinctă [...] care nu aparține executivului și nu este condus de ministrul justiției. Acesta, la lucrările și pentru adoptarea deciziilor Consiliului, nu are drept
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
acestora. Acest text de lege da în competența ministrului justiției, autoritate executivă, o atribuție care privește puterea judecătorească, implicandu-l mai mult decat permite Constituția în sfera acesteia. 2. Constituția realizează, cât privește autoritatea judecătorească, o simetrie între independența judecătorilor, inamovibilitate și răspunderea lor juridică. Implicarea ministrului justiției în conținutul acestor dimensiuni constituționale este contrară literei și spiritului Constituției. 3. Poziția politică a ministrului justiției, care nu este magistrat în sensul Constituției, justifica de ce atribuțiile sale nu pot privi regulile aplicabile
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
excepția ca fiind întemeiata. Constituția României consacră principiul independenței judecătorului. Art. 123 alin. (2) prevede: "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii." Sunt de esență oricărei organizări judecătorești, într-o societate democratică, asigurarea și garantarea efectivă a independenței judecătorilor. Inamovibilitatea acestora, prevăzută, de asemenea, în Constituție, reprezintă de fapt o garanție constituțională, dezvoltată într-o normă legală, a bunei administrări a justiției și o măsură de protecție în fața oricărei ingerințe. Inamovibilitatea reprezintă o situație pe care o creează legea de
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
societate democratică, asigurarea și garantarea efectivă a independenței judecătorilor. Inamovibilitatea acestora, prevăzută, de asemenea, în Constituție, reprezintă de fapt o garanție constituțională, dezvoltată într-o normă legală, a bunei administrări a justiției și o măsură de protecție în fața oricărei ingerințe. Inamovibilitatea reprezintă o situație pe care o creează legea de organizare judecătorească, în temeiul principiului constituțional, în baza căreia judecătorii nu pot fi mutați, înaintați, sancționați decât cu pază unor garanții înscrise în lege. Atât independența judecătorilor, cât și inamovibilitatea acestora
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
ingerințe. Inamovibilitatea reprezintă o situație pe care o creează legea de organizare judecătorească, în temeiul principiului constituțional, în baza căreia judecătorii nu pot fi mutați, înaintați, sancționați decât cu pază unor garanții înscrise în lege. Atât independența judecătorilor, cât și inamovibilitatea acestora (împreună cu alte garanții, cum ar fi, spre exemplu, o retribuție decentă), sunt condiții ale bunei funcționari a justiției. În mod deosebit, datorită faptului că judecătorul este independent și inamovibil, poziția lui se deosebește de cea a organului administrativ. De
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
determină încetarea mandatului de membru al Curții de Conturi sunt prevăzute la art. 104 din Legea nr. 94/1992 , neexistând - până în prezent - nici un element care să conducă la o asemenea decizie". Se considera că dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate afectează inamovibilitatea și independentă magistraților Curții de Conturi, prevăzute la art. 139 alin. (4) din Constituție, "prin încălcarea principiului competențelor autorităților publice, reglementate prin Constituție, si a atribuțiilor organelor abilitate cu competența specifică în domeniul controlului financiar-fiscal". Potrivit aprecierii autorilor sesizării de
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
numărului consilierilor de conturi de la 25 la 18, nu contravin dispozițiilor art. 139 din Constituție, deoarece acestea nu prevăd numărul de membri ai Curții de Conturi, ci se limitează doar la a le stabili statutul, care le conferă independența și inamovibilitate, în condițiile legii. Legea în ansamblul ei a urmărit, în concordanță cu modificarea și completarea competențelor de control și jurisdicție, revizuirea structurii organizatorice a Curții de Conturi, în general, precum și a plenului sau, în special. - Reducerea numărului consilierilor de conturi
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
privită ca fiind justificată numai în situația în care s-ar fi "știrbit", prin lege, statutul constituțional al consilierilor de conturi, potrivit c��ruia aceștia sunt independenți și inamovibili. În cazul în care se dispune prin lege întreruperea mandatului, "invocarea inamovibilității nu prezintă nici o relevanță, deoarece, aceasta se dobândește prin actul de numire a membrilor Curții de Conturi de către Parlament, în limita locurilor stabilite prin lege". - Nu poate fi primită nici critică potrivit căreia actul normativ afectează inamovibilitatea și independentă magistraților
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
întreruperea mandatului, "invocarea inamovibilității nu prezintă nici o relevanță, deoarece, aceasta se dobândește prin actul de numire a membrilor Curții de Conturi de către Parlament, în limita locurilor stabilite prin lege". - Nu poate fi primită nici critică potrivit căreia actul normativ afectează inamovibilitatea și independentă magistraților Curții de Conturi prin încălcarea principiului competențelor autorităților publice, reglementate prin Constituție, si a atribuțiilor organelor de control financiar fiscal, deoarece, potrivit art. 58 din Constituție, Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țării, "iar măsura încetării mandatului
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
Conturi, cu consecință imediată a numirii de către Parlament a noilor membri ai Curții de Conturi și a încetării de drept a mandatului actualilor membri, stabilite prin legea care face obiectul controlului de constituționalitate, în timpul exercitării mandatului membrilor în funcție, "afectează inamovibilitatea și independentă magistraților Curții de Conturi, prin încălcarea principiului competențelor autorităților publice, reglementate prin Constituție, si a autorităților organelor abilitate cu competența specifică în domeniul controlului financiar fiscal". Față de aceste susțineri Curtea Constituțională observa că pentru soluționarea sesizării care formează
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
este esențial să se stabilească dacă măsurile prevăzute prin cele două texte criticate ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 139 alin. (4) care consacră inamovibilitatea și independentă membrilor Curții de Conturi. În legătură cu sesizarea de neconstituționalitate Curtea reține că, de principiu, inamovibilitatea constituie garanția de independență recunoscută pentru magistrați, precum și pentru unele categorii de funcționari publici, de natură să dea acestora siguranță că nu vor fi
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]
-
modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 139 alin. (4) care consacră inamovibilitatea și independentă membrilor Curții de Conturi. În legătură cu sesizarea de neconstituționalitate Curtea reține că, de principiu, inamovibilitatea constituie garanția de independență recunoscută pentru magistrați, precum și pentru unele categorii de funcționari publici, de natură să dea acestora siguranță că nu vor fi demiși din funcție sau mutați, chiar prin promovarea în funcții superioare, fără acordul lor. În același
DECIZIE nr. 17 din 23 ianuarie 2002 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 3 şi ale art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139932_a_141261]