116 matches
-
în numele lui Iisus care a spus că " Pe cel ce vine către mine, nu-l voi goni afară?" Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile. Dacă într-adevăr considerente de ordin religios, moral și social, cer înăbușirea în fașă a unor anumite tendințe sociale și a unor instituții ce provoacă uimire generală, de ce oficialitatea bisericească nu s-a sesizat la timp, de strecurarea în viața
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu trebuie să fie indignat, dacă a fost, fiindcă amintirea e de preț. Cumințenia lui Luca Ion nu ne-a lăsat o amintire ca aceasta atât de vie despre tatăl său. Nu, viața lui Mateiu I. Caragiale, în ciuda crudelor și inavuabilelor ei aspecte, nu constituie pentru mine un obstacol în calea lecturii operei sale. Desigur, el trebuia să spună despre ea că "este realmente magnifică". Conștiința estetică aflată la baza acestei creații îl îndreptățea. Puțini mai au azi curajul să șlefuiască
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
disociezi, tocmai pentru a te controla mai bine! Eu și dublul meu... supravegherea se face în doi. Supravegherea și pedepsirea sau supravegherea și protejarea. În sfârșit, o formă derivată a supravegherii, considerată deseori ca fiind versiunea ei secretă, pulsională și inavuabilă, este voyeurisme-ul, discutat în amănunt de Sartre. Am fi perfect îndreptățiți să-l asimilăm supravegherii, dacă n-ar exista totuși o diferență, credem, notabilă. E adevărat că și supravegherea și voyeurisme-ul se bazează pe o structură bipartită, supraveghetor/supravegheat (cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de la gura lui. Nu s-a aruncat în el ca Empedocle în Vulcan. în celebra carte Shakespeare, contemporanul nostru, Jan Kott scria: „Shakespeare a descoperit infernul moral. Și paradisul. Dar a rămas pe pămînt”. Apăsat, tras în jos de suferințe inavuabile, Bacovia „a rămas pe pămînt”, adică lucid. „Infernul” său, dacă i-am înțeles corect terorile, era frica de nebunie: o nebunie ireversibilă. Cînd „fiorii” ei îl încearcă (v. „Fanfară”, „Crize”), notează asta fugitiv și trece imediat la altceva. Pentru el
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
susceptibile sau nu să formeze o conexiune armonioasă și îmbucurătoare) în funcție de faptul dacă motivele lor sînt adevărate sau false, juste sau perverse, adică justificabile sau nu față de spirit și de efortul acestuia de a învinge inexplicabilul, care în ceea ce privește motivele, este inavuabil, înseși motivele care nu pot fi mărturisite, fiind penibile și ascunse mai mult sau mai puțin voit, sînt și ele legate prin analogie de contrastul ambivalențelor. Culpabilitatea refulată este, de exemplu, polul opus al vanității. Aceasta din urma nu reprezintă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
văd moștenitori ai aristocrației (reale sau doar a "boierilor minții") bavardând senini despre dreptul la o "inocentă", dar atât de mustoasă bârfă, la "Ceaiul de la ora 5". Această nevoie irepresibilă de șocuri emoționale și de voyeurism, ascunsă ca un viciu inavuabil, dar vie și iritantă, face ca întreg mecanismul de construcție al grilelor și al agendei mass-mediei comerciale să fie articulat pentru a răspunde și hrăni astfel de pulsiuni primare. Construcții mediatice imunde precum România Mare, Atac la persoană, OTV (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
liber. De aceea el are o oroare invincibilă pentru căsătorie. În Isabel și apele Diavolului, un tânăr orientalist, în timpul rămas liber între studiul gramaticii anamite și al templelor din Bangkok și din Mavalavaram, seduce o fată de pastor, profesează viții inavuabile cu un tânăr, pe care îl îndeamnă la vagabondaj, întreține vițiul unei fetițe "cu o drăcească pasiune", ia parte la orgii în trei cu o Edna și cu Miss Roth, profesoară erudită, blazată și opiomană, repetând scene din La garçonne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
medicală fiind o utilă manevră de mascare a unor stări penibile care trebuiau ascunse de ochii "lumii bune". Acest lucru era, clar, repetat cu convingere de marele profesor dermatolog Năstase, care era cu adevărat un bun cunoscător al secretelor medicale inavuabile ale anilor de la începutul secolului precedent. Nu dădea nume, desigur, dar secretele erau încă vii, circulau, mai ales pentru un dermatolog de talia marelui profesor, încât realitatea, oricât de postumă va fi fost, devenea o realitate renăscută. Cerere de internare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este mai puțin un semn al "eternului narcisism" al poetului. Această coincidență prin care se ambiguizează o literă îi conferă o valoare specială, care depășește retorica grafiei expresioniste, dedublând un element al mitologiei tradiționaliste, convenționalizate (Luna) cu un element secret, inavuabil parcă, al mitologiei personale (Lucian). Majuscula devine astfel un fel de metaforă a reflectării eului într-o îndoita oglindă : sinea să și femeia, marcați printr-un unic semn : "L" semn îndoit, marca a dialecticii poetice între diferența și identitate. La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sale simboliste, iar Amelia Pavel discută chiar de un Jugendstil simbolist. Un anumit spirit Art-Nouveau, în varianta Erotic Style, pare să disemineze cu rapiditate în toate mediile, fenomenul coincide cu o inflație de romane "decadente" pe teme erotice cu pasiuni inavuabile și ambiguități sexuale, iar fenomenul ia amploare în cinematografie începând cu Kinetoscopul, până la primele pelicule care ne-o prezintă pe prima vedetă care inițiază moda Vamp, Theda Barra. Date fiind variabilele fenomenului, am preferat schimbarea permanentă a unghiului perspectival, urmând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moderne", Constantin Guys, Emilian Lăzărescu ilustrează viața pariziană trepidantă, care constituia un model prestigios de decadență, cu scene de bal, dar și cu colțuri pariziene celebre precum în Rue de Montmartre, cu momente nocturne care răspândesc acea fosforescență a atracțiilor inavuabile ale marelui oraș. Conceput ca titlu pentru o întreagă serie de eseuri, baudelairianul pictor al vieții moderne sesizează locurile comune ale modernității transmutată printr-o alchimie specific artistică în mondenitate, făcând din suprafață, din superificial, un subiect de meditație. Pictorii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
localizează indicial zona pubiană și sânul, ca și la Pallady. Nu există aici nimic din senzualitatea nudului pictorului român, totul este sublimat la nivelul privirii și a unor simboluri. Floarea nu mai are nimic lilial, ea face vizibilă o atracție inavuabilă, este o floare a răului. Lujerul ei se lipește asemeni unui șarpe de coapsa femeii și, deși nu vedem acest lucru din cauza frunzei-paravan, îi atinge probabil sânul. La marginea de jos a tabloului, decupat de rama acestuia, se află un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care creează haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von Stück și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul este reprodus la o scară foarte mică în numărul 5-6, din 1900, al revistei Ileana, fiind anterior picturii lui von Stück, este exclusă o influență directă a viziunii acestuia în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți sau obiectul unei dorințe inavuabile, aprop(r)iat cu forța și, prin aceasta menținând o polarizare negativă, de respingere. Există alte două tratări ale temei vădind aceeași particularitate interpretativă prin care Cecilia Cuțescu-Storck se delimitează de convenția decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păcatului reflectat în dublul său simbol al tentației: femeia și șarpele. Pentru Stück, această mizanscenă malițioasă a unui erotism decadent care transformă patul nupțial în eșafod corespunde artei sale care se încarcă cu o serie de licențe provocatoare, proiectând dorințe inavuabile într-un scenariu al seducției, al extazului erotic și al morții. Henriette Väth sesizează impactul simbolic al acestei inversiuni decadente, instrumentate simbolic de Stück. "Deși Păcatul ocupa acolo poziția unui panou al altarului creștin, în același timp, el forma centrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
profesori ulcerați de amărăciuni eternizate. XIII.3. Mișu Teișanu și jocul cu măști Deși nu o integrează unui carnaval propriu-zis, masca sporește ceva din senzualitatea femeii, subliniind tensiunea dintre ceea ce este vizibil și ceea ce rămâne ascuns, identitatea secretă și adesea inavuabilă precum cea a femeii din nuvela lui Barbey d'Aurevilly, Le dessous de cartes d'une partie de Whist. Simbolismul măștilor devine revelator pentru un carnaval al lumii moderne, unde umanitatea este reificată, redusă la conținutul emblematic, tulburător al măștii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]