1,919 matches
-
mic forma coroanei dentare și cu un singur canal radicular. Caracteristici pentru identificare: -diferență mică între lățime și înălțime; -unghiul disto-incizal rotunjit; -unghiul mezio-incizal-aproape drept; -fața mezială aproape plană; -rădăcină unică, conică, cu o formă triunghiulară rotunjită pe secțiune orizontală. INCISIVUL LATERAL MAXILAR (fig. 37), 12.2.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară =13 mm diametre: - coronar MD = 6,5 mm -cervical MD = 5 mm -cervical VP = 5 mm -coronar VP = 6 mm Coroana este asemănătoare din punct de vedere
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
12.2.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară =13 mm diametre: - coronar MD = 6,5 mm -cervical MD = 5 mm -cervical VP = 5 mm -coronar VP = 6 mm Coroana este asemănătoare din punct de vedere morfologic cu aceea a incisivului central. Dimensiunile sunt însă mai reduse, iar raportul dintre diametrele cervico-incizal și mezio-distal coronar este mai mare, rezultând un aspect alungit. Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un patrulater cu următoarele margini: incizală - rectilinie și înclinată spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
raportul dintre diametrele cervico-incizal și mezio-distal coronar este mai mare, rezultând un aspect alungit. Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un patrulater cu următoarele margini: incizală - rectilinie și înclinată spre distal și cervical mai mult decât a incisivului central, față de care este situată cu 0,5 mm mai cervical (în cadrul arcadei). Unghiul incizo-mezial este mai ascuțit decât a incisivului central. Marginea mezială are forma unei linii curbe în treimea cervicală. Marginea distală este mai scurtă și mult mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înscrie într-un patrulater cu următoarele margini: incizală - rectilinie și înclinată spre distal și cervical mai mult decât a incisivului central, față de care este situată cu 0,5 mm mai cervical (în cadrul arcadei). Unghiul incizo-mezial este mai ascuțit decât a incisivului central. Marginea mezială are forma unei linii curbe în treimea cervicală. Marginea distală este mai scurtă și mult mai convexă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este plan convex. în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig. 38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară = 12,5 mm diametre: - coronar MD = 5 mm -cervical MD = 3,5 mm -coronar VL = 6 mm -cervical VL = 5 mm Erupe la 6-7 ani. Coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează cu fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă pe fața distală un șanț mai evident decât pe fața mezială. INCISIVUL LATERAL MANDIBULAR (fig 39), 3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical VL = 5,8 mm Erupe la 7-8 ani. Coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical VL = 5,8 mm Erupe la 7-8 ani. Coroana are tot formă de daltă. Caracteristicile morfologice ale coroanei sunt în general asemănătoare cu cele ale incisivului central mandibular, dar are dimensiuni, mai mari. Particularitățile morfologice sunt: -lungimea coroanei este mai mare; -unghiul disto-incizal este puțin rotunjit comparativ cu cel al incisivului central; -fața distală are dimensiuni mai reduse decât cea mezială; -marginea incizală este ușor oblică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
tot formă de daltă. Caracteristicile morfologice ale coroanei sunt în general asemănătoare cu cele ale incisivului central mandibular, dar are dimensiuni, mai mari. Particularitățile morfologice sunt: -lungimea coroanei este mai mare; -unghiul disto-incizal este puțin rotunjit comparativ cu cel al incisivului central; -fața distală are dimensiuni mai reduse decât cea mezială; -marginea incizală este ușor oblică dinspre mezial spre distal și dinspre incizal spre colet. Rădăcina este mai voluminoasă, cu apexul înclinat spre vestibular sau spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
decât cea mezială; -marginea incizală este ușor oblică dinspre mezial spre distal și dinspre incizal spre colet. Rădăcina este mai voluminoasă, cu apexul înclinat spre vestibular sau spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni coronare și radiculare mai mari decât ale incisivului central mandibular; -marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nu formează unghiuri drepte cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt mai evidente decât la incisivul central mandibular. CANINUL MAXILAR (fig. 40), 1.3., 2.3. înălțime totală = 26,5 mm înălțime radiculară = 17 mm diametrele: - coronar MD = 7,5 mm -cervical MD = 5,5 mm -coronar VP = 8 mm -cervical VP = 7 mm Erupe la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unghiuri foarte mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Caracteristici pentru identificare: - coroana este mai voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dar cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI MORFOLOGICE COMPARATIVE ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54) sunt primii dinți aparținând grupului lateral și se caracterizează prin prezența a cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Grupul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54) sunt primii dinți aparținând grupului lateral și se caracterizează prin prezența a cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Grupul molar (Fig. 55) CAPITOLUL 11 ARCADELE DENTO-ALVEOLARE Arcadele dentare sunt-constituite
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prima mezializare ca adaptare funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase și treizeci, de luni, constituirea arcadelor realizându-se prin erupția succesivă, din șase în șase luni, a câte unui grup de dinți omologi, în următoarea ordine: incisivi centrali, incisivi laterali, molar 1, canin, molar 2. În momentul în care arcadele dentare temporare sunt constituite și rapoartele ocluzale definitivate se determină și o primă dimensionare a etajului inferior al feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca adaptare funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase și treizeci, de luni, constituirea arcadelor realizându-se prin erupția succesivă, din șase în șase luni, a câte unui grup de dinți omologi, în următoarea ordine: incisivi centrali, incisivi laterali, molar 1, canin, molar 2. În momentul în care arcadele dentare temporare sunt constituite și rapoartele ocluzale definitivate se determină și o primă dimensionare a etajului inferior al feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare temporare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
oaselor maxilare pentru a asigura spațiul pentru dinții permanenți. Aceste spații de gabarit mărit rezultă din sumarea spațiului dintelui temporar cu tremele și distemele adiacente, care la arcada permanentă, nu mai sunt normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse: fețele linguale vin în contact cu fețele vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră în relație numai cu incisivul central maxilar, incisivul lateral mandibular intră în contact cu incisivul central și incisivul lateral maxilar iar jumătatea distală a incisivului lateral maxilar vine în contact cu jumătatea mezială a caninului mandibular. În
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră în relație numai cu incisivul central maxilar, incisivul lateral mandibular intră în contact cu incisivul central și incisivul lateral maxilar iar jumătatea distală a incisivului lateral maxilar vine în contact cu jumătatea mezială a caninului mandibular. În plan vertical (fig. 81), cuspizii vestibulari maxilari depășesc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]