1,579 matches
-
final, să subliniez că latura favorabilă pe care o deslușesc în interiorul postmodernismului evocat se regăsește în trasarea unor punți reale între compozitor și ascultător, astfel încât contemplatorul să fie recapacitat pentru fenomenul muzical, pentru creația nouă, în condițiile unei oferte deschise, incitante, integrabile și compatibile, dacă vreți, cu patrimoniul său mental, sufletesc, cu dispoziția implicării în aventura sonoră. Este un drum pe care au mers încă din anii ’70-’80 ai veacului trecut Penderecki, Schnittke și alți compozitori consacrați. Deși n-au
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Gallimard subliniază poziția unică a lui Eliade în domeniul său : “stilul lui atât de clar doarece el se adresa unui public inteligent”. Iar interesul lui Eliade pentru “irațional” a apărut ca un nou subiect atât de intrigant pentru comunitatea intelectualilor. Incitante sunt relatările lui Alain Păruit, traducătorul în franceză a operei literare a lui Eliade. Acesta ne destăinuiește cum observa tineri citind “Istoria Religiilor” în metroul Parisului. Cartea lui favorită era “La Țigănci” în care el subliniază perfecțiunea stilului lui Eliade
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
așa cum opinează prozatorul și teoreticianul literar M.V. Llosa. Al doilea este nivelul discursului romanesc și al abilităților narative. Cu o inteligență tehnică formată, autoarea modelează cu agilitate fluxul vieții comuniste. Forma În care se Întrupează fiecare povestire, cu dedesubturile ei incitante, face ca o istorie obișnuită să devină originală, o situație superficială să devină profundă ori una simplă să capete complexitate, carácter de generalitate. Forma este cea care oferă densitate și verosimilitate personajelor. Cartea Adrianei Bittel, Cum Încărunțește o blondăpovestiri din
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
unei prăpăstii fără sfârșit, a unui abis. Apoi, filmul se rupe. Dar altundeva Începe un altul, pentru ca și acesta să se termine și tot așa, la nesfârșit. La fel, cartea lui Radu Pavel Gheo apare ca o incursiune Încâlcită, Încolăcită, incitantă și amețitoare În viețile unor tineri al căror curs a fost definitiv schimbat de o simplă Întâmplare ilegală, petrecută În timpul dictaturii ceaușiste. Noapte bună! Noapte bună, copii!
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
Aris Fioretos nu numai că se urmărește reconstituirea conștiinței În realitatea sa cotidiană, dar se și dublează Întâmpinarea acestei idei. Deosebirea stă Întro coerență constantă, asigurată de manifestarea voluptoasă, amabilă și ironică. Astfel, Adevărul despre Sascha Knisch este o carte incitantă, deopotrivă contemplație a umanității, dar și falsă liniște Într-un spațiu semnalat de perturbări și revoltătoare injustiții.
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
simtă gustul amar, de pelin amar-amar... De ce? Pentru că nu a găsit nimic autentic românesc. Ochii îți fugeau ,,de la mărgele la inele, de la feeria cămășilor brodate la oalele și farfuriile decorative - TOATE în stil UCRAINEAN” (s.n.). Aglutinând motivele de nemulțumire, coautoarea incitantului volum Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți devine cvasi-tranșantă: ,,Obiectele de ceramică neagră ale olarilor din satul Kobolcin, raionul Secureni, și din Lviv doar aminteau de minunile incomparabililor meșteri de la Marginea suceveană, icoanele și ouăle încondeiate, din alte pavilioane, având
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de artă Valentin Ciucă glosează astfel, în albumul Un secol de arte frumoase în Bucovina, citat de Maria Toacă: Fondurile, mai totdeauna negre, evidențiază forme și volume peste care lumina trece și le animă. Este o pulsație lăuntrică, un cosmos incitant și sugestiv. În spațiul imaginii, creează ferestre spre absolut (s.n.) și fantele de lumină-culoare animă câmpul grafic. Colajele au sensul pictural și exprimă un spirit modern, imaginativ, profund”. Iată și câteva ,,flori de colț”, cu irizări alpine, dar și de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Corvina, Anul XVI - nr. 64/2012, p. 84. Romanul își captivează cititorul încă de la primele pagini. Dacă începi să-l citești, nu-l mai poți lăsa din mână. El este antrenant și plăcut la lectură nu numai datorită unui subiect incitant și vast, întins pe o perioadă istorică atât de lungă și de variată în existența României, ci și pentru faptul că autorul introduce, la vremea potrivită, personaje (imaginare) care, cu siguranță, ar fi putut foarte bine să fi existat în
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
de comunism și dictatură și țările din Occidentul european cu relațiile complicate și contorsionate dintre oameni, precum și America împreună cu Canada, unde lozinca tuturor este ,,Vivre et laisser vivre’’ (p. 217). ,,O artă a scrisului care combină în permanență o acțiune incitantă susținută de o ironie acerbă, o observație minuțioasă a lucrurilor, personajelor și întâmplărilor-evenimentelor, fără a fi plictisitoare sau prea detaliată, Omul care vine din Est este o lungă poveste de dragoste scrisă cu multă sensibilitate pe un fond istoric trăit
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
care a depins mult recitalul baritonului Dumitru Caulea, recital care s-a transformat într-o adevărată seară de creație a artistului. Evghenia Nesterenko a interpretat Elegia pentru pian de Serghei Rahmaninow. La bis, baritonul Dumitru Caulea a interpretat binecunoscuta și incitanta piesă Funiculi, Funicula de Luigi Denza, care electrizează orice sală de concert și care nu lasă indiferent nici un spectator. De altfel, această piesă intra și în repertoriul de concert al lui Luciano Pavarotti. Concertul lui Dumitru Caulea s-a încheiat
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
sau vreo editură o spune fără fasoane. Dacă ai citit volumul despre care îți vorbește Dan C. Mihăilescu trebuie să constați că prezentarea nu e de circumstanță, iar pasajele alese nu sînt întîmplătoare, ci exact cele mai vizibile, cele mai incitante din carte. Te miri că, chiar în cazul volumelor mai groase și mai grele, omul care aduce cartea a și citit cartea pe care o aduce. Pare că îi împărtășește unui prieten foarte bun cea mai recentă experiență de lectură
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
considerare cazul în care un persan s-ar întreba el însuși pe sine, autoflagelant, cum poate fi nimic mai mult decât ceea ce este. Recentul eseu masiv al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor (București, Humanitas, 2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene despre cum se poate să fii român. Perspectiva imagologică a Ruxandrei Cesereanu ar putea fi situată
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
inefabil tocmai datorită varietății sale și hibridului pe care îl reprezintă. Este un oraș surprins în fărâme epice, ca o gustoasă plăcintă tăiată în felii, din care autoarea invită la a se mușca pofticios. Scriitorii sunt insectele gingașe cele mai incitante de studiat, prin felul în care simțeau și reacționau în anii interbelici, drept care Ioana Pârvulescu îi prinde cu acul de argint în al său insectar. Ce anume cercetează autoarea? Lista este lungă: politikia, patriotismul de paradă, ieftin și dulcegăros, opțiunile
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
să rog îndeosebi pe directorii editurilor care tipăresc manuale să mediteze și la necesitatea asigurării resurselor livrești ale Școlii; cu atît mai mult cu cît este vorba, în cazul lui Ștefan Bănulescu, după opinia mea, de una dintre cele mai incitante creații romanești universale din secolul al XX-lea. N-am găsit, de pildă, la nimeni o mai sugestivă imagine a sfidării Timpului precum aceea din subcapitolul Întoarcerea lui Feisal: "(...) fugind roată prin curțile goale din jurul caselor, șturcoaicele și tătăroaicele din
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
cînd, citește România literară. Se ocupă, între altele, de comunicarea dintre două institute înrudite, New Europe College din București și Wissenschaftskolleg din Berlin. Cu regretul că spațiul nu ne permite publicarea integrală am alcătuit un colaj pentru cititorii noștri din incitantele scrisori-reportaj despre Noua Zeelandă, pagini firești și nu lipsite de un zîmbet subțire. Textele au fost scrise special pentru România literară. Dacă cineva se întreba cum poți fi neo-zeelandez, găsește aici răspunsul. Și poate va fi surprins să constate că, din
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
de cinematograf apăruse izbitor de asemănător în cartea de debut a lui Tudor Țopa, Încercarea scriitorului (1975). De aceea cred în infinita fascinație a acestor cărți care te îmbie permanent la jocuri cât mai neașteptate, la detectivisme de tot soiul, incitante și deloc gratuite. Cartea are, așadar, toate ingredientele specifice: amestecul parșiv de autentic și de ficțiune, spirit inventiv, ironie, umor, arta portretului, simțul observației, eleganța stilului, iar fragmentul sărutului din cinematograf cu Clara, femeia măritată, este una dintre cele mai
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
enunță doar concluziile, contând pe o convenție profesională unanim acceptată: cititorii le acordă creditul de a fi pricepuți și nepărtinitori observatori ai realităților de pe terenul ";lor". Iată un motiv în plus pentru care ";À tue tête..."/ ";Din răsputeri" e considerată incitantă și comparată cu simpatie cu un roman polițist. Dar asamblarea părților narative și a celor teoretice nu ";a ieșit" perfect de la sine. Autorii au schimbat pe alocuri ordinea cronologică a episoadelor A, astfel încât episoadele B care le corespund și decurg
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
aspect semnificativ, dar o lărgește totodată urmărindu-i implicațiile generale în interpretarea de ansamblu a operei lui Iuvenal, ca și în contextul literar al epocii."(pp. 30-31) Ceea ce transformă, apoi, această nouă interpretare a operei lui Iuvenal într-o lectură incitantă pentru cititorul mai mult sau mai puțin avizat, este modul tranșant în care autoarea demontează prejudecățile (pe cît de numeroase, pe atît de rezistente) perpetuate, inerțial, de-a lungul timpului în exegezele consacrate poetului latin. Astfel, faptul că multă vreme
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
doar o acoperire a suprafețelor, o extensie în spațiu, ci și o vocație a profunzimii temporale, căutându-se aici punctul de echilibru între notația descriptivă și fulguranța evocatoare, între mirajul rememorării și presiunea apăsătoare a concretului empiric. Nu mai puțin incitante și revelatoare sunt "aproximațiile" din această carte, în care se încearcă reconsiderarea unor personalități ca Emmanuel Lévinas, Petre Țuțea, Dinu Pillat sau evocarea atmosferei create în jurul revistei Albatros; în aceste texte, tendința spre rigoare se întâlnește, în chip benefic, cu
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
despre "scrisul autobiografic" nu a înregistrat, la apariția în românește, ecouri mai mari. Au fost unele recenzii, dar numai de simplă consemnare. Cartea răspundea totuși unor așteptări, cum spuneam, și încă mai mult: este plină de idei noi, de asocieri incitante, un eseu liber, ca viziune, dar și bine strunit, structurat, sub aspectul construcției intelectuale. Este de observat totodată că Versiune și subversiune aduce o schimbare de perspectivă în scrisul autorului. În cărțile lui anterioare (Un an de poezie, 1974, Arcadia
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
Tudorel Urian Puține dintre personalitățile diasporei revenite în țară după decembrie 1989 au dobîndit notorietatea și popularitatea lui Neagu Djuvara. Prin eleganța aparițiilor sale publice, jovialitatea sa naturală, incitantele cărți de istorie pe care le-a scris (amestec original de rigoare științifică și accesibilitate, dusă, uneori, pînă la limita familiarității depline cu cititorul) și volubilitatea înnăscută (mană cerească pentru realizatorii de emisiuni radio și tv, precum și pentru autorii de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache “O partidă de sex cu o menajeră poate fi o fantezie destul de incitantă, iar orice bărbat ar visa sa aibă o menajeră plină de pasiune și supusă tuturor dorințelor sale. Oferiți o șansă partenerului dumneavoastră de a vă vedea în asemenea ipostaze, cu costumul sexy de menajeră Mimi”. Așa scrie pe un site
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
multe și de toate și îi potolesc o sete nestăvilită de a cunoaște; dar într-un mod cu totul propriu, care ține de structura sa mentală și de aspirațiile lui, să le spunem poetice, unde intervine artistul, condeierul, omul literei incitante, chiar șocante adesea, tributar contemporaneității din care nu se poate sustrage, dovedindu-se totodată capabil s-o depășească. Atunci surprinzi la el ironia, simțul parodic, blamul derizoriului, mușcătura plină de orgoliu și de superioară compasiune. Este ipostaza în care ironistul
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
ori din listele lui minuțioase de personaje nu se regăsește, însă, în Cronică. Vinea a fost el însuși un "leopard" veritabil, căruia îi plac "povestirile orale" și "bîrfa crîncenă". Obiceiul lui de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care își amintește că Vinea "obișnuia să povestească diverse întîmplări despre actualii protagoniști ai vieții literare, altădată niște figuranți nefericiți". Astfel, "într-
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
au format un trio insolit, comparabil, într-o anume măsură, cu trioul Bioy Casares-Silvina Ocampo-Borges. Dar, dacă ultimul s-a cristalizat în condiții de libertate și transparență, primul s-a țesut din complicități clandestine, cu aspecte extraliterare tenebroase. O triadă incitantă pentru cercetare. De aceea, atunci cînd m-am documentat pentru articolul despre Petru Dumitriu, ce urma să apară în Dicționarul scriitorilor români (II, 1998), am recitit în paralel și opera celor doi prezumtivi coautori ai Cronicii. Cum tocmai apăruse volumul
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]