226,551 matches
-
anchetă!) nu se regăsește defel în paginile cărții! Aerul de autenticitate al filmului se datorează și unei distribuții feminine (cea masculină îi e net inferioară), care ar merita un premiu "global", pentru cel mai bun personaj colectiv - un personaj colectiv incluzînd, în partituri fulgurante, cu sau fără replici, nume cunoscute (Dorina Lazăr, Eugenia Bosînceanu, Margareta Pogonat, Maria Rotaru, Victoria Cociaș, Cristina Tacoi, Ecaterina Nazare, Eugenia Maci și altele), pînă la fețele expresive ale unor actrițe tinere, pe care doar regizorul ne-
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
a Teatrului Național, sală nu mare, ci uriașă, toate locurile sunt de mult vândute și sute de oameni fără noroc aruncă mereu celor din jur, ca pe o undiță, întrebarea "". Printre ei se agită și traficanții de bilete, care au inclus în această seară, în preț, un "adaos comercial" fabulos. Mai este o oră până la începerea spectacolului, dar lumea se grăbește să intre în sală ca să fie sigură că nu rămâne pe afară. Succesul este prezent și vizibil de pe acum, în
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
pluralismul. Călinescu ar fi fost capabil să scoată din literatură poezia sentimentală și morală a unui O. Goga dacă nu-i venea ideea să-l citească drept poet-pur. Și, ca să-i poată accepta pe tradiționaliștii de tipul Ion Pillat, a inclus tradiționalismul în modernism. Generația mea de critici a procedat la fel. Abia de curînd ne-am dat seama (nu toți!) că putem opera mult mai profitabil cu un concept larg de literatură, fără granițe și vămi. Aerul este acela al
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
marginalizați. Demonstrându-și din nou intuiția, Kaplan vorbește despre lărgirea politicii europene către această țară. (Si iată că, recent, România a propus ca în dezvoltarea relațiilor cu "noii vecini ai UE", Republica Moldova, Ucraina, Belarus si Balcanii de Vest, să fie inclusă Georgia - țară importantă prin poziția sa în regiunea Caucaz-Marea Neagră). Din punctul meu de vedere, asemenea cărți de călătorie - fascinante, dar cu inerente superficialități - n-ar trebui publicate fără adnotări, iar traducerile ar merita să treacă de simpla transpunere. Si
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
fragmentele de proză pe care Daniel Tei le publica, la sfârșitul anilor '60, în revista Amfiteatru. Prin 1984 autorul ardelean a mai "recidivat" cu niște piese de teatru apărute la Deva, și cam atât. Acoperișul fără casă (Editura Semne, 2002) include 19 povestiri scurte (dintre care mai mult de jumătate nu au fost niciodată date la tipar) și cinci piese de teatru, de dimensiuni foarte reduse (unele simple "pretexte dramatice", așa cum le numește autorul). Entitatea care dă titlul volumului (Acoperișul fără
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
propus organizarea unui simpozion pe tema respectivă, avînd în vedere și titlul comunicării mele: Dostoievski: quo vadis homo? După cum se vede, japonezii nu numai că au acceptat propunerea, dar și au organizat o dezbatere la nivel mondial. Și m-au inclus în program pe locul ultim, pentru concluzii. La ora actuală, unii cercetători din Rusia (și nu numai) abordează opera romancierului rus din punct de vedere exclusiv creștin-ortodox, reducînd problematica la domeniul eticii. Astfel tratează, adesea, opera dostoievskiană chiar și reputați
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
mișcătoare ale scrisului săptămînal, ale cronicilor de carte sau de artă, devin astfel vizibile cîteva teme: cultura ("numai stabilitatea axiomelor permite cultura" scrie într-un articol din 1969, articol totuși de reabilitare), omul, poezia (arta). Eseul valorează prin "mărturia omenească inclusă", prin "încercareșaț interioară" a celui care scrie și ispitirea, încercarea celui care citește. Și în întreprinderea sa de a deschide cuvîntul, scrisul săptămînal e la fel de important ca studiile academice: "nu va ezita să aleagă articolul, cuvîntul țîșnit spontan și capricios
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
străluciri de a doua mînă", refuzîn-du-le astfel participarea la valorile extreme. în texte se perindă, în încercarea de a risipi confuziile, intelectualul (titulatură dăruită cu multă generozitate la vremea scrierii articolului, 1941, și cu mult diminuată ca prestigiu astăzi), poetul (incluzînd atît creatorul, cît și "precupețul de poezie"), scepticul (scepticul român, pierdut în mare parte pe traseul istoriei), diletantul și amatorul (diletant fiind cel care, într-o epocă a specializării, încearcă să întregească tabloul unei epoci și să depășească specializările). Fiziologiile
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
al ediției, Victor Frunză nu scapă din vedere nici una din greutățile cu care se confruntă pentru realizarea seriei de opere complete. Optează pentru publicarea a tot ce a scris Pamfil Șeicaru în exil, 15-18 volume "în regim de urgență". Nu include în proiectul său aparițiile din diferite țări, dacă nu au drept bază manuscrisele sau dactilogramele românești după care s-au efectuat traducerile; aparițiile în România, de după 1990; textele care nu pot fi probate ca autentice, fiindu-le date dispărute manuscrisele
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Iuliu Maniu - Cazul României, Iuliu Maniu și Comunismul, Certitudinea lui Iuliu Maniu, texte selectate de Victor Frunză pentru primul volum al ediției Scrieri, consemnează drama fără eroi a unei societăți care vegetează în mediocritate și experimentează tragic "poltroneria democrației". Ele includ și drama morală a lui Iuliu Maniu, om cu prestigiu personal, însingurat și lipsit de "cunoașterea naturii bolșevismului" - distructiv - cu multiplele sale mreje de iluzii, fatal întinse bunei credințe, secondate de totala "alterare a prudenței", prea sigur pe tactica personală
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Așa se face că Tîrgul s-a transformat iarăși într-o tribună politică. Editorii au participat la o demonstrație împotriva războiului, la Berlin-Brandenburg, la Asociația de Land a Librarilor germani. Cancelarul Schröder și ministrul său de externe Fischer au fost incluși amîndoi, al propunea Uniunii Scriitorilor Germani, pe lista candidaților la Premiul Păcii decernat în fiecare toamnă, la Frankfurt, în incinta istoricei Paulskirche, locul de naștere al democrației parlamentare în Germania, la mijlocul secolului al XIX-lea. Günter Gras a condamnat vehement
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
concurând efectiv cu jucătorii de cărți care uită să se mai ridice de la masa de joc." Este rezumat în această mărturisire sensul activ al puterii de a face, cât și baza respectivului sens: imbold, capacitate de opțiune, nevoie de continuitate, inclusă în încordarea și înverșunarea de a nu ceda, de franchețe, de intimitate cu documentul manuscris ori pagină tipărită. Și pe deasupra a orice, lupta cu inerțiile, indiferent de criterii și împrejurări. Oricum, piedici, indiferent de orgoliul manifestării sau de veghea benignă
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
de a trece de la incertitudini și accident la necesitate istorico-literară, ceea ce Niculae Gheran propune ca perspectivă. Adică, volumul 22, Corespondență II, cu implicarea tuturor, în afara familiei, și volumul 23, Varia, caiete de creație, acte necesare biografiei marii opere, care îl include și pe scriitor, colaborări descoperite ulterior în presa vremii, cu identificările de rigoare, când textul fusese publicat cu pseudonim. Două frumoase motivări găsește editorul, ca o cheie de lectură, pentru introducerea corespondenței în corpul ediției. Le citez, ca pe o
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
motive. Ea ocupă locul central între preocupările literare ale autorului în discuție și este legată prin fire mai mult sau mai puțin vizibile de majoritatea celorlalte teme ale cărții. În linii mari, criticul vede revizuirea ca un proces complex care include "revizuirea etică și cea estetică a scriitorilor". Pe urmele Monicăi Lovinescu, Gheorghe Grigurcu susține: "Opera cuprinde tot ce a scris autorul în cauză și n-avem dreptul de a exclude dintr-însa Drum fără pulbere spre a "salva" Cronica de
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
în germene, la izvor, marile aluviuni ale generației. Din această pricină ea nu este un artist de prim-plan prin nici una din proiecțiile sale - așa cum de prim-plan sînt Geta Năpăruș, Teodor Moraru și alții pe care Lucia Ioan îi include în inventarul său -, ci un artist de fundal, unul care protejează forme și oferă garanții tendințelor multiple, nu prin epuizarea unui anumit comportament, ci prin luciditatea și prin vigoarea enunțului axiomatic. Ea nu dezvoltă eposuri și nici nu epuizează direcții
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
cu o piesă shakespeariană. Să fiu bine înțeles. Accept modernizările, nu sunt adeptul restituirilor arheologice, nu vreau să-l imit pe Șerban Cioculescu care striga "jos mâinile de pe clasici!", dar nici nu pot să aplaud orice năzdrăvănie, doar ca să fiu inclus în categoria așa-zișilor critici open minded sau pentru a face pe plac unora de la Teatrul din Oradea. Și ținând seama că în seara premierei o parte din spectatori, chiar foarte tineri, au profitat de pauză ca să plece frumușel acasă
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
locurile noastre.// Cel puțin un «da» din «dada»/ E de origine română./ Am dat literaturii universale/ Un «da» și un «nu»,/ Mai mult nu se putea!" Sumarul mai crește și prin capitolul Poezii alese de cenzură. În capitolul Cronologie sunt incluse multe date preluate din Jurnalul călătoriilor, publicat postum. Editoarea insistă asupra modificării datei nașterii, greșit încetățenită. Poetul s-a născut la 29 februarie 1936, nu la 19 februarie. Nota asupra ediției, Indicii alfabetici ai poeziei, după titlu și după primul
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
întîmplat. Volumul apărut la Editura Tehnică se citește cu interes și arată ca un veritabil album, plin de rafinament grafic ( "viziune editorială" - Roman Chirilă). Cel mai captivant capitol e "Recursul la memorie", pe o temă dată, tema "Pădurii spînzuraților"; capitolul (incluzînd mărturii, amintiri, confesiuni, interviuri vechi sau inedite, colaje de texte) încearcă să surprindă nu numai "drumul parcurs" pentru realizarea filmului, dar și o anumită "privire din interior"... Motto-ul capitolului îi aparține lui Ciulei: "Cultura românească e o parte din
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
cărți erorile și contradicțiile lui Homer. Detractori adevărați, sînt, la noi, Caion și N. Davidescu (aflați în "caragialiana" lui Ș. Cioculescu). În ce-l privește pe Eminescu, el a avut, printre contemporani, doi: Macedonski și Grama. Doar al doilea e inclus în "eminesciana" dlui Al. Dobrescu, în care figurează, în schimb, alți patru contestatari socotiți îndeobște în tradiția literară detractori ai lui Eminescu, deși, după părerea mea (care nu diferă de a lui Dobrescu!), nu sînt cu adevărat. Să-i luăm
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
poetul Nicolae Brânda: „un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală" (p.60). Între autorii de fiasco-uri editoriale Alex. Ștefănescu include un singur nume cu firmă, D.R. Popescu (pentru romanul Falca lui Cain - vezi p. 41). Chiar acceptînd ideea lui Alex. Ștefănescu potrivit căreia D.R. Popescu se află în involuție, parcă nu ne vine să credem că el a coborît ștacheta
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
vă mulțumesc... Și vă mărturisesc că niciodată nu mi-a plăcut să dau interviuri, dar mai ales să scriu ceva. Asta mi s-ar fi părut o prea mare îndrăzneală, față de memoria celui ce-a fost Panait Istrati. (Interviul este inclus în volumul Destine..., în pregătire la Ed. Semne - București)
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
perfecționezi pe cele pe care le-ai găsit. Le «naturalizezi» pe celelalte". De unde frămîntarea poetului între momentul prim, inelucidabil, al creației și "cazna" elaborării întregului text: "Poemul se naște din lupta dată în sufletul poetului între senzații și limbaj (acesta incluzînd și condițiile metrice), între sunet și sens". Cu toate că așezată în perspectiva credinței, nădejdii și iubirii (e citată și următoarea afirmație a lui Schlegel: "Poezia împrietenește și leagă cu legături inexplicabile toate spiritele care o iubesc", poezia nu e, din fericire
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
debutului editorial (București, Editura pentru Literatură Universală, 1969). Civilizația elenistică (retipărire, Brașov, Editura Orientul Latin, 2000) recheamă nemodificat textul primei ediții (București, Editura Enciclopedică Română, 1974). Cea de-a treia apărută în 2000 (Arta romană în România. București, Editura Meridiane) include, în proporții diferite, contribuții mai vechi. Singura carte pentru care nu există precedente rămâne în același timp opus maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
explicare orfică la o depășire, o transcendere a mundanului, după cum descifrarea trebuie să te facă s-o privești prin cele văzute, ca într-o oglindă, lumea celor nevăzute?". Lui Pierre Emmanuel i se detectează două repere: Hölderlin și Orfeu, ambele incluzînd necesitatea asumării căderii drept o condiție a elevației, a păcatului drept o premisă a absoluțiunii: "Coborîrea în tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]