136 matches
-
să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme; băștinașii au pasiunea fructelor verzi! Curățarea arborilor le este străină; dacă vorbești despre altoirea, elagajul plantelor, te adresezi unor increduli sau unor surzi! Struguri variați, excelenți, și vinuri oribile, pe care nu știu nici să le facă, nici să le conserve; care n-au nici alcool, nici zahăr, nici culoare! Iată ce știu oamenii să facă în România cu atâtea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stat liber cu manualul pe bancă și tot nu ți-ar fi folosit la ceva. În acest timp priviri nedumerite, dar nu admirative, se ridicau spre mine. Stăteam mai în spate și cei din față se răsuciră și se uitau increduli, nu prea curioși, strâmbi ca în fața oricărei întîmplări care iese din albia obișnuinței: dacă putusem învăța de zece (fiindcă, mârâind de neplăcere, profesorul mă anunță că îmi dăduse zece, dar că mă va verifica îndată printr-un examen oral) atunci
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
săturat de sex și încă pot satisface mai multe femei într-o singură noapte. Astfel de cazuri de longevitate în China au continuat să se înregistreze până în secolul XX, și chiar și astăzi există adepți taoiști care, uitând o lume incredulă, continuă să își cultive modul de viață și să atingă durate normale de viață de peste 100 de ani. În cartea sa Taoism: The Road to Immortality, John Blofeld citează un articol care a apărut în cel mai important ziar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să-l socotim pe înțeleptul chinez un nebun, iar pe Alberti un găgăuță. Și poate să ghicim râsul stingher pe care-l va inspira, peste un secol sau două, privirea noastră de credulitate candidă pe care timpul nostru așa-zis incredul o așează pe ecranele lui. Sarcină exagerată și pariu periculos. Nu-mi scapă faptul că e o anumită înfumurare în dorința de a acoperi epoci, stiluri și țări atâtea teritorii lucrate deja cum nu se poate mai bine. Nu poți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe care băieții tăi i-a luat pe sus din casa de pe plajă ieri, i-am spus eu de urgență. Ce ai făcut cu ei? Hai, că nu e timp de explicații acum, dar tipa e fiica lui. Mă privi incredul: — Vrei să spui că nu a murit, până la urmă? — Haide, omule, am spus eu. Roșcovanul Înjură, fața lui se Înnegri precum flacăra muribundă a unei lămpi cu gaz, buzele tremurându-i ca și cum tocmai mestecase sticlă pisată. Pe fruntea-i pătrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ajunse o șoaptă. Nu ți-am zis că Malk Cuțitul importă bagaboante din Lituania. Ce crezi că face cu ele? Credeam că le dă de lucru... Miller râse acid. — O, da. angajează și vinde. Ai reducere la cele folosite. Privirea incredulă de pe fața lui Logan Îl făcu să ofteze. — Uite cum stă treaba: de cele mai multe ori, peștii sunt cei care se ocupă de cumpărături. Una din fufe ia o supradoză și gata, ai plecat la Malkie's Cash and Carry. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și eu. Gata, am ajuns, anunță Sam. Ruby era cât se poate de recunoscătoare. Își storsese creierii Încercând să găsească un mod de a para cu tact Întrebările indiscrete ale lui Buddy. —Deja am ajuns Înapoi la hotel? Întrebă Irene incredulă. Ruby se Întoarse și observă că rumega ca atunci când o Întâlnise prima dată. —A fost tare repede. N-a fost repede, Buddy? Adică, dacă ai fi intrat pe la podul George Washington, ne-ar fi luat de două ori mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aminteam defel. Era, deci, faimoasă! Poate că de aceea nici nu se prezentase - presupunea că o s-o recunosc. Dar, nimic. Sincer vorbind, nu știu. E cumva faimoasă? Privirea fixă pe care am primit-o drept răspuns a fost În parte incredulă, În parte disprețuitoare. — Mda, a zis Emily plină de ifose, cu ochii Îngustați, și acel „mda“ suna de parcă ar fi spus: Că tâmpită mai ești. E Jessica Duchamps. După care a așteptat. Am așteptat și eu. Nimic. — Știi cine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
atingem treptele, și abia când ieșim afară și mergem de mână până apare marea știu că visez. — Of, e doar un vis, Edo! Ai venit în vis pentru că ți-a fost iar milă de mine, șoptesc eu, dezamăgită, strângându-l incredulă de mână. (De ce, atunci, simt atât de palpabilă atingerea lui? Mâna lui e rece și totuși simt că-mi transmite o căldură indefinibilă.) Marea e doar o iluzie, știu asta din visele trecute! — Vrei să vezi că nu e un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să-și întoarcă ochii spre el, obser vându-i surprinsă rictusul din colțul gurii. în mine au existat întotdeauna pporniri violente. Am ajuns și la școala de corecție... — Cum așa? Ce-ai căutat la școala de corecție? îl întrebă ea, incredulă. — Spărgeam mașini și furam tte miri ce. Am vrut să văd cum e să te nimic-nicești, precum ființa pe care o a-doram... N-aș fi crezut așa ceva în ruptul capului! rosti ea, cu gân dul dus. îmi închipuiam că sunteți
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cum cred entuziaștii, sau de unul avînd o poziție cel mult mijlocie pe scară axiologică, așa cum socotesc scepticii? Cei dintîi descoperă "un document istoric și cultural de excepție", "un alt Sebastian", "scriitor mare", "cel mai mare român dintre evrei" , iar incredulii acuză, în scrierea sa diaristică, un exces de subiectivitate, dezvăluiri "nedrepte", "accente discutabile", "generalizări stridente", o "virulență" nemotivată față de Mircea Eliade, resentimente față de Camil Petrescu, duplicitate, delațiune și chiar "mediocritate intelectuală". Cum am putea media cele două extreme? Manifestarea lor
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
ascultau și ei curioși acest basm modern din care nu se întruchipa însă nimic care să-i fascineze, că lumina ba apărea, ba dispărea, nici o minune, asta puteau face și ei cu o lanternă... Lavinia, ca și soțul ei, arăta incredulă, dar nu anxioasă. La urma urmei, părea ea să spună, totul poate fi adevărat, dar întrucît ne-ar schimba chestia asta destinul? Tot vom muri! Și atunci? "Vă amintiți vâlva pe care a produs-o descoperirea radiumului? reluai eu. A
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
drăcie. (Gorman se așeză și medită asupra opțiunilor. Hotărârea lui fu simplificată de faptul că nu există decât o posibilitate.) Apone, recuperează încărcătoarele de la toată lumea. Nu se poate trage acolo. Sergentul nu era singurul care auzise ordinul. Infanteriștii se priveau increduli și consternați. ― E țicnit, sau ce are? făcu Wierzbowski strângându-și pușca lângă el, ca pentru a-l sfida pe Gorman să vină să i-o ia. ― Și atunci ce folosim? mormăi Hudson. Insulte? Hei, locotenente, încercăm cu judo? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
transportorul se făcu țăndări aidoma unui soare pirotehnic. Rămășițele navei brăzdară cerul, apoi ajunseră rostogolindu-se la baza stației de epurare a atmosferei. O sferă de foc nemăsurată și efemeră aprinse văzduhul amurgit al lui Acheron. Buimaci, cei rămași întregi, increduli, ieșiră din ascunzători și priviră resturile; nu le venea să creadă că puterea lor de foc superioară și speranțele de a părăsi această lume se preschimbă deodată în scrum. ― Asta ne mai lipsea! exclamă Hudson, în pragul isteriei. Asta ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de luptă împotriva extremismelor secolului XVII, scepticismul și fanatismul alimentat de prejudecăți. La capătul acestei bătălii a fost câștigat cogito-ul și prin el, libertatea, lumina rațiunii libere. Ca urmare a raționalismului său Descartes ar putea fi trecut în rîndul “filosofilor increduli” dar ar fi o greșeală, căci filosoful nu poate să nu creadă. Atunci cînd se numește raționalist pur, el își retrage credința la nivelul rațiunii, dar credința lui rămîne întreagă. El crede în principiile lui, are încredere în intelect. Cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
caldă, atât de împăcată cu sine încât se citește în ea toată bunătatea Pământului. Spre deosebire de mulți dintre noi, el chiar părea convins de Adevăr. După ce ascultă scurta lui povestire, provocată de mine, cei din jur își feresc privirile, înspăimântați și increduli. Eu unul l-am crezut. Ajungem la piciorul baldachinului, la întâlnirea atât de dorită cu sacrul. Moaștele „invitate” ale Sfântului Maxim Mărturisitorul se găsesc amplasate oarecum la „picioarele” raclei Sfintei Parascheva. De altfel, o studentă din ASCOR responsabilă cu evacuarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
medalii sau imagini miraculoase până la pietre și sol de pe colina unde se spune că a apărut Fecioara Maria. Aceste suveniruri sunt distribuite ulterior familiei, cunoscuților, prietenilor, fiind percepute ca adevărate purtă toare de loc sacru într-o lume secularizată și incredulă. „Vor avea rolul de evocatori de memorie a prezenței Fecioarei, fiind vorba de obiecte factuale, măsurabile, palpabile.” (Claverie, 2003 : 347) Obiceiul de a lua obiecte dintr-un loc de pelerinaj (inclusiv probe materiale, cum se procedează până în prezent la Prislop
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la acest ultim punct cred că am întrezărit printre rânduri și „curajul” autorului care sparge cercul unei identități confesionale închise, prea puțin dispusă spre experimente ecumenice. Cartea conține mai multe relatări ale unor miracole operate la Mešugorje asupra unor pelerini increduli inițial, occidentali în marea lor majori tate, „pedagogia miracolului” fiind și în acest caz evidentă (Hasneș-Ciurdariu, 2006). Reacții la succesul repurtat de pelerinajul de la Mešugorje în rândurile credincioșilor ortodocși nu au întârziat să apară, cel puțin în mediul virtual, mult
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un eveniment oarecare. Nu am trăit în direct niciunul dintre evenimentele sfârșitului de an 1989, însă le-am urmărit continuu prin intermediul media și al convorbirilor telefonice. Cum am perceput eu aceste evenimente? Cu un amestec de bucurie și de stupoare incredulă. Bucurie profundă în fața imaginilor locuitorilor din Leipzig, din Berlin, din Praga ce au ieșit în stradă pentru a-și afirma libertatea recâștigată. Stupoare incredulă și neliniște de asemenea: nu cumva, undeva, tancurile și mitralierele se regrupau pentru a ataca pe
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
convorbirilor telefonice. Cum am perceput eu aceste evenimente? Cu un amestec de bucurie și de stupoare incredulă. Bucurie profundă în fața imaginilor locuitorilor din Leipzig, din Berlin, din Praga ce au ieșit în stradă pentru a-și afirma libertatea recâștigată. Stupoare incredulă și neliniște de asemenea: nu cumva, undeva, tancurile și mitralierele se regrupau pentru a ataca pe neașteptate? Aveam în minte represiunea recentă din Piața Tiananmen din iunie 1989... Unde era subterfugiul? Ecourile perestroïkăi de la Moscova, incontestabilele flexibilizări în funcționarea economiei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Cel născut din femeie, a străbătut secolii și ne luminează-n întuneric...) Eric Clapton n-a căzut suficient de jos, ca să se ridice apoi spășit, singular și proeminent în sânul vreunei biserici multimediate, de unde să dea lecții de creștinism publicului incredul. De pățit, a pățit-o destul, fie când era dependent de stupefiante, fie când bea până uita de nevasta prietenului, cea cu care s-a și căsătorit într-un final tragic. N-a devenit ceea ce în românește se cheamă bisericos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
câteva dintre numerele sale, am rămas năucit! Oare cum putea un autor care se respectă să se coboare până la un ton atât de josnic, atât de scandalos, atât de atroce? Recunosc că îl socoteam pe Marat scriitor mediocru, logician incoerent, incredul în morală, ambițios și dușman al oricărui talent; dar nu-l credeam în stare să violeze toate principiile, toate legile, mergând până la a-i calomnia pe oamenii cei mai ono rabili, până la a incita la masacru și la jaf. Mă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în intertextualitate și alte șiretlicuri la fel de rafinate, se apucă de noul volum cu o oarecare descurajare, veșnic repezit de autor, până când, brusc, se întâmplă o minune și lectura se preschimbă. Lectorul învață de la autor să sfideze, iar lectura Desperado devine incredulă (e oare adevăr sau operă?) și nemulțumită. Criticul e mai ușor redus la tăcere. Ideea că opera e adevăr și nu doar imagine a adevărului duce la concluzia că, din moment ce adevărul nu se poate schimba, opera nu poate fi contestată
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
comportamentale, care genereză entuziasm, minimizează procesul evaluării, în timp ce nesiguranța amplifică evaluarea complexității unei anumite circumstanțe. Aplicând acest proces asupra comportamentului politic, anumiți cercetători au revelat faptul că cetățenii entuziaști urmează în mai mare măsură linia impusă de partid, în timp ce aceia increduli își analizează mai atent opțiunile de vot (Castells, 2009, p. 287). Conform analizelor aceluiași autor, emoțiile pozitive sau negative converg din două sisteme motivaționale de bază (rezultate din evoluția umană): atracția și evitarea. Sistemul voluntar, bazat pe atracție, generează un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
jubilație, și somație: "păzea, că ne-am intrat în drepturi!" E-atâta ostentație în acest fel de a se prevala de modicele concesiuni făcute lor de menghina funcționalului încât anemica reanimare se însoțește abundent de țipete guturale, ce-i sondează incredule realitatea neconvingătoare. Ondine întoarse capul spre un alt tablou, căci îi repugna aerul lor de trupeți în permisie. − Înțeleg că te-ai simțit diminuată, încercă Trees să pună punctul pe i. Și totuși, la un moment dat îmi scriai cât
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]