2,622 matches
-
această similaritate a situației premisă impune legiuitorului - în lipsa unor motivări obiective și raționale - aplicarea unui tratament nediferențiat tuturor subiecților de drept aflați în situațiile anterior expuse. Invocă pasivitatea legiuitorului în ceea ce privește punerea de acord a normei de incriminare de la art. 335 alin. (1) din Codul penal cu dispozițiile Constituției, raportat la excepția de neconstituționalitate admisă prin Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017. Arată că situația de discriminare nerezonabilă și contrară dispozițiilor art. 16 alin.
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
constituțională de a include tractoarele agricole și forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal. ... 25. Cu privire la invocarea de către autoare a pasivității legiuitorului în ceea ce privește punerea de acord a normei de incriminare de la art. 335 alin. (1) din Codul penal cu dispozițiile Constituției, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017, Curtea observă că, după pronunțarea acestei decizii, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art. 147 alin. (1) din
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat Manuela Gornoviceanu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă imposibilitatea valorificării dispozițiilor din dreptul Uniunii Europene în ceea ce privește neconformitatea unei norme de incriminare cu regulile de drept european și cu instrumentele oferite de acesta, dar mai ales imposibilitatea valorificării acestora de către instanțele naționale, având în vedere modalitatea restrictivă în care este reglementat art. 16 din Codul de procedură penală în privința soluțiilor
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
prezent, cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și că apărarea făcută de autorul excepției în fața instanței supreme are în vedere, printre altele, și neconformitatea normei de incriminare prevăzute de art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc cu cea prevăzută la art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ce reglementează libertatea prestării serviciilor. Se susține că și
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ce reglementează libertatea prestării serviciilor. Se susține că și Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat cu privire la o soluție juridică similară din Austria, apreciind că o normă de incriminare nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene dacă nu este respectat principiul proporționalității și dacă acea incriminare nu este justificată de interese generale obiective, cum ar fi protecția jucătorilor sau reducerea dependenței de jocuri de noroc. Se arată că situația
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat cu privire la o soluție juridică similară din Austria, apreciind că o normă de incriminare nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene dacă nu este respectat principiul proporționalității și dacă acea incriminare nu este justificată de interese generale obiective, cum ar fi protecția jucătorilor sau reducerea dependenței de jocuri de noroc. Se arată că situația este similară în dreptul nostru național și că, desigur, aceasta este o chestiune pe care trebuie să
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
situația este similară în dreptul nostru național și că, desigur, aceasta este o chestiune pe care trebuie să o verifice instanța de fond. Se arată însă că, dacă în urma acestei evaluări, instanța națională ajunge la concluzia că norma de incriminare în vigoare la nivel național nu este conformă cu dreptul penal substanțial al Uniunii Europene, aceasta nu are la dispoziție o soluție prin care să valorifice dreptul Uniunii Europene. Se susține că, într-o astfel de situație, soluția este înlăturarea
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
și jurisprudența dezvoltate în baza acestora rămân de actualitate. Se susține că, potrivit vechii reglementări penale, definiția infracțiunii a avut în vedere echivalența dintre „prevederea în legea penală“ a faptelor și întrunirea în concret a tuturor elementelor de conținut ale incriminării. În prezent, art. 15 alin. (1) din Codul penal, care definește noțiunea de „infracțiune“, face trimitere la vinovăție, ca element distinct al acesteia, motiv pentru care Codul de procedură penală a preluat, la art. 16 alin. (1) lit. b), elementul
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
de a efectua, nemijlocit, în anumite situații, urmărirea penală. Constituția nu prevede expres vreo reglementare referitoare la efectuarea urmăririi penale de către procuror. Astfel, această soluție legislativă constituie opțiunea legiuitorului justificată de rezonanța socială deosebită a încălcării valorilor protejate prin incriminarea anumitor fapte. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea penală nr. 34/C/CP/2019 din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.483/243/2018/a1, Tribunalul Hunedoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, infracțiune de serviciu, este caracterizată sub aspectul tipicității laturii obiective ca o infracțiune de rezultat, legiuitorul condiționând realizarea ei de cauzarea unei pagube ori de o vătămare a drepturilor. Norma de incriminare prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este cuprinsă în capitolul III, secțiunea a 3-a a Legii nr. 78/2000 intitulată „Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție“, fiind o normă de trimitere prin care se conferă caracter agravat infracțiunilor de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, motivat de faptul că, în prezent, în art. 297 din Codul penal, cu denumirea marginală „Abuzul în serviciu“, legiuitorul a unificat într-o singură incriminare faptele de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, de abuz în serviciu contra intereselor publice și de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, fapte prevăzute în texte diferite (art. 246, 247 și 248) în Codul penal din 1969. Legiuitorul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
stabilește în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzută de acest text de lege, respectiv 20 de ani. În argumentarea acestei opinii, s-a avut în vedere faptul că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 constituie o normă de incriminare distinctă de orice altă infracțiune care ar putea intra în scopul grupului infracțional și stabilesc limite speciale de pedeapsă. Limitele speciale ale infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 au fost stabilite de legiuitor în considerarea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
cadrul Curții de Apel București a arătat că „prin considerentele Deciziei nr. 1/2015 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost definită infracțiunea autonoma, astfel: «În procesul de incriminare a unui act de conduită, legiuitorul elaborează conceptul faptei, care reprezintă dispoziția din norma de incriminare și prevede sancțiunea, respectiv pedepsele aplicabile faptului incriminat. » Așadar, o normă penală completă se compune dintr-o dispoziție care descrie faptul incriminat și o
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost definită infracțiunea autonoma, astfel: «În procesul de incriminare a unui act de conduită, legiuitorul elaborează conceptul faptei, care reprezintă dispoziția din norma de incriminare și prevede sancțiunea, respectiv pedepsele aplicabile faptului incriminat. » Așadar, o normă penală completă se compune dintr-o dispoziție care descrie faptul incriminat și o sancțiune care caracterizează ilicitul ca fiind de natură penală prin prevederea unei pedepse. (...)“ De regulă, trimiterea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
s-a voit să se repete situația anterior reglementată (dispoziția ori sancțiunea). În acest caz, norma de trimitere este incompletă, având caracterul unei norme de trimitere sau de referire care însă prin acest procedeu dobândește toate caracteristicile unei norme de incriminare tip. Același procedeu, al trimiterii la alte norme de incriminare, poate fi utilizat și în sens contrar, și anume cu funcție de excludere, în scopul eliminării din conținutul normei a unor raporturi. (...) Indiferent de modul cum sunt reglementate, variantele atenuate
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
ori sancțiunea). În acest caz, norma de trimitere este incompletă, având caracterul unei norme de trimitere sau de referire care însă prin acest procedeu dobândește toate caracteristicile unei norme de incriminare tip. Același procedeu, al trimiterii la alte norme de incriminare, poate fi utilizat și în sens contrar, și anume cu funcție de excludere, în scopul eliminării din conținutul normei a unor raporturi. (...) Indiferent de modul cum sunt reglementate, variantele atenuate ori agravate ale unei infracțiuni au trăsăturile constitutive ale infracțiunii
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
respectiv 20 de ani. În argumentarea punctului de vedere formulat s-a arătat că operațiunea de determinare a pedepsei prevăzute de lege pentru o infracțiune este o operațiune care se efectuează în abstract, raportat la dispoziția sancționatorie a normei de incriminare în cadrul căreia se realizează operațiunea de încadrare juridică a unei fapte săvârșite în concret. Minimul și maximul special al unei pedepse prevăzute de lege nu sunt influențate de aspecte de fapt contextuale, precum alte infracțiuni pe care și-a
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
în vigoare, se referă la „pedeapsa maximă legală, potențial de aplicat în procesul de individualizare ce este atributul exclusiv al judecătorului“, și nu la „pedeapsa prevăzută de lege“. Este de observat că legiuitorul consacră în ambele coduri o normă de incriminare autonomă, prevăzând o anumită conduită drept infracțiune, stabilindu-i propria pedeapsă prevăzută de lege în condițiile art. 141^1 din Codul penal anterior sau art. 187 din Codul penal actual separat de dispoziția sancționatoare a oricărei alte infracțiuni care ar avea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
sau nu vreo conexiune, de orice fel, cu infracțiunea astfel reglementată în mod de sine stătător, iar determinarea pedepsei prevăzute de lege pentru o infracțiune este o operațiune care se efectuează în abstract, raportat la dispoziția sancționatoare a normei de incriminare în cadrul căreia se realizează încadrarea juridică a unei fapte săvârșite și, implicit, modalitatea de calcul al termenului de prescripție. Atât conform vechii, cât și actualei legislații penale, prin pedeapsa prevăzută de lege pentru o infracțiune, din perspectiva calculului termenului
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
judecătorești (interpretare judiciară) pentru a emite un act de aplicare legal. ... 15. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței instanței de la Strasbourg, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
pe cale judecătorească, afectând, în final, unitatea aplicării lor de către instanțele naționale. Cu privire la problema a cărei dezlegare se solicită se constată că nu constituie o reală problemă de drept, generată de dificultăți de interpretare a normei de incriminare sau de opinii divergente exprimate în acest sens și argumentate din punct de vedere juridic. În speță, nu există dificultate în a aplica dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
proprii incriminărilor prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005, afectează integritatea bugetului general consolidat. Aceasta deoarece cele două infracțiuni anterior menționate au ca obiect juridic relațiile sociale referitoare la corecta stabilire și colectare a veniturilor bugetare, ambele incriminări presupunând încălcarea obligațiilor ce revin contribuabilului în materie financiar-fiscală sub aspectul evidențierii complete, declarării corecte și plății tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute de lege. Noțiunea de „obligație fiscală“ este, de altfel, definită în mod expres de legislația fiscală, la
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, paragraful 47, art. 1 alin. (1) din Codul penal stabilește că legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni, motiv pentru care în absența unei incriminări nu se poate vorbi despre o lege penală, Curtea a constatat că în conținutul normativ al dispozițiilor criticate nu sunt incriminate fapte care constituie infracțiuni, ci consecințele juridice pe care o condamnare penală le are în sfera statutului profesional al
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
Manuela Gornoviceanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care susține că dispoziția legală criticată încalcă principiul legalității incriminării din perspectiva lipsei calității previzibilității și accesibilității. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat anterior în legătură cu sintagmele cuprinse în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, Curtea reținând aspecte contradictorii, care conduc
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
alin. (5), privind principiul legalității, și în art. 23 alin. (12), referitor la legalitatea pedepsei, precum și în art. 20, referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportat la prevederile art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 446 din 28
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]