945 matches
-
din Legea fundamentală, care reglementează competența legiuitorului de a stabili infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În temeiul dispozițiilor constituționale menționate, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru acea faptă (Decizia nr. 1.205 din 20 septembrie 2011). Astfel, dacă prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție indică autoritatea competentă să reglementeze infracțiunile - Parlamentul, respectiv Guvernul pe calea delegării legislative constituționale
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
reține că modalitatea de reglementare a pedepsei pentru infracțiunea de omor calificat constituie forma de individualizare legală a acesteia, aspect ce aparține politicii penale a statului, prevederea unui regim sancționator specific infracțiunii analizate și proporțional cu pericolul social al faptelor incriminate necontravenind normelor constituționale referitoare la înfăptuirea justiției. În acest sens, Curtea menționează că individualizarea pedepselor penale constă într-o operațiune de personalizare a acestora, prin care pedepsele sunt adaptate la nevoile de apărare a valorilor sociale. Aceasta, întrucât chiar și
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea a reținut că din perspectiva principiului ultima ratio în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
calitate a legii, garanție a principiului legalității, reflectate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. De asemenea, s-a statuat că nu se poate considera „lege
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
Principiul proporționalității este apropiat principiului oportunității, acesta din urmă fiind necesar a fi respectat în aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare în vederea atingerii scopului represiv și preventiv al sancțiunii contravenționale. ... 17. Prin modificările operate, aceeași faptă contravențională este dublu incriminată: în planul ilicitului contravențional cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității prin aplicarea de către instanță a sancțiunii și în planul ilicitului penal prin aplicarea de către organele judiciare a unei pedepse cu închisoarea de la 3 luni la
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), instanța europeană a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern, însă vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. S-a reținut, totodată, că, pentru ca legea să satisfacă
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
legalității, prevăzut la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), instanța europeană a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern, însă vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză, care trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Se arată că s-a reținut, prin aceeași jurisprudență, că, pentru
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea a reținut că din perspectiva principiului ultima ratio, în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală. Or, în condițiile în care legiuitorul nu reglementează criteriile de discriminare în baza cărora se pot determina
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea a reținut că din perspectiva principiului ultima ratio în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
-se după principiul ultima ratio, care are semnificația comună de procedeu sau metodă ultimă folosită pentru a atinge scopul urmărit, acela de a apăra ordinea de drept. Din perspectiva principiului ultima ratio, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală. ... 14. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, contrar prevederilor art. 29 alin.
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
sunt invocate prevederile art. 49 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autorii acesteia susțin că limitele de pedeapsă reglementate de dispozițiile criticate nu sunt proporționale cu fapta incriminată, ce se încadrează în categoria infracțiunii de evaziune fiscală. Se observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din aceeași perspectivă, prin Decizia nr. 159 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu, fără a se aduce însă vreo atingere principiului egalității în drepturi consacrat de art. 16 din Constituție (în acest sens, Decizia nr. 783 din 15 decembrie 2016, publicată
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
stat necuvenit. (11) În cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, administratorul Programului va sesiza de îndată organele de urmărire penală, iar până la pronunțarea deciziei definitive a instanței privind caracterul penal sau nepenal al faptei incriminate suspendă aplicarea prevederilor contractului de finanțare și în mod subsecvent suspendă rambursarea tuturor sumelor solicitate de beneficiar. Articolul 13 Monitorizarea (1) Pe durata de valabilitate a prezentului contract, beneficiarul trebuie să își asume obligația furnizării către administratorul Programului a oricăror
HOTĂRÂRE nr. 1.240 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260524]
-
incriminări doar in abstracto, acesta fiind îndeplinit în concret numai atunci când fapta care formează obiectul cererii este pedepsită potrivit ambelor legislații. Cu alte cuvinte, cererea de extrădare și mandatul european de arestare pot fi executate numai atunci când fapta incriminată este pedepsibilă in concreto atât potrivit legislației statului solicitant, cât și conform legii penale a statului solicitat. Cât privește înțelesul expresiei „pedepsibilă în concret“, poate fi inclusă în această noțiune absența oricărei cauze care ar înlătura caracterul penal al faptei
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
stat necuvenit. (11) În cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, administratorul Programului va sesiza de îndată organele de urmărire penală, iar până la pronunțarea deciziei definitive a instanței privind caracterul penal sau nepenal al faptei incriminate suspendă aplicarea prevederilor contractului de finanțare și în mod subsecvent suspendă rambursarea tuturor sumelor solicitate de beneficiar. Articolul 13 Monitorizarea (1) Pe durata de valabilitate a prezentului contract, beneficiarul trebuie să își asume obligația furnizării către administratorul Programului a oricăror
HOTĂRÂRE nr. 1.239 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260522]
-
stat necuvenit. (11) În cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, administratorul Programului va sesiza de îndată organele de urmărire penală, iar până la pronunțarea deciziei definitive a instanței privind caracterul penal sau nepenal al faptei incriminate suspendă aplicarea prevederilor contractului de finanțare și în mod subsecvent suspendă rambursarea tuturor sumelor solicitate de beneficiar. Articolul 13 Monitorizarea (1) Pe durata de valabilitate a prezentului contract, beneficiarul trebuie să își asume obligația furnizării către administratorul Programului a oricăror
HOTĂRÂRE nr. 1.238 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260521]
-
funcție de tipul de risc și particularitățile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.). ... 8. Până la depistarea cauzei și eliminarea pericolelor/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat. ... 9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF, la punctele de contact din cadrul ANSVSA. ... ... B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din țări terțe, DSVSA dispun măsuri în baza prevederilor Regulamentului (UE) 2017/625
ORDIN nr. 66 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255665]
-
în funcție de tipul de hazard și particularitățile alimentului (aw, pH, temperatură etc.); ... 9. până la depistarea cauzei și eliminarea pericolului/riscului, în funcție de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; ... 10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei și comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din cadrul ANSVSA. ... ... B. În cazul produselor de origine animală provenite din import, DSVSA dispun măsuri în baza prevederilor Regulamentului (UE) 2017/625. 1. În situația
ORDIN nr. 66 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255665]
-
de minimum 150 grame din proba pozitivă și/sau tulpini de stafilococ coagulazo-pozitiv izolate din probă se vor trimite către IISPV în vederea identificării genelor codificatoare de enterotoxine. În cazul apariției unui focar de toxiinfecție alimentară, toate tulpinile izolate din alimentele incriminate sunt trimise către IISPV în vederea caracterizării definitive prin tipizare moleculară. ... 7. La capitolul I, secțiunea 6 se modifică și va avea următorul cuprins: Secţiunea 6 Supravegherea prin examene de laborator în timpul producției a altor produse care intră în
ORDIN nr. 66 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255665]
-
din 3 august 2006, și art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală. Astfel, infracțiunea prevăzută la art. 337 din Codul penal are ca obiect juridic secundar protejarea relațiilor sociale din domeniul înfăptuirii justiției și, prin urmare, săvârșirea faptei incriminate poate avea ca efect obstrucționarea actului de justiție“ (Decizia nr. 49 din 16 februarie 2016, paragraful 16). ... 21. Aceste considerente, care au fundamentat soluțiile de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele citate, sunt deplin aplicabile și în cauza de
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
Constituție, Parlamentul are competența de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituționale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă (Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, și Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 783 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 24 aprilie 2017). ... 17
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
a măsurilor asigurătorii, Curtea a reținut că reglementarea acestor excepții a fost determinată, în mod special, de importanța relațiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracțiuni și de pericolul social crescut al faptelor incriminate. În fine, Curtea a constatat că norma juridică a cărei neconstituționalitate este invocată obligă organele judiciare la luarea măsurilor asigurătorii în cazul unor infracțiuni ce au un obiect material care poate atinge valori foarte mari și al căror pericol social
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, împrejurare de natură a crea premisele comportamentului abuziv al unităților reparatoare. Se susține, de asemenea, că o altă gravă deficiență a textului incriminat constă și în faptul că legiuitorul lasă la totala dispoziție a unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ pentru alta din modalitățile de stabilire a valorii reparației, și anume, fie folosind sistemele de evaluare specializate, fie prin documente emise, în
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
reparatoare auto, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto, care ar putea să-i influențeze opțiunea. ... 35. De asemenea, Curtea reține că, în opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, o altă deficiență a textului incriminat constă în faptul că legiuitorul lasă la dispoziția unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ alta din modalitățile de stabilire a valorii reparației. Curtea apreciază însă că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]