107 matches
-
modern, unde desfășurarea epica și fenomenele prezentate sunt imprevizibile, insolite și se manifestă în realitatea cotidiană, drept o continuare a ei. Despre originea basmelor au existat mai multe teorii, mai importante fiind: teoria mitologica, teoria antropologica, teoria ritualista și teoria indianista. Mitul, istoria sacra, înscrisă în timpul "circular, reversibil și recuperabil", vorbeste despre zei, despre ființe fantastice cu abilități pentru călătorii cosmice și terestre. ul induce și ideea de lume repetabila, existentă în tipare arhaice, atemporale, încă de la începutul începuturilor. Unele gesturi
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
indiene, C. Poghirc a reușit - contrar directivelor autorităților comuniste - să fundeze și să cultive, cu toate resursele sale și cu un mare entuziasm, o școală română modernă de indianistică. Pe lângă editarea operelor lui Theofil Simenschy, el a acordat sprijin unor indianiști de frunte, și în primul rând lui Sergiu Al-George, de care l-a legat o strânsă prietenie și cu care a și fost în India. Este de asemenea cunoscut sprijinul pe care l-a acordat unor tineri indianiști, precum Radu
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
sprijin unor indianiști de frunte, și în primul rând lui Sergiu Al-George, de care l-a legat o strânsă prietenie și cu care a și fost în India. Este de asemenea cunoscut sprijinul pe care l-a acordat unor tineri indianiști, precum Radu Bercea, Mircea Itu, Dănilă Incze și altora de care nu-mi aduc acum aminte. A contribuit activ la invitarea unor profesori indieni, precum prof. Amita Ray (d-na Ray s-a stabilit apoi în România, reluându-și numele
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
la războiul din 1916 și coborând din strămoși făgărășeni care luptaseră în Războiul de Independență, în timp ce pe linie maternă avea rădăcini în Dobrogea și Basarabia. În anii 1948-1950 , care încerca să se realizeze pe doua planuri, ca medic și ca indianist, publicase deja primul său studiu, "Le mythe de l'atman et la genese de l'absolu dans la pensee indienne". În perioada 1950-1958, lucrează intens în domeniile indianistică, sanskrită, tibetană, filosofie, lingvistică, împreună cu prietenul său, Arion Roșu, publicând articole la
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
atribuie origini cât mai posibil « neaoș românești » mergând până a își schimbă numele insuficient românesc. O formă mai rară de snobism literar apare la oraș în anii antebelici, în jurul românului « Maitreyi » de Mircea Eliade: modă este, un timp, să fii "indianist". În perioada comunistă (1945-1989) snobismul ia forme noi, semnalate, măi timid desigur, în spectacolele lui Toma Caragiu. ul comunist nu mai este atras de occident, nici de naționalism, nici de civilizația indiană ; el se mândrește cu "origini sociale sănătoase" (adică
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
spațiul spre care tânjesc Honigberger și Zerlendi e „un ținut al fericirii, tărâmul nevăzut care aduce oarecum cu acea țară din "Orizontul pierdut" al lui James Hilton, minus însă viziunea «americană» a acestuia”. Naratorul nuvelei se identifică fără echivoc cu indianistul Eliade, el recunoscând fără ocol că publicase anterior o carte despre yoga, unde explicase anumite practici menționate în nuvelă. Este vorba de lucrarea științifică "Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne" (1936), în care Eliade descrisese pe scurt o
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
marcante ale culturii române. Din anul 1870, Vasile Burlă a devenit membru al Societății literare Junimea și a colaborat la revista "Convorbiri literare". Vasile Burlă a făcut parte din cercul junimiștilor foarte apreciați pentru erudiția sa. În studiul său despre indianiștii români, V. Bănățeanu îl definea pe Burlă nu doar ca un latinist renumit sau foarte bun cunoscător al limbii grecești, ci și „un strălucit cunoscător al limbii sanskrite”. Articolele sale despre filosofia orientală se regăsesc publicate în "Convorbiri literare". În
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]