114,184 matches
-
alfel, ne formăm și ne exersăm destul de rar instrumentele de analiză a exprimării orale - în bună parte din cauza unei tradiții centrate asupra scrisului, perpetuate prin școală (multe persoane care accentuează perfect, în mod spontan, cuvintele limbii materne, nu reușesc să indice clar vocala accentuată; cu rezultate dezastruoase în perceperea ritmului unei poezii citite fără voce). Așadar, nu ne-ar fi de mare folos să întrebăm diverse persoane în ce măsură pronunță hiat ori diftong (sau am obține doar informații despre gradul de cunoaștere
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
nume "cu sens de invocare, privind prolificitatea", cu sensul "să fie ultimul copil dorit"; ar reprezenta deci o tentativă magică de oprire a șirului nașterilor într-o familie. Că numele "românului generic" putea fi atribuit din afara comunității lingvistice românești o indică unul dintre primele contexte în care apare cu valoarea la care ne referim: Samuil Micu-Klein, în Historia Daco-Romanorum sive Valachorum, relatează înfruntările dintre episcopul Inocențiu Micu și reprezentanții din Dieta de la Sibiu, citînd o reacție disprețuitoare a "magnaților": "Așadar, un
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
viziune, cultivată paradigmatic, la noi, de un Tudor Arghezi sau de un Ion Caraion, care nu se mai simte atașată de o lume care a trădat ființa prin nici un soi de obligații. Nici o finalitate nu intră în jocul său care indică o transcendență coruptă, demonizată. Deviza e, aici, "inutilitatea", exprimată nu fără adaosul unui gest de groasă sfidare plebeiană: "inutile sînt toate îmi zic/ pe o coajă de pîine picură mierea de viespi/ muște fosforescente se izbesc/ de sticla ochelarilor/ tăi
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Este clar că într-o perioadă de transformări, precum cea actuală, rolul ultimelor două categorii este - poate deveni - determinant. Important este sensul în care acționează cei în cauză. Or, simplele înșiruiri (neîntîmplătoare) de nume, pe care mi le-am permis, indică tot atîtea posibile direcții antagonice de acțiune. Care sînt cele corecte? Le-aș putea, fără îndoială, indica pe cele aflate pe gustul meu, dar cu siguranță vor sări mulți care să spună că dreptatea este în altă parte. Așa încît
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
deveni - determinant. Important este sensul în care acționează cei în cauză. Or, simplele înșiruiri (neîntîmplătoare) de nume, pe care mi le-am permis, indică tot atîtea posibile direcții antagonice de acțiune. Care sînt cele corecte? Le-aș putea, fără îndoială, indica pe cele aflate pe gustul meu, dar cu siguranță vor sări mulți care să spună că dreptatea este în altă parte. Așa încît, în lipsă de altceva, trebuie să acceptăm sensul, destul de vag, indicat de Iordan Chimet: ";Trecutul, în orice
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
corecte? Le-aș putea, fără îndoială, indica pe cele aflate pe gustul meu, dar cu siguranță vor sări mulți care să spună că dreptatea este în altă parte. Așa încît, în lipsă de altceva, trebuie să acceptăm sensul, destul de vag, indicat de Iordan Chimet: ";Trecutul, în orice ipostază l-am privi, și-a epuizat virtualitățile, nu va rămîne pentru istorie decît o experiență colectivă definitiv consumată. Schimbarea nu poate fi gîndită decît după reperele, mai mult sau mai puțin clare, ale
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
de genitive. În genere, atrag atenția lanțurile cuprinzînd cel puțin trei genitive, dintre care fiecare e atributul termenului precedent: "o reflectare a efectului prezenței agenților" (Evenimentul zilei = EZ 1079, 1996, 4); exemplul următor aparține unui text clar parodic, așa cum o indică nu numai numărul determinărilor, ci și redundanța lor semantică: "Relansarea accelerării intensificării procesului de iuțire mai rapidă a luptei anticorupție" (Academia Cațavencu 20, 1999, 8). Succesiunea a două genitive e frecventă și normală; apariția a mai mult de trei e
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
celor șapte departamente contribuie în mod hotărîtor la progresul acestei discipline. Cred că Luvrul nu va publica niciodată îndeajuns în domeniul istoriei artei. La un moment dat, chiar dvs. ați formulat o întrebare, la care v-aș ruga să răspundeți indicînd cîteva repere: "Ce fel de istorie a artei așteptăm din partea muzeelor, a celor ce sînt răspunzători de ele și se mîndresc cu titlul de conservator?" Abordarea de pînă acum nu este suficient de tehnică, de științifică? Mă gîndesc la conservatori
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
chiar abuziv. Dar a-l da afară pe-un .chestor. care n-a putut rezolva cazul .Liceul Monet. pentru a pune în locul lui pe-un fost .rotit. despre care presa scrie că ar fi unul din vinovații căderii Bancorex-ului indică dimensiunea grotesca a farsei desfășurate sub ochii noștri. Esență polițienească a statului român actual nu are doar baze politice. Baza puterii polițienești este . în primul rând . o bază economică. Ea poate fi probata, la modul empiric, luând nume de nume
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
Întrebarea principală este dacă aceste "definiții" ne sînt de folos. Cele care apelează la sigle, nu la cuvinte, mi se par mai simple și mai eficiente. Sigla n-are capacitatea multiplă și nici ambiguitățile cuvîntului: e clar că un pistol indică polițistul, un cap cu părul sculat indică genul horror, o grenadă, acțiunea iar o inimă, dragostea. Mai greu e cu cuvintele. N-ar trebui atîtea: acțiune, suspans, thriller e cam același lucru. Definirea genului (și încă atît de...precis: comedie
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
sînt de folos. Cele care apelează la sigle, nu la cuvinte, mi se par mai simple și mai eficiente. Sigla n-are capacitatea multiplă și nici ambiguitățile cuvîntului: e clar că un pistol indică polițistul, un cap cu părul sculat indică genul horror, o grenadă, acțiunea iar o inimă, dragostea. Mai greu e cu cuvintele. N-ar trebui atîtea: acțiune, suspans, thriller e cam același lucru. Definirea genului (și încă atît de...precis: comedie neagră, comedie romantică ori comedie pur și
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
în alte limbaje (științifice): "vom cerceta mai în amănunt pinguinii, focile și ne vom pregăti pentru topica următoarei săptămâni care va fi despre relațiile ce au loc între viețuitoarele ce alcătuiesc lanțul trofic din Antarctica" (lefo.ro); "vă rugăm să indicați topica lucrării, și să dați detalii, dacă cuprinde date empirice, dacă este o variantă revăzută a altui document sau o lucrare în evoluție" (univsp.ro); "Congresul National de Urologie. Informații generale. Comitet de organizare. Topici de congres" (romuro 2001. econgres
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
de a fi, legitimă, a muzicii; un continent, poate cel mai mare, al ei. Convergența celor două continente opuse este o problemă de timp, după deriva lor de la începutul secolului 20. Epoca noastră a făcut primul pas, iar semnale diferite indică faptul unei apropieri dintre muzica serioasă și cea de divertisment. Voi reveni în alt context asupra acestui subiect. O altă observație importantă este că tinerii - din ce în ce mai mult - înțeleg muzica ca pe un suport pentru imagine. Aproape tot ceea ce sună poate
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
spunându-mi că o consideră o piesă comică, el comentând coloana sonoră de la filmul lui Chaplin și nu textul original. Și exemplele pot continua. Nu intenționez să caut aici cauzele acestei schimbări de paradigmă culturală. Mă rezum numai la a indica faptul că, pentru generațiile în formare, referințele culturale originare încep să se piardă. Le iau locul referințele de gradul doi, comentariile, în cel mai bun caz. Iar aceste referințe de gradul doi sunt obținute, în general, pe calea cea mai
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
a sentimentului puterii". Solitarul ultragiat care e poetul în discuție apare crud în gesticulația d-sale ce acreditează absurdul asezonîndu-l cu sarcasme. E o violență derivată a singurătății ce-și divulgă slăbiciunea în chip paradoxal, ducînd la acea "bufonerie sîngeroasă" indicată de Baudelaire: "o disperare ca toate celelalte/ la urma urmelor/ ombilicul e doar prima cicatrice/ un fel de zero/ de unde începe numărătoarea inversă" (raynela sau 27 de poeme găsite într-un tomberon). Ori: "astăzi ar fi o zi/ tocmai bună
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
se află cu adevărat la o răscruce. Doar propria noastră prostie (sau nemernicie) ne poate da jos de pe șinele, în fine montate, ale drumului spre o lume normală. Și le mai spun pentru că semnalele provenind din înaltele cercuri ale puterii indică un fel de angoasă că România s-ar putea elibera, cât de curând, de vechea sa identitate comunist-bolșevică. Or, dl. Geoană a ajuns să fie identificat, în propriul său partid, drept un agent al schimbării. Ieșind prea în față, eclipsând
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
iar eventualele sale merite trec automat asupra lui lider maximo pesedist. Luând-o în brațe pe inerta doamnă Puwak și contrapunând-o lui Mircea Geoană, premierul își deconspiră, fără putință de tăgadă, rădăcinile gîndirii comunistoide. Că lucrurile stau astfel ne indică brusca revitalizare a "doamnei cu coc". în disperare de cauză, și pentru că probabil nu e bună de altceva, d-na Puwak a fost trimisă într-un soi de ridicolă croazieră pe Dunăre. Evident, pentru a ne dovedi cât de utilă
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
Astfel, nu vei putea spune că ai fost înșelat. Cunoști îndestul datele problemei, ca să o putem reduce la principiile ei. Vor cu orice chip să fii făcut fericit, fie că o dorești sau nu; iar ca să ajungi acolo, ți se indică două căi contradictorii. Sau să fii fericit împreună cu ceilalți, ca o verigă într-un lanț sau să-ți găsești satisfacție întorcându-le spatele, precum melcul în cochilia lui. Au, câteodată, bunătatea să te lase să-ți faci alegerea: spune-ne
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești actuale sînt destul de numeroase; cele care urmează sînt culese din Internet (din pagini pentru care am indicat adrese simplificate). La singular sensurile par a fi cele din limba-sursă ("caracter, aspect tehnic"): "nu le place grafica site-ului sau mai știu eu ce altă tehnicalitate" (books.dreambook); "Legea 10/2001, luată în ansamblu, cu toate defectele ei de
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
vostru. Eu nici măcar nu știu exact cum expune camera" (fotomagazin.ro); "fără să se bage în tot felul de tehnicalități, și eventual folosind și părerea, dar și experiența, personală" (libris. fil. unibuc.ro); "au strecurat printre "tehnicalități" jaloanele care să indice drumul cel bun" (prestigiu. matco.ro); "oricît de spectaculoase ar putea fi însă astfel de cifre și tehnicalități financiare, dincolo de bunăvoința politică din fundal, ele nu au nimic magic" (Monitorul de Brașov, 9.08. 1999). Probabil că termenul tehnicalitate va
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
lingvistică ea trebuie salutată cum se cuvine. Cu atît mai mult cu cît reeditarea se face nu după zeci de ani, ci după numai patru, cum este cazul cu Dicționarul de științe ale limbii (pentru economie de spațiu îl vom indica mai departe prin D), publicat pentru prima dată la Editura Științifică în 1997, epuizat repede și retipărit în 2001 la Editura Nemira. Această nouă ediție, impresionantă încă de la prima vedere prin cele peste 500 de pagini ale sale, ne prilejuiește
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
a se preciza că este un concept introdus de N. Chomsky, la performativ că acest termen îi aparține lui J. L. Austin. Considerăm însă că numai citarea celui care a introdus o nouă noțiune lingvistică nu este suficient dacă se indică unde și cînd s-a întîmplat așa ceva. Dacă la Austin lucrurile par simple pentru că la Bibliografia de la sfîrșitul volumului nu este menționată decît o singură carte a sa, la Chomsky nu este prea ușor de detectat în care dintre cele
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
tinerețe și maturitate. La fel o fac și fiii lor.Vicontele de Bragelonne e, între altele, un roman al fiilor. Care vor eșua. (Nici chiar Louis XIV nu este, întru totul, o excepție, vom vedea). Chiar și titlul cărții o indică. Vicontele de Bragelonne nu va ajunge niciodată conte, ci va fi reabsorbit în mit. Aici apare însă nu numai Raoul, miticul fiu a doi bărbați, ci și fiul lui Carol I, al ducelui de Buckingham, al contelui de Wardes, al
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Arcipelago malinconia), tomul din 2001 cuprinde, pe lîngă "Cuvîntul înainte" semnat de cea care a îngrijit volumul, o amplă introducere datorată Antonellei Anedda. Partea antologică propriu-zisă este împărțită în cinci secțiuni, fiecare grupînd cîte trei poeți, secțiuni ale căror titluri indică ipostaza melancoliei care se degajă din textele ilustrative: Tăceri, Umori, Oglinzi, Distorsiuni, Depărtări, titluri avînd substantivul la plural, pentru a spori intensitatea sugestiei. Fiecare secțiune pune alături cîte trei autori (prima de pildă îi cuprinde pe Nelly Sachs și Paul
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
și amuzantă, ilustrativă pentru procedee, dar evident marcată de riscul efemerității și al circulației limitate. Abrevierile sînt impuse în mare parte de condițiile mediului de comunicare, de nevoia de a scrie scurt și rapid, dar au și rolul de a indica apartenența la grup. Cele mai numeroase provin din sintagme reduse la inițialele cuvintelor care le compun (ca în uzualul ș.a.m.d. "și așa mai departe" sau în argoticul AMR "au mai rămas"): imho "in my humble opinion" ("în umila
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]