28,008 matches
-
Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 297. 30 Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea II, Cap. X, 95.3., traducere, note și indici de Pr. Prof. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 4, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1982, p. 284. 31 Idem, Stromatele, stromata a II-a, cap. XX, 118.7., 119.1
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
catastrofă 33 Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a cuplului, traducere și adaptare de Constantin Jinga, Edit. Amarcord, Timișoara, 1995, pp.105-106. 34 Jean-Claude Larchet, op. cit., p 482. 35 Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, III, trad., note și indici de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 2, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 494. 36 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 114. 37 Prof V.V. Zenkovski, Convorbiri cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1986, p. 579. 108 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p. 244. 109 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 145. 110
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, București, 1989, p. 263. 149 Ibidem, p. 259. 150 Sf. Grigorie de Nyssa, Viața lui
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 237. 163 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 136. 164 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., p. 270. 165 Sf. Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XIV, 3-5, traducere, note si indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 1, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 119. 166 Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 101. 167 Sf. Clement Romanul, op. cit., p. 119
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
amîndouă odată,/ Poetu' le excită organul erectil al metaforei/ Criticu' le pune diagnosticul pe text". Deoarece succesul erotic nu e numai o marcă a bărbăției ("Ca oricăror macho adevărați, nouă ne plac femeile mai mult decît retoric"), ci și un indice al "putinței" în genere, în speță al actului creator: "De-un fir de păr de-al lor depinde opera noastră,/ Opera Magna". Spre deosebire de Mihail Gălățanu, emulul d-sale, Ioan Es. Pop, face figura unui însingurat, a unui circumspect. Filonul rural
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
10.02); sînt folosite persoana a II-a singular generică și construcțiile populare de intensificare: "Televiziunea publică se află în mâna Guvernului și te sancționează de nu te vezi" (Senat, 28.08. 2003). Pasajul de mai jos cuprinde mai mulți indici siguri de autenticitate orală: conectori populari, demonstrativul ăștia, înlocuirea dativului prin construcția prepozițională cu la, expresii familiare: "Păi, doamnă președinte, oamenii ăștia amărâți, în două bâte, sau cu căruciorul, la ăștia numai de transportul pe CFR nu le arde! Aștia
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
panaceu pentru orice fel de subiect. Numai că, așa riguros clasate cum par (v. p. XLIV-XLV din primul volum, unde sunt înșirate cele 23 de categorii de subiecte documentate, fiecare dintre acestea cu o întreagă serie de subdiviziuni, dar și indicii tematici de la finalul fiecărui tom), așa de atent redactate filologic (citarea exactă a sursei, indicarea, printr-un semn grafic suplimentar, a contextului cultural din care provine proverbul, glosarea acestuia, alăturarea variantelor și, câteodată, chiar a unor echivalente străine), Proverbele... par
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași z nelu@hotmail.com; nelu@uaic.ro CICERO, Paradoxa Stoicorum. Paradoxurile stoicilor, ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, indice și postfață de TRAIAN DIACONESCU, prefață de GHEORGHE VLĂDUȚESCU, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, 127 p., ISBN 978-973-8455-39-9 Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu prima versiune bilingvă în cultura română a „microtratatului ciceronian Paradoxa
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să-i aducă daruri, să vină noaptea acasă la el, să-i adreseze rugăminți (precari) și, în fine (denique), să i se milogească (supplicare)”. Ne vom opri mai pe larg asupra câtorva aspecte legate de elementele adiacente traducerii - note, comentarii, indice etc. Surprizele te întâmpină de pe pagina de titlu, unde se menționează o Postfață realizată de Traian Diaconescu, dar acesta semnează Repere istorico-literare. Paradoxa Stoicorum (p. 111-124). De asemenea, așa-zisa Prefață a lui Gheorghe Vlăduțescu, al cărui nume de la p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 84; 19, 4 și 6 - p. 86) a fost înlocuit (de ce?) cu Daza (p. 85, 87, 115, 117, 125, 127, 129, 133, 135, 137, 149, 155, 157, 159), Asclepius (33, 5 - p. 118) cu Esculap (p. 119; vezi și Indice, p. 235), Massilia (29, 7 - p. 110) cu Marsilia (p. 111) (care nu figurează la Indice), ripa Istrica (17, 4 - p. 78) e tradus „malul Dunării” (p. 79). O altă inconsecvență din traducere este legată de tratamentul diferit al toponimelor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
87, 115, 117, 125, 127, 129, 133, 135, 137, 149, 155, 157, 159), Asclepius (33, 5 - p. 118) cu Esculap (p. 119; vezi și Indice, p. 235), Massilia (29, 7 - p. 110) cu Marsilia (p. 111) (care nu figurează la Indice), ripa Istrica (17, 4 - p. 78) e tradus „malul Dunării” (p. 79). O altă inconsecvență din traducere este legată de tratamentul diferit al toponimelor: dacă s-a păstrat forma Moesia (4, 3 - p. 51), Hispa nia (8, 3 - p. 59
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
36, 3 - p. 125). Antroponimele sunt tratate la fel de inconsecvent: unele au fost conservate în forme latinească - Donatus (p. 43, 75, 123, 161), Decius (p. 51), Constantius (passim), Galerius (passim), Maximinus (passim), Candidianus (p. 89, 157, 159), Severianus (p. 159) (la Indice, p. 236, apare ca Severian) ș.a. -, altele în variantă românească - Domițian (p. 49), Valerian (p. 51, 53), Aurelian (p. 53), Dioclețian (passim), Maximian (passim), Constantin (passim). Toate aceste inconsecvențe arată că cei doi îngrijitori ai volumului nu s-au ghidat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în editarea unui text să-și fi spus cuvântul<footnote Deși Dragoș Mîrșanu a mai îngrijit, în aceeași colecție a Editurii Polirom, ediția Ankoratus a lui Epiphanios. footnote>. Acest fapt este de monstrat și de alte aspecte - de exemplu, de Indicele de referințe biblice (p. 233) și cel de nume proprii (p. 235-237). Autorul lor (nu se știe care dintre cei doi îngrijitori este, pentru că nu se precizează pe pagina de titlu, nici în Notă asupra ediției) a indicat pagina din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
conform normelor de editare a izvoarelor istorice antice, fiind vorba de o singură scriere în ediție bilingvă, materiile din Index trebuie să facă trimitere la cartea și capitolul din textul latin, nu la pagina din cel românesc. De asemenea, la Indicele de nume proprii, autorul - care o fi el - a găsit de cuviință ca, pentru unele persoane, să menționeze între paranteze statutul lor; faptul nu e greșit, deși nu se prea obișnuiește pentru izvoarele antice, dar e regretabil că, din nou
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în politică, limba de lemn). Paradoxul acestei cărți este acela că deși este plină de informații, ea nu ajunge la nici o concluzie evidentă, nu pare a fi în măsură să reliefeze opțiuni ale autorilor și să sugereze eventuale soluții. Prin indici statistici și comparații cu situația din țările occidentale sau din alte state foste comuniste autorii pun în evidență situația excentrică a vieții politice românești, fără a schița însă vreo cale de ieșire din criză. Foarte buni colectori și administratori de
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
valoroasă serie de asemenea conferințe, dublând un tot atât de exersat traducător, este cuprinsă în cel de al cincilea volum de Opere, recent apărut - în partea întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea, din șapte tomuri de Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări, în anul 1969, sub îngrijirea istoricului
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
este mai ales un centru viu al lumii literare postbelice. Între colinele acestui oraș au loc toate scandalurile generate de apariția volumelor sale, aici se publică din ’54 revista „Nuovi Argomenti” pe care o conduce, în Vatican este pus la Indice volumul Povestiri romane și nu foarte departe de Piazza San Pietro același volum reușește să adune consensul și solidaritatea aproape unanime a lumii literare, atunci când în 1952 i se atribuie Premiul Strega. Dragostea romancierului pentru orașul său natal și pentru
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Columna Traiană, este premonitorie pentru informația din ultima strofă, care urcă puternic În tonalități wagneriene: „Vuietul acestui câmp, / mă Învăluie, mă doare.../ Și o clipă, mă cheamă / acolo-n vâltoare”. Aici, metafora, ca În atâtea zeci de exemple, are suficienți indici contextuali, Însă ea rămâne nucleul enunțului formulat - alăturarea prin suferință, asumarea acestuia, deci luare În posesie a ei, În sensul unei contopiri conștiente cu arta. Numai Încape Îndoială că istoricitatea de pe Columna de la Roma rămâne vie, datorită artei basoreliefului care
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
are o capacitate de dilatare mult mai mare exercitând o presiune interioară mult mai ridicată); procedeele de umplere (utilizarea temperaturi ridicate folosește vidului pentru a micșora presiunea interioară. 3. Substanță uscată solubila este dată de totalitatea substanțelor solubile care influențează indicele de refracție.°Bx = u.m se determina prin metoda refractometrică cu ajutorul refractometrului de mână Zeiss sau de laborator Abbé ( se citește pe scală gradata indicele de refracție la 20°C, indicele 20) nu se fac corecții de temperatură, întrucat aparatul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
micșora presiunea interioară. 3. Substanță uscată solubila este dată de totalitatea substanțelor solubile care influențează indicele de refracție.°Bx = u.m se determina prin metoda refractometrică cu ajutorul refractometrului de mână Zeiss sau de laborator Abbé ( se citește pe scală gradata indicele de refracție la 20°C, indicele 20) nu se fac corecții de temperatură, întrucat aparatul este etalonat corespunzător. 4. Determinarea acidității Principiul metodei Metodă constă în neutralizarea acizilor dintr-un produs cu o soluție de NaOH (baza) până la pH=7
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
solubila este dată de totalitatea substanțelor solubile care influențează indicele de refracție.°Bx = u.m se determina prin metoda refractometrică cu ajutorul refractometrului de mână Zeiss sau de laborator Abbé ( se citește pe scală gradata indicele de refracție la 20°C, indicele 20) nu se fac corecții de temperatură, întrucat aparatul este etalonat corespunzător. 4. Determinarea acidității Principiul metodei Metodă constă în neutralizarea acizilor dintr-un produs cu o soluție de NaOH (baza) până la pH=7 în prezența indicatorului, fenolftaleina. Modul de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
unitatea de productie ● segment al liniei de fabricație Capacitatea de productie (C) a unui segment al liniei de fabricație se determina cu relația: C=K I Td K= mărimea caracteristicii tehnicoproductive a segmentului de bază al liniei de fabricație; I=indicele de utilizare intensivă ( reprezintă producția ce se poate obține în unitatea de timp în unitatea de măsură a caracteristicii tehnico-productive; Td = fondul de timp maxim disponibil (în zile/ ore); arată timpul în care se poate asigura folosirea verigilorde producție într-
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ieșit la mal laolaltă cu animalele care zvâcnesc în herghelii //m-am oprit de prea multe ori în dimineața asta Forma noastrî fonicî pe o plajă cu cerul găurit facem iubiri non stop și bordeluri tragem sare în vene urmăm indici către Dumnezeu stăm îngenunchiați ne rugăm la regi împrăștiați cu scârțâit în tibule suntem carnagii din care sarea s-a adunat Dimineațî pe RUE 302 mor tânăr în sania în care mă legeni. articulații ca ochii de femeie peste care
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de băutura minunată, de băutura cea de nedescris a tainelor Duhului ...”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura posedă liber arbitru să coopereze cu această lucrare, dar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]