173 matches
-
interesați a cerceta "viața politică" a marelui gazetar, chemat irezistibil de sirenele jurnalismului. "Absorbit" de programul eminescian, N. Georgescu anunța, încă în 1994, acea "altă viziune", impunând în eminescologie un nou curent, ilustrat de câteva prestigioase nume, așa-zișii "cercetători indisciplinați". Printre ei, desigur, în primul rând, Theodor Codreanu și N. Georgescu, apoi Călin L. Cernăianu deschizând o anchetă juridică de ecou, I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit, Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub conducerea lui Walter cel Sărac, celălalt condus de un căugăr, Petru Ermitul, amîndoi reunind oameni simpli, însuflețit de o adîncă credință, ce se va trasforma curînd în fanatism și va determina cumplite pogromuri în calea cruciaților. Această expediție populară, indisciplinată și prea puțin obișnuiți cu meseria armelor, va fi decimată de foamete și căldură, înainte de a fi exterminată de turci în 1096, pe malul asiatic al Bosforului. Baronii nu pleacă decît în 1097, sub conducerea cîtorva mari seniori: ducele Lotharingiei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cântăreț bisericesc. Pichiu Dumitru - tatăl a fost exclus din partid pentru mărturie mincinoasă. Turcu Nicolae - tatăl exclus din partid pentru activitate legionară, iar el s-a exprimat dușmănos, afirmând că țărănimea are un nivel de trai scăzut. Grumeza Corneliu - recalcitrant, indisciplinat; a întreținut relații cu o studentă, din care a rezultat un copil. Davicu Savel - părinții au avut depozit de vinuri în Roman, au depus cerere de plecare în Israel. Noi acum nu avem cum proba veridicitatea celor consemnate în informare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Rolul instituțiilor de învățământ superior în dezvoltarea cercetării științifice" (la toate institutele)"30. Odată temele stabilite, se stabileau conferențiarii și graficul ședințelor. Se prezenta prezența la aceste ședințe în procente. Cele mai disciplinate erau Conservatorul și Institutul Agronomic. Cele mai indisciplinate instituții erau IMF, cercul de estetică de la UAIC și Facultatea de Electrotehnică de la IPI. Modelul acesta al discuțiilor nu era agreat de către toți activiștii. Într-o ședință din 1972, Florea Pavel deplângea faptul că activitățile politico-ideologice "îmbracă de multe ori
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și făcut, dar cum să detronezi bobul, planta alimentară de bază a francezilor și nu numai, Încă din epoca de piatră? Doar Înființând un teren experimental, sub ochii parizienilor - flămânzi dar suspicioși -, pe care să-l păzești cu soldați cam indisciplinați, care coceau noaptea cartofi de le ajungea mireasma hăt departe, ba chiar și dormeau În post taman când careva venea la furat. Deh! Tentația fructului oprit... Doar că astfel nu s’a Înlocuit doar mica producție a bobului cu aceea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar forme extreme de pioșenie în gesturi, acte rituale, lecturile practicate. Studiul pietății constituie o ultimă posibilitate de cunoaștere aprofundată a gândirii pelerinului (De Luca, 1995 : 45). La urma urmei, studiul religiei „populare” se reduce la studiul sufletelor simple, rebele, indisciplinate, dar dornice de pietate. Arnold Van Gennep se poziționează și el ca un adept al studiului pietății populare, în relație cu formele de devoțiune populară. Dincolo de textele sacre ale Bisericii și „iradierea” acestora, se ascunde pietatea, având forme de expresie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
omului odată cu cel al întregului popor, țelul suprem al socialismului și comunismului" (Prisca: 1978, 110). Drepturile cetățenilor României erau gândite și aplicate numai prin intermediul statului-partid. Nu existau în afara acestuia, ceea ce ar fi echivalat cu existența unui climat social "anarhic" și indisciplinat care ar fi compromis dezideratul leninismului romantic de a integra societatea în programul să de "construire a socialismului" și de transformare a RSR într-o putere cât mai impozantă în plan internațional. Drepturile omului trebuiau puse în practică pentru oameni
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Mazăre cu Iulian Bălan, Petru Foti și Sebastian Avram. Datorită incertitudinii politice viața a fost lejeră. Director a fost numit un oarecare Guțan, comunist în ilegalitate, dar dizident prin închisoare. Printr-un proces intern al partidului comunist, astfel de elemente „indisciplinate” fuseseră reabilitate cu condiția să preia funcții administrative și să se subordoneze întocmai dispozițiilor partidului, în caz contrar așteptându-i condamnări sub acuzația de trădători ai pcr-ului și ai cauzei muncitorești. Cei mai mulți au intrat în front. La sfârșitul lui Noiembrie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
audiențe. Rosetti de la Căiuți (Ocna). Ora 5 Docan, care este destul de montat împotriva lui Brătianu. Seara Slade pentru iluminatul electric în Sinaia. Sâmbătă, 14/26 ianuarie Vreme închisă, rece și umedă. Ora 10 Sturdza. Ora 11 Lecca. Camera e complet indisciplinată. După-amiază audiențe. Ploaie. Seara scris. Ora 10½ plecat cu Elisabeta la teatru, bal și tombolă a Societății Elisabeta, prezent întregul corp diplomatic etc., nu prea plin. Acolo până la ora 1½. La tombolă și licitație s-a strâns mult. Guturai. Duminică
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
-l să vorbească. Insistați asupra faptului că certurile deschise sunt binevenite, în timp ce disidența tăcută nu (în special dacă aceasta din urmă este împărtășită ulterior mass-mediei). Din câte îmi amintesc, primul an al lui Bill Clinton a fost marcat de întrevederi indisciplinate în care consilierilor politici inferiori le era permis să participe, iar discuțiile continuau la nesfârșit fără să fie luate decizii. Procesul s-a perfecționat rapid, totuși, și până la începutul celui de-al doilea mandat al lui Clinton, a devenit ca
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
trăsături sunt mobilitatea, suplețea, altfel spus libertatea. Caracterul esențial al umanității pariziene este liberă și totală dezvoltare a personalității, a tuturor manierelor în toate domeniile, singulară aptitudine de a se realiza. Francezul este un om liber, extrem de independent și voit indisciplinat, scoțând în evidență și făcând parada acestor calități. 97 Având în vedere că bărbatul servește, de regulă, drept referent și nu femeia, vom recurge la lista suplimentară de trăsături pe care o are femeia pariziana, prezentată de P. Gaultier: "elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
membrii grupului din clasă. Substituirea mesajului verbal prin intervenția gestului poate contribui la exprimarea clară a emoțiilor profesorului și la păstrarea climatului educațional favorabil desfășurării lecției. De exemplu, în loc să întrerupă activitatea de predare pentru a-i face observație unui elev indisciplinat, profesorul poate să se îndrepte către acesta fără să schimbe atmosfera educațională creată. * Gesturile care însoțesc comunicarea verbală / ,,ilustratorii" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): au scopul de a descrie cuvinte, obiecte, implicând mișcări nonverbale ale întregului corp. Ilustratorii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizarea mâinii pentru a lega observațiile unui elev de ale altuia. b) trezesc interesul și captează atenția elevilor: • închiderea ușii cu putere; • aranjarea fermă a scaunului; • deplasarea în fața clasei; • plasarea degetului pe buze în semn de liniștire; • deplasarea spre elevul indisciplinat; • așezarea în bancă alături de elevul cu dificultăți de învățare; • atingerea umărului elevului neatent. c) ajută la interpretarea unui rol: • rotirea rapidă a mâinilor precum o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea reglatorilor de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în comunicarea didactică gesturi expresive (de exemplu, ridicarea umerilor elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în jos pentru calmarea elevilor indisciplinați). Cu cât punerea în scenă a unei lecții este ,,dramatizată" și cu ajutorul gesturilor expresive, cu atât profesorul obține o rezonanță afectivă mai mare din partea elevilor, succesul său fiind astfel garantat. El creează senzația că gesturile expresive apar involuntar în timpul predării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spre interior și cu pumnul strâns orientat în sus); • calmarea unui elev indisciplinat (prin ridicarea arătătorului și încremenirea lui în aceeași poziție câteva secunde); • refuzarea unui elev (prin mișcarea orizontală a arătătorului în extensie, cu pumnul strâns); • admonestarea unui elev indisciplinat (prin mișcarea pe verticală a arătătorului, cu pumnul strâns); • dominarea unui elev obraznic (prin orientarea arătătorului spre elev ca o ,,baghetă"). Profesorul poate indica cu ajutorul degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce ceva, căutarea ideilor și încercarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și tropăitul picioarelor sunt interpretate în mod greșit de profesor ca semnale ale plictiselii, în realitate ele fiind semne ale nerăbdării. Când profesorul observă aceste semnale, este indicat să recurgă la o schimbare strategică pentru a-i determina pe elevii indisciplinați să fie atenți la expunere, împiedicând astfel efectul negativ al acestora asupra celorlalți. Merită amintit faptul că ritmul bătăilor cu degetele sau al tropăitului picioarelor este legat de gradul de nerăbdare al auditoriului: cu cât este mai nerăbdător, cu atât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe umăr sau pe braț elevul ales. c) stopează comportamentul indezirabil al elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină capul spre elevul ales; - se deplasează moderat în sala de clasă. e) facilitează comprehensiunea cunoștințelor: - își unește degetul mare cu celelalte patru degete (gest de precizie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
indică elevul prin înaintarea capului și schițarea unui surâs; - atinge pe umăr sau pe braț elevul ales. c) stopează comportamentul indezirabil al elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină capul spre elevul ales; - se deplasează moderat în sala de clasă. e) facilitează comprehensiunea cunoștințelor: - își unește degetul mare cu celelalte patru degete (gest de precizie); - își mișcă ușor pe verticală sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
De multe ori elevii ,,problemă" sunt ignorați sau tratați cu o atitudine negativă care poate contribui la agravarea situației. Identificați particularitățile mimicii, gesticii și posturii elevilor care manifestă comportamente indezirabile: Tipologie Caracteristici comportamentale Particularități ale mimicii, gesticii și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu prevede consecințele comportamentului său perturbator; - se întoarce frecvent
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a ajuns la „munca voluntară”. Duminica eram scoși cu școala la așa-zisa muncă voluntară. Asta m-a iritat foarte mult. Eu voiam să citesc, să fac orice altceva, nu muncă voluntară. Antagonismul acesta era mult mai primejdios. S.A.: Erai indisciplinat acum până la ceea ce se cheamă nesupunere civică - păstrând proporțiile. M.I.: Da. Aici nu mai puteai să sufli și să faci gălăgie, ca să te scoată afară și să scapi. Aici era net: „Ai venit duminică? N-ai venit”. Nu poți să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
este clar și vizează recentrarea elevului pe temă. • Intransigența. Admonestarea este mai fermă, are mai multă greutate și este influențată semnificativ de imaginea pe care elevii o au deja despre profesor. În acest caz, intervenția profesorului presupune deplasarea către elevul indisciplinat, deplasare însoțită de o comandă de genul: Încetează imediat. Înainte de a relua lecția, profesorul ar trebui să aștepte îndeplinirea comenzii. • Centrarea pe temă. Admonestarea venită din partea profesorului trebuie să orienteze atenția elevului indisciplinat asupra sarcinii și a consecințelor neîndeplinirii ei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
caz, intervenția profesorului presupune deplasarea către elevul indisciplinat, deplasare însoțită de o comandă de genul: Încetează imediat. Înainte de a relua lecția, profesorul ar trebui să aștepte îndeplinirea comenzii. • Centrarea pe temă. Admonestarea venită din partea profesorului trebuie să orienteze atenția elevului indisciplinat asupra sarcinii și a consecințelor neîndeplinirii ei, și nu asupra profesorului sau asupra relației elevului cu profesorul. De aceea, este indicat să spui: George, nu mai vorbi și urmărește demonstrația, altfel nu vei ști să rezolvi tema pentru acasă, în loc de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a lui Haussmann, care permite să i se acorde acestuia aprecierea că a avut o concepție globală a orașului. 3 Nicolas Chaudun, op. cit., 2000, pp. 111-112. 4 Spre deosebire de alți prefecți ai provinciei, prefectul Senei nu dispunea de puteri polițienești. Caracterul indisciplinat al capitalei încă de pe vremea lui Bonaparte a făcut ca aceasta să aibă un prefect de poliție sub tutela strictă a Ministerului de Interne. 5 Cuvintele împăratului, reținute de A. Granier de Cassagnac în Souvenirs du Seconde Empire, citate în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]