408 matches
-
asigurat, pe de o parte, că interlocutorii au reținut că România insistă în continuare pentru aducerea unor îmbunătățiri ale celor două proiecte în discuție, iar pe de altă parte, că mesajul transmis autorilor proiectului de tratat este confirmat și de "indiscreții" ale unor reprezentanți din rândul țărilor nenucleare. Pași în direcția unui compromis Amânând, în mod deliberat, prezentarea intervenției în Comisia politică a Adunării, delegația română a urmărit menținerea unui suspans menit să convingă autorii proiectului de tratat că poziția ce
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos, Alfred Hefter, Otilia Cazimir. Subtitlul „Bazar săptămânal” semnalează marea diversitate de preocupări a revistei: cultură, filosofie, sociologie, psihologie, folclor, arhitectură, arte plastice, muzică, teatru ș.a. Rubrici: „Bazarul cu imagini”, „Vitrina comică și bufă”, „Indiscreții”, „Cronica”. Poezie scriu Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Simona Basarab, Ion Pillat, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Leon Negruzzi, Emil Isac (Baladă ardeleană), Sergiu Dan, Emil Serghie, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Al. Bilciurescu, Cincinat Pavelescu, Tudor Mușatescu. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
economic Răducanu, delegat al M.A.E. Comisia a constatat că în România, obținerea de informații era deosebit de ușoară deoarece „nația vorbește prea mult” și „nu știe să păstreze secretul”. La „flecărelile” obținute și din „simpatie pentru beligeranți”, mulți comiteau „indiscreții nu cu bună știință ci chiar din convingere”. Pe lângă această stare de fapt a fost și dotarea precară a tehnicii structurilor informative românești, care nu a permis o detectare considerabilă a agenților străini. Avalanșa de „refugiați străini” în interiorul țării provocată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stau la rînd pînă pe pod, dublate căruțele lungi alergînd, bărbații dau bice cailor, mai întinse așa, Repin fuga cu "Boieroaica Morozova", șoseaua cu pod în lucru, ocolesc pe cel provizoriu, spațiu și gînd, argumentul amîndurora că duc în gol, indiscreții peisagistice, imposibilul naturii noastre, terenuri arate, unele parcele nu, brazde în plan, gunoi de grajd la capătul locului, prin vagoane cer trei copii țigani, largul patru biserici de țară dintr-o privire, Halta Viișoara panoul, culmile ninse ori fîșii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avut eu de la ea nu era forma definitivă. Totuși am fost impresionat de sincerele Dvs. aprecieri și cred că dacă ar primi direct câteva rânduri În acest sens ar Însemna mult pentru ea, iertându-mă În același timp și pentru „indiscreția” frățească pe care am comis-o. În legătură cu cele două case, ale căror fotografii vi le trimit alăturat, dacă explicațiile de pe verso nu sunt suficiente, vă rog să-mi scrieți ceea ce ați dori În plus. În orice caz vă pot spune
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
format în școlile superioare rusești din timpul lui Neculai I ! Teama de opoziția puterilor apusene făcu ca Rusia să renunțe la această lovitură: ... (Consulul Kotzebue) ar voi astfel să facă ca opinia publică să apuce pe altă cale, taxând de indiscreție mincinoasă pe boierii care se știu că au sugrumat la Petersburg aceste propuneri de absorbire a clerului moldovenesc în Biserica rusească, scopuri ce se dezmint astăzi, deși există certitudine că acest plan se va realiza, dacă marile puteri apusene nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
oriunde m-aș afla sau, de ce nu, pot fi „urmărit” prin messenger - dacă sunt la birou, În pauză sau discut cu cineva. Chiar dacă am posibilitatea să selectez ceea ce vreau să arăt și altora, până la urmă noile tehnologii digitale mă supun indiscrețiilor și tentațiilor „voyeuriste” ale unora. Prin urmare, uneori, sunt obligat să folosesc alte „măști” și alte „fețe”, În funcție de virtuțile mediului tehnic ce mă Înconjoară. În general, tehnicul presupune tipizare, repetitivitate, activare a unor dimensiuni omenești oarecum rezonante cu algoritmicitatea presupusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
visând mereu la Întoarcerea din raiul copilăriei intrate mult prea devreme în Solilocvii. Cu o monumentală cultură prematură a plonjat în Oceanografie, cu atenția mereu încordată la Lumina ce se stinge. După inițierea în Alchimia asiatică, după fascinația Indiei și indiscreția Caietelor maharajahului, a trudit pe Șantier cu gândul la Huliganii săi, visând-o în nopți cu lună pe Domnișoara Christina. Drumul spre centru trecea însă și prin Cosmologia și alchimia babiloniană, și prin polisimbolismul Șarpelui, intuind puterea lui de nemurire
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
printr-o hotărâre a soborului, dobândește, prin puterile literaturii, un ecou și o vizibilitate transistorice. E limpede că a scrie despre călugări și mănăstire "din interior", din condiția de călugăr, reprezintă pentru contextul monahismului românesc un act de expunere, o indiscreție și o neascultare care pun în pericol reputația instituției. În fond, prestigiul duhovnicesc și moral al mănăstirii se întemeiază pe tăinuirea interiorului acesteia, care, pentru masele de credincioși, trebuie să rămână un mister. Acum însă, când vălul este dat deoparte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele și, astfel, nesfârșitul domeniu al cunoștințelor umane este îmbogățit, astăzi, cu un bagaj de nimicuri agreabile și chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiască se silea altădată să le ascundă cu îngrijire indiscreției profanatoare a vileagului. Astăzi toate aceste precauțiuni nu mai sunt lucruri „la pagina“ zilei. Astăzi fiecare vrea să scrie cât mai mult despre dânsul pentru ca lumea să aibă zilnic gura plină cu numele său. Oamenii vor să se perpetue, cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
piano. Locuia în strada Italiană, într-o mică și veche căsuță, care a făcut loc mai târziu casei doctorului Nicolae Tomescu. Una din piesele Cloștii a vândut-o unui bijutier-ceasornicar din strada Șerban-Vodă, care a topit-o. Descoperit din cauzia indiscrețiilor sale, Pantazescu a fost osândit, precum și ceasornicarul. Acesta din urmă și-a făcut anii de osândă la penitenciarul Văcărești, iar Pantazescu la penitenciarul Cozia din județul Râmnicu Vâlcei. anul 1877 395 170. Procesul asasinilor Alexandrinei Orăscu Nicolaide și a fiicei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
către structurile din subordine o circulară cu caracter contrainformativ. În primul rând, pa baza experienței, s-a constatat că principala vulnerabilitate a funcționarilor era lipsa discreției. Astfel, „mai toți delicvenții aveau cunoștință de chestiunile de apărare a țării” numai prin indiscreția polițiștilor și agenților de siguranță cu care intrau în contact. Un alt procedeu „dăunător”, criticat de liderii D.P.S.G., a fost aducerea la cunoștința presei a datelor privind evoluția cercetărilor în materie judiciară înainte ca acestea să fie finalizate. Cauza aceasta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost verificată, cercetată în interesul statului, iar apoi transmisă acolo unde era nevoie de produsul finit, destinatarul fiind apanajul exclusiv al conducerii D.G.P. Conform lui Constantin Cernat, „Siguranța are urechi și ochi, dar nu trebuie să aibă gură”, aluzie la indiscrețiile care puteau compromite cazurile în atenție și a propus funcționarilor un motto pe care el îl aplica în funcția în care se afla: «am încredere în toți, dar nu cred pe nimeni». Acesta a mai constatat că, în activitatea curentă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cărei creditele comerciale au fost reduse la minim, diferite persoane dispuneau de fonduri cu „origine suspectă”, utilizate pentru deschiderea unor localuri. Suspiciunea că aceste persoane aveau legături directe sau indirecte cu organele G.P.U., cărora le transmiteau date speculate prin indiscrețiile celor care frecventau asemenea stabilimente, a condus la propunerea de închidere a acestor localuri și supravegherea „în permanență” a conducătorilor, antreprenorilor sau directorilor acestora. Câțiva ani mai târziu, în 1935, la subsolul Cercului Militar s-a deschis un alt local
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unui intelectual informat din presă sau din surse subiective indirecte. Întâlnirile au fost interzise în localul Poliției, la domiciliul funcționarului sau al informatorului. Materialele scrise nu se primeau pe stradă, la domiciliu sau de la rudele informatorului, acestea fiind considerate drept „indiscreție”. Întrevederile bilaterale se efectuau în zile, locuri și la ore diferite, preferabil noaptea, pe câmp, pe șosele, decât în localuri frecventate de multă lume. După întâlnire - „când amintirea e încă proaspătă” - ofițerii aveau obligația să elaboreze un raport cu menționarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unui viitor ale cărui taine ne Îngrijorează”; sau, În altă parte: „Temerile și speranțele alternează de la o clipă la alta”. G. Tell, trimițându-i lui Papiu XE "Papiu" o scrisoare prin intermediul lui Iosif Hodoș XE "Hodoș" (așadar mai ferită de indiscreții), se confesează În limbajul patetic, inconfundabil, al mentalităților revoluționare: Noi, aici, În Italia, suntem În așteptare. Mâna lui Dumnezeu cântărește faptele, iar mâna omului strânge mâna aproapelui său fără teama de a descoperi sub hainele acestuia un pumnal. De câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
printr-o vădită propensiune către universul citadin, R. poetizează în Leii de piatră vitrinele luxoase, automobilul, viața elegantă, mondenitatea frivolă, captând rezonanțe și emoții estetizate care îl apropie de lirica lui Ion Minulescu. Descriptiv, este atent la detaliul decorativ, îmbinând indiscreția și rafinamentul. „Subiectul” pieselor sale lirice este luxul, strălucirea mondenă, amintind creația târzie a lui Charles Baudelaire, dandysmul, preocuparea obsesivă pentru exterioritate, femeia ca „obiect” prețios, asemenea artei. Poezia capătă uneori vagi, retorice elanuri constructiviste, R. fiind sedus mai degrabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
alin. 1 al articolul 20 are un obiect juridic complex, prin săvârșirea ei fiind lezate categorii de relații sociale și anume<footnote idem, p. 374 footnote>: 1. relații privitoare la dreptul individului de a comunica prin corespondență la adăpostul oricăror indiscreții sau în imixtiuni ale unor persoane particulare sau oficiale; 2. relații privind dreptul individului de a avea un domiciliu în care, fără nici o ingerință, sa-și desfășoare viața particulară; 3. relații privitoare la dreptul individului la viață intimă, familială și
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
-i fie citit jurnalul. De nimeni. O spune încă din 1935: ”n aș vrea ca acel cineva să ia cunoștință de toate ascunzișurile, trapetele și secretele mele”. Sperăm să-l ierte pe fratele ei, și pe noi, pentru această plăcută indiscreție! III. Artăși Literatură Virginia Zeani Emoții surâzând melodic Lansarea unei cărți urmează unui protocol prestabilit. și totuși... Fiecare regizează cum crede de cuviință, pentru prieteni, mai ales. Memoria reține: marți, 24.05.2011, ora 18. în Foaierul Operei Române din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
literaturii. În momentul în care cercetează prezentul inconcludent, Longstreet cere scuze cititorilor moderni, într-un mod discret, deoarece, așa cum bine își dă seama, "nu poate trage nici o concluzie" până când nu își explică lui însuși de ce s-a angajat în această indiscreție publică. Drept urmare, cunoștința de clasă s-a întrebat ce s-ar întâmpla dacă aceste rapoarte vor fi sau ar putea fi considerate acceptabile pentru atelierele moderne. Cineva s-ar putea implica într-o asemenea "demagogie" atât timp cât există o persoană care
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au spirit de aventură, aspiră la realizare și recunoaștere, merg dincolo de sarcinile primite, sunt ușor de impresionat, le place să povestească despre descoperiri și invenții. * Curiozitatea superioară este o trăsătură creativă clasică. Persoana creativă este animată de o puternică curiozitate, indiscreție, un mod copilăresc de a se uimi și a fi intrigat. Are o nevoie imperioasă de a înțelege universul înconjurător. Curiozitatea produce interese largi, hobby-uri neobișnuite și o natură experimentatoare. * Umor și playfulness joaca cu ideile, prospețimea copilărească în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în legătură cu cazul Maryvonne. Extrem de anxioasă, tânăra manifestă în răspunsurile la testul „Lăbuță-Neagră” o reacție violentă contra sexualității. Ea respinge imaginea reprezentând „Sărutul”: „Este indecent, spune ea, să te săruți în plin câmp, în plină stradă, iar Lăbuță-Neagră dă dovadă de indiscreție privindu-i”. La fel se întâmplă și în cazul imaginii reprezentând „Alăptarea”, respinsă „pentru că Lăbuță-Neagră suge de la mama sa și, potrivit pacientei, o asemenea scenă în care mama își arată sânii hrănindu-și copilul este indecentă”. O altă formațiune reacțională
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
6/18 iulie Vreme minunată, vânt rece. Ora 9 cu Elisabeta la biserică. Plimbare cu trăsura la Izvor. Venit prințesa N. Bibescu. La lunch D. Ghica, Busch etc. După-amiaza Nacevič îmi aduce o scrisoare de la Sandro, care se plânge de indiscreția lui Sturdza față de Radowitz. Seara promenadă. Duca și Young la masă. Biliard. Prințesa N. Bibescu rămâne. Luni, 7/19 iulie Foarte rece. Înainte de amiază scris. Promenadă. La lunch baronul Mayer și Fuchs, inginer din Paris, un bărbat foarte inteligent, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sursa acestui discurs este vocea culiselor, naratorială, sau a protagoniștilor, romanul profită copios de spectacol. Pentru G. Călinescu, apetitul ironic enorm face ca, în concurență cu personajul eponim, naratorul să se exprime cînd cu o distanță suspectă, cînd cu o indiscreție mușcătoare: omnisciența lui provoacă, mustește de atitudine. Opera minează insidios modelul. Ascultă de un demon interior care-și rîde de unii și de alții, dezertînd de la regulile clasice ale romanului. "Bietul" Ioanide întrupează visul călinescian al creației. Totul îndreptățește a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
comică, slujind ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor: "posedat de Eros, strivește, mușcă. Centaurul în cavalcadă". Dezerțiunea comică a lui Hagienuș și a lui Suflețel de la locul scenei surprinse între Ioanide și Ioana nu este ceea ce pare. Oroarea de indiscreție (Hagienuș?), postura nepotrivită de voyeuri fără voie nu ar fi dat un asemenea impuls energetic retragerii lor. Scopul este vehicularea grabnică a imaginii în sine, desprinsă parcă de autor din romanul Donnei Alba scena sărutului carnasier. În suita raporturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]