237 matches
-
titlului și Moralei-PnΩ: T85 TREBUIE SĂ-I FACI SEMN MAȘINISTULUI Doamna aștepta autobuzul Domnul aștepta autobuzul Trece un cîine negru care șchiopăta Doamna se úită la cîine Domnul se úită la cîine Și în timpul acela trecu autobuzul Ca să înțelegem caracterul indisociabil, în sînul textualității, al secvenței și al configurației, este suficient să vedem modul în care succesiunea liniară și simplă a evenimentelor și acțiunilor este configurată aici în intrigă. Primele două versuri constituie Situația inițială-Pn1 la imperfect. Versul 3 introduce Nodul-Pn2
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ISM de a acționa asupra mersului lucrurilor se relevă într-un mod tragic. Cum concepe ea lupta pentru pace și care sînt principiile sale referitoare la aceasta? În timpul conferinței de la Geneva din august 1920, accentul fusese pus pe complementaritate, caracterul indisociabil dintre socialism și democrație existînd în termenii următori: "Socialismul nu caută să suprime democrația; misiunea sa istorică este, dimpotrivă, aceea de a desăvîrși democrația" prin stabilirea unei legislații adecvate, aceasta însemnînd situarea sa în lumina tezelor socialismului internațional anterior lui
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a statului sîrb. Pînă la începutul secolului al X-lea, prinții care domnesc aproape permanent asupra triburilor de sîrbi instalate între Adriatica și Dunăre de la Vlastimir și pînă la Paul Branovic sînt vasali ai împăratului bizantin și istoria lor este indisociabilă de cea a Imperiului de Răsărit. Serbia autonomă nu începe să se desprindă, la începutul secolului al X-lea, decît din cauza tulburărilor care afectează Peninsula Balcanică. Lupta între Bizanț și Simion al Bulgariei îi determină pe cei doi adversari să
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Dumnezeu, Progres, Istorie...) poate exista o alchimie misterioasă în care zeii și demonii multipli sunt solidari. Acest nou comerț pune accentul pe nebulozitatea vieții, pe clarobscurul ei. Pe faptul că dincolo sau dincoace de "conștiința de sine" există o uniune indisociabilă între autentic și inautentic, între adevăr și rătăcire. Și că această mixtură inextricabilă este cea care determină ceea ce numim de obicei legătura socială. Pentru a o spune mai simplu, o modalitate de a parcurge drumul împreună: nu numai unul lângă
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
au acordat cea mai mare importanță organizării regiunilor, ca acțiune ce comportă o reformă a Statului. În lucrarea Vers un ordre social chrétien. Jalons de route 1882-1907, La Tour du Pin a oferit o foarte bună prezentare a acestor concepții indisociabile de corporații și prea puțin preocupate de democrație și de libertăți. Dar în propunerile lor privind regiunile, creștin-democrații rețin aporturile catolicilor liberali, care vedeau în promovarea autonomiilor regionale nu apariția unei societăți creștine, ci garanția apărării libertăților. În L'Avenir
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei indisociabile de manifestările literare și culturale ale epocii, pe care E. Lovinescu le urmărește cu tenacitate. „Primul critic român integral și consecvent profesionist”, „animator, judecător și istoric al literaturii contemporane”, făcând din critica literară „un instrument de orientare a gustului public
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
romanța, cronica rimată, grandilocvența ori accentele pastorale sunt mimate ingenios. Poza bufă de François Villon - epicureu, livresc și boem, actualizat prin minulescianism și modernism, reușește să comunice plăcerea de a nu mai putea trăi decât făcând literatură, iar versurile celebrează indisociabil iubirea de viață și iubirea de literatură: „La Iasnaia Poliana-i un spațiu osebit / Pios ca o miroznă de-a lungul unui ev / Și ierni împovărate de nopți de antracit / Acolo zburdă Kitty în inima lui Lev”. A. dă expresie literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
legate de oralitate (un fapt normal pentru „creștinismul cosmic”, pentru a relua formula clasică a lui Mircea Eliade, un mare indecis între perenialism și istorism - ca orice antimodern -, dar problematic pentru o istorie propriu-zisă a creștinismului românesc), o geografie simbolică indisociabilă de construcția continuă a identității naționale, în special de ceea ce eu am numit ontologie etnică. Nu ar fi simplu, fiindcă ar trebui depășite ambiguitățile și abuzurile filetismului, ignoranței, politicianismului și pietății populare, între care suprapunerea topografiei sacre peste teritoriul statului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
daruri prețioase, Tora, pământul lui Israel și lumea ce va să vină, și toate trei în suferințădd. Mai multe pagini din Midrash încurajează primirea suferinței ca un mijloc de a evolua și a se desăvârși. Într-adevăr, ea apare ca indisociabilă de natura umană, ca motor al devenirii și dezvoltării acesteia și ca o cale de expiereee. Noul Testament a prelungit, atenuând-o, interpretarea evreiască a suferinței. Epistola lui Iacov reflectă această influență evreiască asupra creștinismului timpuriu. Aici este afirmată virtutea încercărilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreiești din Europa Centrală, îndemnându-i totodată pe evrei să rămână evrei fără ca asta să constituie un pericol, de vreme ce numai religia îi diferenția de anturajul lor creștin. Iudaismul era de acum redus la o comunitate religioasă, iar viața evreiască era indisociabilă de condiția diasporei. Accesul la cetățenie se dovedea astfel o necesitate pentru acești evrei care trebuiau să uite că fuseseră un popor. Se contura astfel portretul unui iudaism anistoric, în esență obiect de persecuție și opresiune, al unui popor martir
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în numele celor care muriseră în lagăre și al viitorului mai bun care trebuia asigurat noilor generații. Fondarea statului Israel câștiga astfel în moralitate. Toate sacrificiile erau justificate, precum și toate suferințele provocate palestinienilor. Acest stat era sacru, iar sacralitatea lui era indisociabilă de genocid. Procesul lui Eichmann legitima acest model de prezentare atât în statul evreu, cât și în diasporă. Dar nu era deloc o prezentare anodină. Pentru supraviețuitori, ea era cea a suferinței lor, pentru tinerii israelieni, un mod de a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Ceea ce se joacă acum este primul act, marea uvertură a acestui război, al cărui scop final, precum, cu șaizeci de ani în urmă, soluția cu același nume, este distrugerea statului Israel"qqqqq. Cum o atestă din nou această declarație, caracterul indisociabil al Holocaustului și al "izbăvirii" lui, Israelul, este în mod regulat adus în prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după război. Din acest moment se intră în exclusivitatea unei memorii care marchează distanțarea de universalism, atât de indisociabilă, până atunci, de vocația evreului modern de a dori să schimbe lumea. Ruperea contractului dintre evrei și țările în care locuiau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pregătise această turnură, care devenea tot mai vizibilă odată cu impasul conflictului israeliano-palestinian
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
extraordinar de îngust pe care iacobinismul acceptă să-l acorde exprimării diversității, una dintre fațetele acestui război al memoriilor este respingerea Celuilalt, ale cărei manifestări principale, în perioadă de criză, sunt antisemitismul, ostilitatea antievreiască și corolarele ei. Supralicitarea victimității este indisociabilă de concurența între victime. Această tendință ne vine din Statele Unite. Dar acolo legitimitatea multiculturalismului limitează dezechilibrele prea flagrante. Aici suntem abia la începutul procesului, iar această concurență riscă pe termen lung să acopere în Franța adevărata dezbatere politică. Cu atât
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-i drept, și firea ei retractilă, nesociabilă, bănuitoare, poeta legând greu prietenii. Vocația prieteniei nu i-a lipsit, dar și-a gospodărit-o cu grijă, cu mari drămuiri. Îi displăceau afișările zgomotoase, exhibările, prețuia discreția și bu na cuviință, trăsături indisociabile, în cazul ei, de obârșia țărănească, un titlu de noblețe care i-a creat obligații morale. Fiică a Bărăganului, înrudită spiritual cu Ștefan Bănulescu și Marin Preda, Florența Albu a fost de la prima ei carte o evocatoare a acestui spațiu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
începutul unui drum care duce spre celălalt, o alteritate care îmbrățișează aproapele în Dumnezeu. Mistica ignațiană nu sfârșește așadar într-o contemplare extatică în fața Sfintei Treimi, ci în convertirea voinței proprii în slujire. Reflecția, rugăciunea și spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Prin această confluență de două ori surprinzătoare (fervoarea rugăciunii care nu exclude raționalitatea la rece, extazul mistic care în loc să-l rupă de lume îl retrimite transformat în mijlocul ei), Jurnalul mișcărilor lăuntrice corectează clișeul pe care mai mulți hagiografi i l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Ea are la el întreaga demnitate a poeziei autentice. Nu pot crede că inteligența, chiar ca însușire dominantă, poate fi inoportună în creația poetică. De altminteri, inteligența nu merge niciodată singură, ci totdeauna în aliaj mai mult sau mai puțin indisociabil cu un sentiment, cu o facultate de ordin, în esență, afectiv. Pe de altă parte, parodicul e un element cu rol uneori (deseori) esențial în marea creație (Joyce, Ionesco, Shakespeare, Thomas Mann, Musil ș.a.m.d.). Punctul cel mai înalt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și locuri ce păstrează obiceiuri vechi. Versurile lui G. încearcă să reactiveze o mentalitate tradițională marcată de existența unor forțe misterioase, trecutul nu reprezintă paradisul pierdut, ci obârșia, începutul absolut, în care spațiu și timp, cosmos și logos se dovedesc indisociabile, iar această lume supraviețuiește în vatra satului. Motivul regresiunii nu se confundă cu un paseism melancolic și languros, lirica fiind marcată de tensiuni dionisiace convertite într-un expresionism violent și defulate într-un discurs amplu. Poetul a publicat și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Cultură: falsă evidență, cuvânt care pare unitar, stabil, ferm, deși este cuvântul-capcană, găunos, somnifer, minat, dublu, trădător. Cuvânt-mit care pretinde că poartă în el salvarea: adevărul, înțelepciunea, bunăstarea, libertatea, creativitatea...") 70 Ibid., p. 159. ("Ar fi vorba despre un sistem indisociabil în care cunoașterea, stoc cultural, ar fi înregistrată și codata, asimilabila numai de către deținătorii codului, membrii unei culturi date (limbaj și sistem de semne și simboluri extralingvistice); cunoaIașiterea ar fi, în același timp, constitutiv legată de paternuri care permit organizarea
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja interpretativă, privirea și gândirea sunt indisociabile și izbucnirea bruscă, inegalabilă și deplină a seriilor de imagini se confruntă cu imobilitatea, tăcerea și încercarea de a transmite o poveste desfășurată în timp. O poveste prezintă o secvență de evenimente: . Lewis arată că metoda lui Pacht, fondată pe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
social, după preot, se’nțelege, sau după mag sau profet, cum vreți - preotul nu este și un profet cu fața Întoarsă spre trecut? -, aceea de pedagog: nu să-i Învăț pe alții, ci, cu acea anima ce mă locuiește, feminitatea indisociabilă creației, să-i „asist” pe lectorii mei, să „presimt” nu atât bolile cu care se mândresc, ci pe acelea care vor veni și... de care se tem! Și-apoi, copil cum am rămas - copil dizgrațios, dacă vreți, vu mon âge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Universității din Cluj, fiind apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj (1956-1959) și redactor (din 1959) la revista „Steaua”. Cariera lui a cunoscut două „fracturi” considerabile, o dată la începutul anilor ’70, a doua oară către sfârșitul anilor ’80. Deși indisociabil în ultimii douăzeci de ani de evoluția revistei clujene „Steaua”, unde a fost multă vreme „placa turnantă” a redacției, A. își leagă numele de câteva zone fierbinți ale istoriei literare contemporane. Temperament coleric, tăios, laconic și deloc ipocrit (profesional) în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
Dintre acestea, am reținut principiul dialogic, pentru că el vine cel mai mult în consonanță cu tema pe care o urmăresc. Principiul dialogic, spune Morin, este cel care permite unirea a două principii sau noțiuni care se exclud, dar care sunt indisociabile în aceeași realitate, adică în același timp complementare și antagoniste. De exemplu ordine/dezordine, cuplu aparent imposibil, dar care duce la organizare. În felul acesta, putem asuma rațional inseparabilitatea unor noțiuni contradictorii pentru a concepe un fenomen complex, așa cum a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Colaborează cu eseuri, proză, poezie la revistele „22”, „Litere, arte & idei”, „Dilema”, „Orizont”, „Vatra”, „Secolul 20”, „Plai cu boi” ș.a. P. este unul dintre brand-urile culturale cele mai vizibile apărute și consolidate în peisajul postdecembrist. Sunt aici două aspecte indisociabile. Pe de o parte, cărțile și articolele publicate de P. au etalat o serie de trăsături ce au determinat selectarea lui într-unul din rolurile principale performate pe scena câmpului cultural - calitățile literare sau stilistice, considerabila plajă enciclopedică pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
deghizat al teologiei“ deoarece ea a subminat înțelegerea Creației drept un proces de proiectare a ființelor vii, așa cum apare el în teologia naturală lui Paley. Ceea ce conduce la erodarea premiselor care au susținut formularea tradițională a problematicii teodiceei, o problematică indisociabil legată de ideea unui Dumnezeu care intervine în lume. Ceea ce lasă să se înțeleagă mai mult decât afirmă Ayala este că dezvoltarea științei darwiniene a făcut posibilă înțelegerea adecvată a unor fapte a căror explicație a fost căutată mai înainte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]