56,780 matches
-
respective, de modul de viață experimentat, încît tînjesc apoi, nu se mai pot reobișnui cu pămîntul lor de origine, vor zor-nevoie să revină în lumea pe care au descoperit-o fie cît de puțin!". Acest fenomen se probează inclusiv la indivizii ce nutresc rezerve mergînd pînă la detestare față de "modul de viață american": "Pentru mine singura explicație cît de cît valabilă ar fi, să zicem, că societatea americană reprezintă un anume viitor și că nimeni nu vrea, de fapt, să se
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
unui mod de filosofie istorică în care pluralismul supradeterminării (al cauzelor multiple) alcătuiește o morfologie culturală, un joc dialectic al valorilor religioase și economice, intelectuale și politice, toate laolaltă înfruntîndu-se dar și colaborînd, în și prin acest joc constituin-du-se viața indivizilor, ca și viața grupurilor. Aceasta e, firește, însăși realitatea, după cum o pot eu înțelege. Iar în acest sens, libertatea crește dintr-o potolită acceptare și ponderată evoluție a tradiției, după cum la rîndul ei tradiția nu poate fi concepută ca rigidă
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
structurile, s-ar putea ca prăbușirea să i se tragă de la cadre. Partid clientelar, P.S.D.-ul n-a adunat oamenii pe criterii de ideologie, ci în virtutea unor interese imediate. îmi imaginam că va fi greu să mai apară în P.S.D. indivizi - și încă tineri - capabili să atragă ura precum Cosmin Nu-Mai-Stiu-Cum. Iată că în materie de odioșenie emulul năstăsian e egalat de un oarecare Codrin (a se remarca slăbiciunea premierului pentru băieți cu nume atât de parfumate!) Si flăcăul n-a
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
pasajele Parisului și despre Baudelaire, mi-am dat seama că sînt niște cuvinte-cheie, care-mi folosesc în ceea ce scriu eu. De pildă, acest termen de flâneur, care a fost creat în secolul XIX și care desemna apariția unui tip de individ, care avea timp, așa că mergea să se așeze pe terasele cafenelelor, care existau în pasaje. Flâneur-ul avea o perspectivă "deschisă" asupra străzilor, asupra a ceea ce se întîmplă, asupra mișcării umane din jurul lui. Acest individ se afla puțin "în afară" și
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
care desemna apariția unui tip de individ, care avea timp, așa că mergea să se așeze pe terasele cafenelelor, care existau în pasaje. Flâneur-ul avea o perspectivă "deschisă" asupra străzilor, asupra a ceea ce se întîmplă, asupra mișcării umane din jurul lui. Acest individ se afla puțin "în afară" și avea acea privire foarte intensă, care era, spune Benjamin, aproape aceea a unui detectiv. De multe ori, mi s-a întîmplat și mie să mă simt ca un detectiv. Îmi spuneam că, da, eu
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
a ziarelor mai abitir decât premierul și președintele la un loc? Nu cunosc calitățile paranormale ale respectivilor, dar simplul studiu fiziognomic arată că n-avem de-a face tocmai cu niște genii. E vorba de banali profitori ai sistemului, de indivizi capabili să obțină informații privilegiate și, în același timp, să polarizeze instituții și persoane prevăzute cu calități specific mafiote. Mai puțin instruiți și posesorii unui comportament public tinzând spre execrabil, îmbuibații din provincie și-au pierdut simțul măsurii. Fără opoziție
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
vorbește mereu despre moarte - despre sinucideri și execuții - și spectatorilor li se arată practic aproape toate instrumentele violenței - de la somnifere și cuțite la altele mai sofisticate - piesa lui Radu Macrinici este îmbibată de compasiune: oricât de nevolnic ar fi fiecare individ luat în parte, există în suma trăirilor tuturor ceva care merită să fie ocrotit și păstrat. îngerul electric, cel ce veghează și, ca să poată să o facă, ia cofeină ca să nu adoarmă, amintește mereu că "statul român nu și-a
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
cea practicată de stat pentru a pedepsi excesele acestei libertăți. Prin etalarea consecințelor ireversibile în planul destinelor, Radu Macrinici exprimă, cu patimă și durere, deruta reprezentanților unei generații refuzate de idei și de istorie. Radu Afrim pornește de la grup spre individ: monstrul cu trei capete, atât de firesc în excesele sale, are toate atributele firescului și de aceea este și atât de înspăimântător. Cei trei tineri veniți la hotel ca să se sinucidă sunt proprietarii unei vieți care nu merită să fie
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
spre mobilizarea forțelor comune sub o zodie a muncitorului, subliniază estomparea fizionomiei individuale în marea masă. În acest sens vocea își pierde la rândul ei legătura cu individualitatea "purtătorilor" și devine mijlocul de exprimare al forțelor ce-l transcend pe individ. Prin limba sonoră este perceput și exprimat acel ceva comun întregii umanități care duce la radierea diferențelor dintre limbile naturale, dialecte, idiolecte. Teoria sunetelor a lui E. Jünger schițează contururile unei teorii a colectivității pe care o va dezvolta într-
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
făclii,/ Mai mult infinire/ Sabia le urzi.// Încet ele prind,/ Și la buze poartă/ Sîngele divin care înțarcă/ Vis și arsură.// Umbre, străluciri/ De calvar în caer,/ Mîini slăbind prin aer/ Ca un ochi în lacrimi" (Poem vechi șvariantăț). Spre deosebire de individul mistic, al cărui spirit se leapădă cu oroare de carne, poetul nostru își înalță carnea la rangul spiritului. De ce n-aș aștepta, se interoga Antré Breton, de la indiciile visului mai mult decît aștept de la un grad de conștiință cu fiecare
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
în paginile sale fuziunea celor două totalitarisme, de stînga și de dreapta. Altfel spus, fenomenul ce reprezintă, după spusa unui politolog american, "ciuma" actuală a Estului. Ca o expresie a numitorului comun ideologic, criticul învinuiește categorial, referindu-se nu la individ, ci la grupuri etnice, reprobate în întregul lor. De asemenea învederează mentalitatea conspirativă a totalitarismelor, bănuind pretutindeni comploturi, mari mașinațiuni de ordin internațional, considerîndu-se împresurat din toate punctele cardinale. Imoralitatea lui Mihai Ungheanu e dublă: pe de-o parte, d-
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
nepărtinitor și nevăzut ! 5. Popoare cerți, Îl mustri pe cel rău, Tarâna-i amintirea lor, si scrum. 6. Vrăjmașii mei ? Ruine sunt acum, Uitate, fumegând sub brațul Tău. 7. Dar Domnul veac de veac Împărătește Pe tronul purității. Judecând 8. Și indivizi și neamuri, rând pe rând, Spunându-le că nu-s decât pământ În timpul care crește și descrește. 9. Domnu-i scăparea celui asuprit E adăpost la vreme de durere. 10.Cel ce-Ți cunoaște numele nu piere, Cel ce Te strigă
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
omori pe cineva, iei maximum zece ani și joci șah în închisoare! Cum s-a ajuns aici? Trecerea de la totalitarism la un regim democratic s-a făcut prea brusc. Sub dictatură nu erau atâtea crime, oamenii stăteau liniștiți de frică. Individul care nu e prea evoluat înțelege prin democrație că poate să facă tot ce vrea. Acela care fură judecă precum un om primitiv și zice: Dacă mă prind, doi ani am casă, am masă și pot să joc și șah
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Politice. Al. Șiperco, cel care-i dorea "puși la zid" pe cei cîțiva tineri îndrăzneți, a părăsit editura. Dar Walter Roman a rămas!". Mai precis, "cameleonismul profesional" al elementelor iudaice ar fi fost doar o formă a "cameleonismului politic". Respectivii indivizi țin cu ghearele și cu dinții de scaunele lor de conducere, monopolizînd pînă la ceasul de față biata cultură românească și (se subînțelege) doar venirea la putere a extremei stîngi i-ar putea clinti din locurile avantajoase în care s-
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
narative care curg în paralel pînă spre sfîrșitul romanului, cînd personajele și întîmplările încep să se amestece, chiar necontrolat. Ca și în Pont des Arts, ca și în Hotel Europa, Țepeneag urmează o rețetă sigură - aceea a descrierii intimității unui individ, a autorului povestitor. Acesta are un lector, chiar partenera sa de viață, care sancționează, necruțător de multe ori, romanul la care scrie. O punere în abis "limpede ca cristalul", fără prea multe subtilități, în manieră Gide, Falsificatorii de bani. Este
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
pentru că ar fi vreun agent sovietic și nici, cum se zice, nebun: ci pentru că e deștept. Un deștept care pentru a-și atinge scopurile n-ar ezita să arunce în aer planeta. Vadim știe că într-o lume europeană civilizată indivizii asemănători lui fac planton la unul din cele două stabilimente evocate de Eminescu în finalul "Scrisorii III" și nu conduc, în nici un caz, partide. M-aș bucura ca intelectualitatea românească, adică mințile vioaie care-au dovedit de nenumărate ori că
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
prin triere, compromis și subordonare". E întrutotul adevărată preocuparea etnicistă a comunismului (dovadă prestația d-lui Ungheanu în persoană!), dar ea este astfel antedatată într-un chip mistificator! Abia Ceaușescu introduce nemijlocit criteriul originii etnice ca unul de "triere" a indivizilor și desigur ca un instrument de mobilizare demagogică a maselor, dar ferindu-se a le transforma totuși într-o proclamație. Criticul protocronist merge însă mai departe, developînd "gîndirea" obscurantistă a dictatorului, dîndu-i în vileag substratul fascistoid. Obsedat de "ocuparea" neromânească
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
general. Normalitatea socială, așa cum o cunoaștem azi (nu chiar atît de diferită de normalitatea socială a epocii lui Thoreau în multe puncte esențiale), este cea chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în primul rînd individul, să-l aducă în prejma ideii despre Om așa cum este ea în tradiția umanistă. Primul pas pentru realizarea acestei reabilitări ar fi ieșirea din societate (mediu nefast prin dependențele economice pe care le presupune) și stabilirea în "sălbăticie". Dar în
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
sălbăticia mai curînd în forma ei de grădină (America în chip de grădină fiind un topos obișnuit al epocii). Cum "livrescul și naturalul se însoțesc într-o determinare reciprocă", "înglobarea culturalului în natural se petrece pentru Thoreau fără nici un obstacol; individul fiind abilitat prin experiența singurătății să asimileze ca < > preferințe culturale care indică o fermă orientare filosofică, morală și chiar politică". Și asta pentru că singurătatea în natură, spre deosebire de cea la care duce viața socială, creează singularizare, șansă a diferenței, plenitudine: "doar
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
chiar politică". Și asta pentru că singurătatea în natură, spre deosebire de cea la care duce viața socială, creează singularizare, șansă a diferenței, plenitudine: "doar singurătatea îl redă pe om distinct". Unul din punctele programului lui Thoreau este "nevoia reorganizării întregii activități a individului sub auspiciile unei investiții diferite a timpului afectat muncii" și prin urmare resemnificarea nu numai a muncii ca atare, ci și a divertismentului. în centrul atenției rămîne mereu individul, considerat ca egal majorității, cel pentru care munca, lectura, plimbarea capătă
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
din punctele programului lui Thoreau este "nevoia reorganizării întregii activități a individului sub auspiciile unei investiții diferite a timpului afectat muncii" și prin urmare resemnificarea nu numai a muncii ca atare, ci și a divertismentului. în centrul atenției rămîne mereu individul, considerat ca egal majorității, cel pentru care munca, lectura, plimbarea capătă aceeași importanță pentru regăsirea interioară și pentru descoperirea lumii. O "retorică a eliberării", o utopie, fără îndoială, pe care Marius Jucan o analizează în contextul modelelor utopice ale secolelele
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
modelelor utopice ale secolelele XIX și XX și a consecințelor lor asupra modernității. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
XX și a consecințelor lor asupra modernității. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere"). Dincolo de
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernității (a efectelor revoluției industriale, a primelor
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]