926 matches
-
Republica în manieră antică: lucru public, comunitate politică în general și nu ca o formă de guvernare opozabilă monarhiei și imperiului. În concepția sa suveranitatea este puterea publică de conducere care se impune în mod egal tuturor, fără consimțământul cuiva. Indivizibilitatea îl determină pe Jean Bodin să prefere guvernarea monarhică. El nu diferențiază în practică Statul de guvernul său. Jean-Jacques Rousseau, acreditat cu teoria contractului social, susține că ceea ce fondează legitimitatea și suveranitatea este pactul social 60. Prin acesta oamenii consimt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de a manifesta o voință colectivă, deciziile cele mai importante ale Adunărilor și stărilor se aflau sub pecetea acestui caracter de divizibilitate și, dacă au putut fi mereu evitate consecințe "turbulente", aceasta se datorează câtorva măsuri care înlocuiau lipsa de indivizibilitate 139. Nu mai puțin eficient pentru a supune minoritatea de fapt chiar mai mult era prezența unui rege puternic situat în spatele majorității. De aceea acolo unde această condiție nu era îndeplinită, puterea regală a slăbit: există un raport foarte strâns
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Luxemburg (1355), stările au obținut reconfirmarea Cartei și un document nou, numit Joyeuse Entrée, adică un sistem de pactis conventis care le întărea poziția în fața ducelui 377. Documentul, pe care Venceslav a depus jurământul la 3 ianuarie 1356, hotăra menținerea indivizibilității statului, numirea în demnitățile statului doar a locuitorilor indigeni, obligația ducelui de a nu încheia alianțe, de a porni război și a bate monedă numai cu consimțământul stărilor; regula unanimității de vot a tuturor deciziilor luate în Diete de cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
posibilă pentru a face față amenințărilor nobilimii pe plan intern, iar pe plan extern unor dușmani puternici 551. "Legea regală", codul acestei revoluții, proclama că monarhia își are originea în abandonarea atribuțiilor și autorității stărilor, iar datoria regelui este menținerea indivizibilității regatului, garantarea confesiunii luterane. Dacă aceste măsuri nu ar fi fost adoptate, este posibil ca Danemarca să fi împărțit soarta Poloniei. În Norvegia munții și cursurile de apă au divizat țara în trei provincii (Söndenfjeld, Vestenfjeld și Nordenfjeld). Conform acestei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
iluzie, oricît de tenace ar fi ea. Timpul nu este deloc ceea ce pare a fi. El nu curge într-o singură direcție, trecutul și viitorul sînt simultane"7, iar Heidegger vorbea despre unitatea fondatoare a prezentului, trecutului și viitorului, despre indivizibilitatea și co-originalitatea lor (Gleich-ursprunglichkeit). Această conștiință a trăirii într-un prezent continuu, practic în eternitate, acest timp al conștiinței conceput ca actualizare intensivă (Husserl) produce incredibile efecte pozitive. Pe de o parte, curba lui Lorenz, dovedește că s-ar putea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
144]. După înglobarea Austriei în statul german, liderii occidentali au continuat concesiile, acceptând pretențiile Germaniei asupra Cehoslovaciei. Aici pretextul l-a constituit minoritatea germană din regiunea sudetă. Inițial, Konrad Henlein, șeful partidului germanilor sudeți, avea o viziune rezonabilă: "El accepta indivizibilitatea teritoriului cehoslovac și reglementarea situației sudeților, în cadrul constituției Cehoslovace" [6, p. 152]. Ulterior, și-a schimbat opiniile și a militat pentru înglobarea Cehoslovaciei în statul german [6, p. 144]. Guvernanții britanici, trimiși să ajungă la o înțelegere în plan general
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
valori socotite ireconciliabile, ce vor fi curînd reprezentate de două biserici, cea a învățaților și cea a preoților, revendicîndu-și și una, și cealaltă o aceeași infailibilitate. Apoi, e vorba de un refuz al civilizației, acuzată că pune în cauză principiul indivizibilității "modelului uman", căruia nu-i mai poate satisface în totalitate aspirațiile și necesitățile, că amenință, cum spune Auguste Comte, "indivizibilitatea adevăratei noastre unități, unitate care nu poate să ne unească gîndurile fără să ne afecteze sentimentele și, mai mult chiar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
una, și cealaltă o aceeași infailibilitate. Apoi, e vorba de un refuz al civilizației, acuzată că pune în cauză principiul indivizibilității "modelului uman", căruia nu-i mai poate satisface în totalitate aspirațiile și necesitățile, că amenință, cum spune Auguste Comte, "indivizibilitatea adevăratei noastre unități, unitate care nu poate să ne unească gîndurile fără să ne afecteze sentimentele și, mai mult chiar, actele noastre"... E vorba deci de o ruptură între credință și cunoaștere, de o opoziție între omul credincios și omul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
din Codul penal. Potrivit acestor prevederi (art. 1 din Codul penal a fost modificat prin Legea 140/1996 privind modificarea Codului penal și a Codului de Procedură penală din România), legea penală apără, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Prin voința legiuitorului s-a stabilit că, în practică, sunt și situații în care atingerea adusă valorilor sociale protejate de legea penală poate fi minimă și atunci fapta
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de inconștiență. B. Contravenția prezintă un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea. Pericolul social conform art. 18 C.p., orice acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere valorilor sociale prevăzute în art. 1 C.p. (suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept) și pentru care legea prevede necesitatea aplicării unei forme de constrângere, respectiv cea a sancțiunii contravenționale. Spre deosebire de infracțiune, contravenția prezintă un grad de pericol social mai redus. Acest
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
pentru promovarea și dezvoltarea cooperativelor.Cele ce nu sunt în federații naționale trebuie să plătească 3% către un fond similar gestionat de ministerul muncii. Există un regim specific pentru impozitele directe și indirecte dependent de principiile de dividende limitate și indivizibilitate al activelor. Exceptare totală de la plata impozitului pe profitul companiilor repartizat pentru rezerve. Venitul distribuit este impozitat ca venit al membrilor, și nu la nivelul cooperativei. Cooperativele sociale au un regim specific legat de obligațiile lor. Nu există limite legale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
istoric în dezvoltarea relațiilor dintre aceste țări, foste adversare. Declarația dată cu această ocazie stipulează obiectivul comun al țărilor membre C.C.N.A. de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost formulat în Declarația Comună de la Paris și se arată că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectul pentru drepturile omului, libertatea economică și crearea unor economii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
istoric în dezvoltarea relațiilor dintre aceste state, foste adversare. Declarația dată cu această ocazie stipula obiectivul comun al țărilor membre C.C.N.A., de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost formulat în Declarația Comună de la Paris și se arată că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectul pentru drepturile omului, libertatea economică și crearea unor economii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
istoric în dezvoltarea relațiilor dintre aceste țări, foste adversare. Declarația de constituire stipulează obiectivul comun al țărilor membre C.C.N.A., acela de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Totodată, se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost el formulat în Declarația Comună de la Paris - din noiembrie 1990 - semnată o dată cu Carta, arătându-se că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectarea drepturilor omului, garanții economice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a o face în evul mediu toți regenții cari vindeau, amanetau, sau împărțeau teritoriul lor ca niște moșii nu mai e astăzi compatibilă cu caracterul public al suveranității teritoriale. Dreptul public modern. mănține din contra ca regulă principiul nealienabilității și indivizibilității teritoriului statului. Numai prin escepție se poate admite o înstrăinare în forma dreptului public, în temeiul unei legi sau în urma unor tratate internaționale, la cari se numără și încheierile de pace. Hugo Grotius mai cere după dreptul natural, daca o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în genere de pe fața pământului, doi pentru unul, ca să-i lase noului cetățean în perspectivă două pâni, nu una. Noi credem că înainte de discutarea articolului 7 Camerele de revizuire ar trebui să gândească la îmbunătățirea stării românilor. Neînstrăinarea absolută și indivizibilitatea pământurilor țărănești, moștenirea imobilului indivizibil de către primul sau ultimul născut, împroprietărirea celorlalți fii pe moșiile parcelate sistematic ale statului sub aceeași lege de moștenire, iată măsuri ultraretrograde, dar românești, care ar asigura sporirea populației și existența măcar a unei singure
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi departe în care n-am mai avea decât orașe străine într-un deșert românesc. Nouă ni se pare așadar că un principiu care ar trebui admis în legislațiunea noastră, cel puțin pentru un număr anumit de ani, este indivizibilitatea pământurilor țărănești, pe lângă neînstrăinarea lor cătră nesăteni, va să zică maioratul. Dar corolarul acestei măsuri generale trebuie să fie neapărat parcelarea sistematică a moșiilor statului între minorii familiilor, adecă formarea altor minorate, minorum gentium, pe moșiile statului. în sine, pentru stat e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în acei ani, comparativ cu perioadele istorice care au urmat. Introducere Nicolae Titulescu poate fi considerat, pe bună dreptate, “briliantul” politicii externe românești în perioada interbelică. Susținând impunerea “forței dreptului” în dauna “dreptului forței”, în relațiile internaționale, autor al formulei “indivizibilității păcii” văzută de acesta ca “o stare de spirit”, pronunțându-se pentru respectarea suveranității, egalității în drepturi a tuturor statelor, pentru “spiritualizarea frontierelor”, Titulescu un mare vizionar. Folosindu-și această calitate de a fi în stare să “citească” viitorul, Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
realizarea păcii generale: neînțelegerile dintre foștii Aliați în primul război mondial; dorința războiului de revanșă regăsită în rândul statelor învinse; lipsa unei unități în Europa din punctul de vedere al doctrinei sociale; marea criză economică din 1929 1933 9. Principiul indivizibilității păcii exprimă modernitatea gândirii titulesciene. Conform acestui principiu orice agresiune, produsă în oricare parte a lumii, reprezintă o încălcare a păcii generale. Președintele american Woodrow Wilson, în discursul rostit la 27 mai 1916, a susținut ideea înființării Societății Națiunilor ca
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
galeria diplomaților perioadei interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale au devenit, după încheierea celui de-al doilea război mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii, respectarea suveranității și egalității în drepturi a tuturor statelor (regăsite în cadrul ONU), „spiritualizarea” frontierelor (devenită o realitate în cadrul Uniunii Europene ). Apărarea intereselor României și afirmarea acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin celebra formulă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
din secolul al XIX-lea, cum sunt studiul electrolizei, descărcările în gaze rarefiate, descoperirea radioactivității, spectrele atomice (optice și de raze X), efectul fotoelectric, experiența lui Rutherford în secolul XX, au arătat că atomii reprezintă sisteme complexe. Ca urmare, concepția indivizibilității atomului, a trebuit să fie abandonată. S-a ajuns la concluzia că atomul nu este unitar și indivizibil, ci este un sistem scindabil în corpusculi încărcați cu electricitate negativă și pozitivă. S-a pus în evidență astfel că atomul este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Est-Vest ar îndreptăți o asemenea poziție. Un contraargument simplu ar fi faptul că, după eșecul evident al unei prime organizații globale a acestei instituții, învingătorii din al doilea război mondial au hotărât să înființeze un nou forum pentru respectarea principiului indivizibilității păcii și securității internaționale. Funcționarea securității colective depinde, în mare măsură, de condițiile în care această instituție trebuie transpusă în practică. Modul în care statele (în special marile puteri) definesc agresiunea ori identifică victima și atacatorul, structurarea pe moment a
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
ne înfățișează, într-un mod inegalabil, imaginea Trinității din ființa umană. Existența, Cunoașterea și Voința sau cele trei facultăți: Puterea, Înțelepciunea și Iubirea ce alcătuiesc Trinitatea, se regăsesc în om conform asemănării cu Divinitatea. La fel se întâmplă și cu indivizibilitatea lui Dumnnezeu care se regăsește neștirbită în substanța imaterială a sufletului omenesc. Augustin conchide că nu putem fi nimic în afara conștiinței și iubirii de sine. Descartes a catalogat toate aceste idei ca avînd un caracter exclusiv teologic, dogmatic, cu scopul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Descartes și nici faptul că el vede aceste două substanțe, res extensa și res cogitans ca fiind unite, chiar dacă interacțiunea lor ridică probleme insolvabile. Cel de-al doilea argument în favoarea imaterialității spiritului, care apare de fapt înaintea celui al indivizibilității, este «percepția clară și distinctă», pe care Descartes îl consideră pilonul de bază al întemeierii Meditației a VI-a despre distincția reală dintre spirit și trup. Această distincție «reală», semnifică faptul că spiritul și trupul sunt lucruri, res, absolut independente
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Cineva care nu cunoaște acest lucru, ar putea ușor să conceapă că respectivul triunghi poate fi gîndit separat de proprietatea lui esențială și astfel s-ar înșela. Așadar argumentul central al lui Descartes în favoarea imaterialității spiritului, ca și cel al indivizibilității, dovedindu-se a fi fisurate, s-ar putea conchide că distincția reala dintre spirit și trup nu a fost demonstrată. Descartes iese însă magistral din acest atac logic, deoarece strategia lui argumentativă a urmat un sens dublu, nu doar de la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]