972 matches
-
este o componentă indispensabilă existenței vieții pe planeta noastră. Specialiștii apreciază că noțiunea de aer curat este relativă deoarece nu există aer lipsit de impurități nici chiar în cele mai izolate locuri ale planetei. Poluarea aerului afectează în special țările industrializate și centrele urbane des populate. Ea reprezintă o problemă de actualitate, fiind intens monitorizată. Principalele surse antropice de poluare din centrele urbane industrializate sunt: traficul rutier și activitățile industriale. Ca efect al activităților umane nivelul gazelor cu efect de seră
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de impurități nici chiar în cele mai izolate locuri ale planetei. Poluarea aerului afectează în special țările industrializate și centrele urbane des populate. Ea reprezintă o problemă de actualitate, fiind intens monitorizată. Principalele surse antropice de poluare din centrele urbane industrializate sunt: traficul rutier și activitățile industriale. Ca efect al activităților umane nivelul gazelor cu efect de seră este în continuă creștere; rezultatul efectului de seră sunt schimbările climatice. Specialiștii arată faptul că, schimbările climatice din ultimii ani au un impact
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
fost printre primele inițiative de restabilire și dezvoltare a relațiilor economice și politice între România și capitalele țărilor respective. Odată reglementate aceste inadvertențe, România a intrat într-un circuit economic normal cu aceste state, realizând acțiuni de cooperare cu cele industrializate, de la care importa tehnologie și utilaje, primind asistență în construirea unor obiective industriale de interes național, inexistente până atunci în țară. Imaginea României în lume începuse să se schimbe, căpătând noi conotații. În 1968, presa franceză publica articole despre miracolul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
față de țările socialiste în problema crizei din Orientul Mijlociu. Președintele român a prezentat considerentele poziției românești, noua politică de deschidere a țării noastre către toată lumea și a subliniat rolul pe care țările mici și mijlocii, alături de marile puteri și de statele industrializate, trebuie să îl aibă în viața politică internațională, inclusiv vis-à-vis de criza arabo-israeliană. A scos în evidență necesitatea soluționării pașnice a crizei care nu a fost rezolvată în urma celor trei războaie arabo-israeliene, dovedind că numai calea tratativelor directe ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
anii șaptezeci ajunsese la un nivel care i-a permis să ofere la export o gamă variată de produse și mărfuri de calitate, fabricate în România, în cadrul unor combinate și unități moderne industriale de producție, construite în cooperare cu țările industrializate occidentale. Se exportau produse chimice, petrochimice, mașini, motoare și utilaje, tractoare, locomotive, produse agroalimentare, produse din lemn și mobilier, textile și confecții ș.a. Țara noastră importa din țările arabe materii prime, necesare industriei românești: țiței, fosfați, bumbac și alte materii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
potrivit căreia războiul ar fi inevitabil și au exprimat sprijinul lor deplin pentru principiile coexistenței pașnice. Declarația Conferinței cuprinde o serie de aprecieri și poziții în probleme privind accelerarea dezvoltării economice a țărilor rămase în urmă, lichidarea decalajelor față de țările industrializate, crearea în cadru ONU a unui Fond destinat dezvoltării, convocarea unei Conferințe internaționale pentru eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării economice a statelor ș.a. Prin conținutul lor, documentele finale ale Conferinței de la Belgrad aveau să exercite o influență hotărâtoare asupra evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
162. 3. McCord, J. et I. Fridovich (1968). «The reduction of cytochrome by milk xanthine oxydase», J. biol. Chem., nr. 243, pp. 5753. CAPITOLUL 1 Pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă Toata lumea știe astăzi că populația țărilor industrializate este într-un proces de îmbătrânire și că această situație se va accelera în următorii 30-50 de ani. Dar își dă cineva seama că acest fenomen este ceva cu totul și cu totul nou în societatea noastră și că va
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
legate de aceste boli sau dacă fumați și nu aveți intenția să vă lăsați, dați-vă măcar câteva șanse consumând, preventiv, antioxidanți. Cancerul Cancerul omoară și va mai omorî milioane de oameni în anii care urmează, mai ales în țările industrializate 6. Cancerul este o dereglare la nivelul regenerării celulelor corpului. Acestea se multiplică într-un mod ce nu poate fi controlat și formează încetul cu încetul tumori canceroase. Apoi, celulele mutante pătrund în sânge și se răspândesc aproape în tot
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
a tuturor elementelor necesare bunei funcționări a organismului. Fără ajutorul radicalilor liberi, LDL-ul nu ar putea face toate aceste stricăciuni. Să reamintim că diferitele boli cardiace și cardiovasculare care decurg de aici reprezintă prima cauză de mortalitate în țările industrializate. Ne rămâne să sperăm că se va găsi la începutul secolului XXI o soluție favorabilă la acest flagel al secolului XX. Rezultatele obținute cu un consum zilnic de antioxidanți sunt foarte încurajatoare din acest punct de vedere. Este vorba despre
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
a 44.000 de femei în fiecare an, în timp ce crizele cardiace omoară 234.000 de femei anual. Aproape un american din patru are cel puțin o boală cardiovasculară. Și aceste cifre nu sunt cu mult mai îmbucurătoare în ansamblul regiunilor industrializate, cum ar fi Canada sau țările din Europa, chiar dacă anumite regiuni din Franța și din țările mediteraneene sunt ceva mai protejate datorită tipului de alimentație bogat în fructe și legume, precum și datorită consumului moderat de vin roșu2. Tabelul 5.1 Factorii
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
asociate cu diabetul, cum ar fi glicozilarea proteică, pot fi și ele reduse sau chiar prevenite printr-o bună suplimentare cu vitamine 20. Cancerul După bolile de inimă și cele cardiovasculare, cancerul este boala care ucide cei mai mulți oameni în țările industrializate. Mai mult decât atât, nimic nu indică vreo ameliorare în următorii ani. Factorii responsabili de cancer sunt multipli (vezi tabelul 3.1., la pagina 70). Specialiștii nu înțeleg încă foarte bine de ce unele celule pierd controlul și dezvoltă un cancer
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
oxidanți care pot provoca diverse reacții în lanț, nefaste. Planeta noastră și principalele ei atribute, aerul, apa și pământul, sunt deja profund marcate, la fel ca și ființele umane care o locuiesc. În plus, anchetele epidemiologice efectuate în diferite țări industrializate ajung toate la aceeași concluzie: majoritatea zdrobitoare a populației nu primește din alimentație dozele recomandate de vitamine și minerale. Și se știe că alimentația săracă în antioxidanți, vitamine și minerale, sedentarismul prelungit și stresul necontrolat, în exces, accentuează dezechilibrul în
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
destinul României decât patetic. Ah! De-aș fi un Sf. Ilie să arunc fulgere și trăsnete peste această țară, de câte ori nu vrea să fie alta!” C. visează, pe scurt, o Românie imperialistă, dominatoare fie chiar și în Balcani, o țară industrializată, având ca factor esențial orașul (creator de cultură), și în locul țăranului inert, legat de tradiția resemnării, el vede ca tip reprezentativ pentru națiunea română muncitorul (om de acțiune, sincronic, motor al revoluției permanente). Profeția din urmă s-a împlinit în
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
induse de abuzul de substanțe psihoactive. Comorbidități frecvente sunt anxietatea (75%), depresia (73%) și tulburările de personalitate (74%) (Deep, Nagy, Weltzin, Rao & Kaye; Herzog, Schellberg & Deter, 1997). Atenție Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), anorexia nervoasă este mult mai răspândită în societățile industrializate. Se întâlnește cel mai frecvent în Statele Unite, Canada, Europa, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. În schimb, incidența tulburărilor de nutriție este mult mai mică în țările în care femeile dețin mai puține roluri decizionale (Miller & Pumariega, 1999). BULIMIA NERVOASĂ Caracteristici
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
un interval de timp limitat. ritualuri alimentare. senzația de pierdere a controlului ca urmare a consumului excesiv de alimente. variantele a și c. Anorexia nervoasă este o tulburare care apare peste tot în lume. existentă numai în Statele Unite. prevalentă în societățile industrializate. prevalentă la populațiile cu o situație socioeconomică precară. Care dintre următoarele acțiuni nu caracterizează bulimia de tip non-eliminatoriu? înfometarea. exercițiul fizic în exces. folosirea diureticelor. recurgerea la diete restrictive. Care dintre următoarele simptome nu este o asemănare între anorexie și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
avut un succes neașteptat datorită: ...temerilor de la începutul anilor ’70 cu privire la creșterea populației din țările în curs de dezvoltare, iar după 1973 cu privire la creșterea prețului țițeiului, precum Și reducerea creșterii economice Și a standardului de viață din cele mai importante țări industrializate. (Nordhaus, 1992a: 2) Houck consideră că marele neajuns al lucrării a fost reducerea într-o oarecare măsură a dezbaterilor la un nivel tehnic, între experți Și analiști de sistem (Houck, 1974: 198). Din păcate, această situație a fost determinată Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sperat în semnarea unei convenții pe acest domeniu, negăsindu-se însă înțelegere din partea țărilor cu păduri tropicale. Aceste țări considerau pădurile ca fiind o resursă naturală, asupra căreia aveau drept de exploatare, iar „lecțiile” pe această temă, venite din partea țărilor industrializate, care își distruseseră deja în mare măsură pădurile, erau un semn de ipocrizie. Principalele documente rezultate în urma conferinței au fost: Convenția pentru diversitatea biologică. În cazul acesteia, președintele american George W. Bush s-a opus cu vehemență semnării, deoarece considera
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
o serie de teme controversate: tendințele de consum, populația, datoria internațională Și militarismul. Deși Capitolul 4 al documentului se referă la consum, nu include nicio referință la faptul că modelele de consum Și de producție nesustenabile, în special în țările industrializate, sunt o problemă foarte gravă. Capitolul în sine este extrem de vag în stabilirea unor ținte clare cu privire la reducerea consumului. Militarismul Și datoria internațională au fost considerate teme prea controversate Și nu au fost menționate deloc, în ciuda faptului că ambele sunt
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Și datoria internațională au fost considerate teme prea controversate Și nu au fost menționate deloc, în ciuda faptului că ambele sunt extrem de importante (Dresner, 2007: 43). O altă problemă a fost legată de punerea în practică a acestor propuneri. Guvernele țărilor industrializate au ales să își retragă angajamentele, mai ales în ceea ce privește sprijinul financiar, în favoarea filosofiei liberalismului economic, a liberalizării Și creșterii economice accelerate (Gorbachev, 2006: 156). Există Și voci (Clark, Korten) care critică lipsa de acțiune în domeniul dezvoltării durabile: Suntem înconjurați
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
222. Protocolul de la Kyoto a fost finalizat în decembrie 1997, în urma consultărilor COP 3<footnote COP 3 - Conference of Parties, modalitate de organizare a întâlnirilor dintre părțile implicate în Tratatul de la Kyoto. footnote>. Protocolul a reprezentat un angajament al țărilor industrializate, menționate în Anexa A (țările membre OECD, minus Mexic, Și plus țările est-europene), de a-Și reduce emisiile de gaze<footnote Conform Anexei A a Protocolului de la Kyoto, gazele cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
concesie. Sursa: UNFCCC, 1998: 20. Protocolul obligă statele implicate să elaboreze programe regionale Și naționale pentru a face față provocărilor determinate de schimbările climatice, în special în domeniile: transport, energie, industrie Și agricultură. Protocolul permite statelor să „comercializeze” emisii, țările industrializate beneficiind astfel de o modalitate de a întârzia implementarea „reformelor” cu privire la reorganizarea ramurilor industriale. Statele trebuie să găsească modalități de cooperare pentru dezvoltarea Și răspândirea, mai ales în țările în curs de dezvoltare, a tehnologiilor Și know-how-ului legate de stoparea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de interes cantitatea relativ inepuizabilă de resurse existente în perioada în care economiștii enumerați anterior Și-au dezvoltat teoriile. În secolele XVIII, XIX Și în prima jumătate a secolului XX, dacă în cazul unei resurse, cantitatea existentă devenea insuficientă, statele industrializate își însușeau resursele altor state prin colonizare. Pe parcursul acestui subcapitol vom încerca o prezentare succintă a două perspective, din puncte de vedere antitetice, cu privire la dezvoltarea durabilă. 1.3.1. Sustainomics - Triunghiul dezvoltării durabile Mahon Munasinghe este considerat unul dintre primii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
nevoie de o altă abordare a turismului? Ce este turismul durabil? Și Ce forme îmbracă turismul durabil? 3.1. Impactul turismului asupra societății Formele moderne ale turismului de masă pot fi enumerate printre cele mai puternice forțe create de societatea industrializată - capabile să ne îmbogățească viața, dar în același timp să ne-o degradeze Și distrugă. (Neale, 1998: 18) Activitățile turistice se desfășoară într-un mediu care îmbracă forme extrem de complexe, atât naturale cât Și antropice. Mediul antropic este format din
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
al specializării extreme (un rău necesar) și care, prin tot mai puternica încredere acordată mijloacelor tehnice în diagnostic și tratament, a produs modificări esențiale în relația doctor-pacient. La aceasta se poate adăuga structurarea practicii medicale prin legislația sociomedicală a țărilor industrializate (care a dat de fapt acces întregii populații la îngrijirea medicală modernă) și, în sfârșit, faptul că există o tendință în creștere ca bolile acute să fie depășite în număr de bolile cronice, cu toate problemele sociale pe care acestea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în această nouă strategie”. Noțiunile de subdezvoltare și Lumea a treia au fost produsele discursive ale climatului postbelic. Ele au apărut ca principii într-un proces prin care Vestul și, în diferite moduri, Estul au redefinit restul lumii. Lumea liberă industrializată, țările comuniste și țările sărace agrare constituiau deja la începutul anilor ’50, Prima Lume, a Doua Lume și, respectiv, a Treia Lume. „Dincolo de luptele anticoloniale din Asia și Africa și naționalismul în creștere din America Latină și alți factori au format
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]