327 matches
-
a fost urmată de identificarea acesteia ca mediator chimic la nivelul plăcii neuro-musculare, fibrelor vegetative simpatico-parasimpatice preganglionare și parasimpatice postganglionare, denumite generic colinergice. Prezența acetilcolinei a fost constatată ulterior și la nivelul unor terminații simpatice postganglionare, cum sunt cele care inervează glandele sudoripare și vasele musculaturii striate, precum și cele de la nivel cerebro-spinal. În sistemul nervos central, acetilcolina este fie difuz distribuită la nivel cortico-subcortico-spinal, fie sub formă de nuclei cu structură și funcții distincte (nucleii bazali, cuneiform, ai septului, nucleul bazal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. În contrast cu sistemul nervos simpatic care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Ca exemplu poate fi dat parasimpaticul sacrat, care inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de terminații parasimpatice, se sustrag influențelor vagale. În schimb, vagul, distribuindu-se organelor efectoare de la nivelul toracelui și abdomenului, supleează lipsa inervației parasimpatice în regiunea toraco-lombară. Cele două componente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
factorii intestinali locali și de plexurile nervoase enterice, rolul nervilor autonomi fiind mult mai redus la acest nivel. Activitatea secretorie a glandelor sudoripare este, de asemenea, intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin anatomic sistemului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la capitolele consacrate reglărilor neuro-umorale ale marilor funcții. II.1.9. TONUSUL VEGETATIV În condiții normale, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ prezintă o stare de tonus bazal specific care determină creșterea sau reducerea activității organului pe care îl inervează. Tonusul simpatic, de exemplu, întreține un oarecare grad de constricție bazală a arteriolelor prin care acestea au aproximativ jumătate din diametrul lor maxim. În cazul tonusului bazal parasimpatic de la nivelul tractusului gastrointestinal, îndepărtarea chirurgicală a acestuia determină atonie și constipație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În anumite teritorii (piele, mușchi, rinichi, inimă), eferențele simpatice acționează în sens dilatator prin intermediul acetilcolinei (simpaticul colinergic). Simpaticul cervical, de exemplu, trimite impulsuri vasodilatatoare atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină, eliberatoare de catecolamine, excitarea simpaticului constrictor determină vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bronhomotricității se realizează atât direct, cât și reflex, cu punct de plecare la nivelul receptorilor din mucoasa căilor aeriene, prin intermediul fibrelor eferente simpatice, parasimpatice, purinergice și peptidergice. Rolul principal în reglarea tonusului muscular bronșiolar revine inervației parasimpatice. Fibrele postganglionare simpatice inervează mai mult vasele pulmonare și glandele submucoase decât musculatura netedă bronșiolară propriu-zisă. Deși ponderea inervației simpatice a musculaturii bronșice la om nu este deplin stabilită, excitarea acesteia determină efecte bronhodilatatoare, cu participarea noradrenalinei ca substanță mediatoare. Aceasta stimulează atât receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Iritația căilor respiratorii provocată de diverși poluanți determină reflexul de tuse și bronhoconstricție printr-un astfel de mecanism, eliberator de acetilcolină de la nivelul fibrelor eferente vagale. La realizarea reflexului de tuse participă și receptorii J juxtacapilari de la nivelul interstițiului alveolar inervat de fibrele nervoase vagale amielinice de tip C. b) Reglarea umorală a bronhomotricității Reglarea umorală a bronhomotricității este, ca și cea nervoasă, sub influența a două categorii de factori, bronhoconstrictori și bronhodilatatori. Dintre factorii umorali bronhodilatatori fac parte în primul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se găsesc amigdalele (țesut limfoid), cu rol în reținerea bacteriilor și toxinelor. Esofagul, situat în torace, reprezintă un segment tubular, lung de 25-30 cm la individul adult, ce realizează legătura dintre faringe și stomac. Musculatura esofagului este striată și netedă, inervată de fibre somatice și vegetative, ambele de origine vagală. În porțiunile inițială și finală ale esofagului se găsesc două sfinctere, respectiv sfincterul esofagian superior (faringo-esofagian), format din mușchiul cricofaringian striat și constrictorul faringian neted, care previn intrarea aerului în esofag
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în cazul celor care inervează glanda sublinguală; b) fibrele simpatice, ce ies din măduvă prin rădăcinile anterioare ale segmentelor D1-D6, urmează calea simpatică a ramurilor comunicante albe și ajung în lanțul ganglionar simpatic, făcând sinapsa în ganglionul cervical superior, de unde pătrund în glandă odată cu ramificațiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1955). În coborârea mandibulei, intervin pântecele anterior al digastricului, milohioidianul și geniohioidianul. Pentru ca aceștia să poată acționa, este necesar ca osul hioid, mobil, să fie mai întâi fixat. Această imobilizare o realizează prin contracție mușchii subhioidieni (omohioidianul, tirohioidianul și sternohioidianul), inervați de ramura descendentă a hipoglosului. Închiderea gurii și menținerea ei închisă, cu dinții apropiați, dar nearticulați unii pe alții, se face fără activitate musculară tetanică evidentă. Mușcătura însă determină o activitate intensă la nivelul celor trei părți ale temporalului (anterior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mezenteric superior și aortico-renal) cu neuronii postganglionari eliberatori de noradrenalină. Aceștia sunt denși și prezintă varicozități la suprafața musculaturii netede renale extinzându-se până la nivelul arterelor interlobare, arcuate și interlobulare, inclusiv teritoriul arteriolar juxtaglomerular eliberator de renină. Dintre structurile tubulare inervate de filetele simpatice postganglionare fac parte celulele epiteliale ale tubilor proximali, ramura ascendentă a ansei Henle și ductele colectoare (Jackson, 2004). Sub influența diverselor impulsuri centrale sau periferice, căile eferente simpatice își intensifică secreția bazală continuă de noradrenalină și neuropeptid
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatică ca un sistem al reținerii urinei și umplerii vezicale, în timp ce inervația parasimpatică este responsabilă de evacuarea rezervorului vezical în timpul micțiunii. Dar, în afara acestei inervații, căile urinare prezintă și o inervație somatică, mai ales pentru uretra posterioară. Sfincterul extern este inervat de fibrele nervului rușinos intern, care are rolul de a crește tonusul acestuia, așa încât face posibilă rezistența la presiunea intravezicală de până la 70 cm3 apă (fig. 131). Deci, aparatul musculos vezico-sfincterian, controlat de inervația vegetativă, face din actul micțiunii un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ei antimicrobiano-fungică, mantaua acido-cutanată este reprezentată de aciditatea mediului de la suprafață. Factorii care realizează aciditatea cutanată sunt produși ai secreției sudorale și sebacee. II.6.2. FUNCȚIILE DE SECREȚIE ȘI EXCREȚIE A PIELII sunt asigurate de glandele sebacee și sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. - Secreția glandelor sebacee de tip holocrin realizată de glandele acinoase atașate foliculilor piloși dispuși în anumite zone cutanate. La om, sebumul (amestec de lipide) îndeplinește rol de barieră de protecție a absorbției percutanate apoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Bergman (1898), cercetările privind implicațiile funcționale ale SRA atât de origine renală, cât și extrarenală, reprezintă în continuare una din „zonele fierbinți” ale studiilor experimentale și clinice de fiziologie, patologie și farmacologie. Ca produs de secreție a aparatului juxtaglomerular renal inervat de sistemul nervos simpatic (fig. 150), renina declanșează fenomenul enzimatic în cascadă de formare a angiotensinei II active prevăzută cu multiple acțiuni fizio-farmacologice. Având în vedere că SRA de origine renală a fost expus deja, va fi prezentat doar succint
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei (midriaza) se realizează prin contracția fibrelor musculare radiare din iris. Spre deosebire de fibrele circulare ale irisului care sunt sub controlul inervației parasimpatice, cele radiare sunt inervate de filetele simpatice ale ochiului (fig. 158). Timpul de excitație normală a retinei pentru vederea scotopică nu depășește 0,1 sec, în timp ce pentru scăderea fotopică este mai scurt - de 0,33 sec. În cazul acomodării la lumină are loc fie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cristalinului de a-și modifica raza de curbură asigură acomodarea și adaptarea la distanță pentru a realiza imaginea clară pe retină când se deplasează între punctul proxim și remotum. Mușchiul ciliar format dintr-o porțiune cu dispoziție circulară (sfincter ciliar) inervat de parasimpatic și o altă porțiune cu orientare radiară inervată de simpatic. Fibrele circulare au rol în acomodația proximală, iar fibrele radiale intervin în acomodația distală. Acomodația fiind act reflex, calea sa aferentă este reprezentată de nervul optic, bandeletele optice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și adaptarea la distanță pentru a realiza imaginea clară pe retină când se deplasează între punctul proxim și remotum. Mușchiul ciliar format dintr-o porțiune cu dispoziție circulară (sfincter ciliar) inervat de parasimpatic și o altă porțiune cu orientare radiară inervată de simpatic. Fibrele circulare au rol în acomodația proximală, iar fibrele radiale intervin în acomodația distală. Acomodația fiind act reflex, calea sa aferentă este reprezentată de nervul optic, bandeletele optice, regiunea pietectală și de aici prin bifurcare, la cei doi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul implicării sistemului nervos central. În afecțiunile cerebrale sau medulare localizate deasupra nivelului coloanei lombare (boală de neuron motor superior) apar creșterea frecvenței micționale, reducerea volumului vezical, diverse tipuri de incontinență. În afecțiunile ce implică leziunile fibrelor vegetative ce inervează vezica (boală de neuron motor inferior) sau denervarea senzorială apar creșterea volumului vezical, creșterea frecvenței micționale și incontinență prin preaplin. Tulburările gastrointestinale sunt caracterizate în mod tipic de constipație, de cele mai multe ori severă, cu excepția diareilor care apar mai ales în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Inamdar, 1982). Kirby (1985) raportează o pierdere de inervație colinergică a detrusorului vezical și, de asemenea, creșterea reactivității imunologice a axonilor simpatici sudomotori. Unele cazuri ar putea reprezenta botulism nerecunoscut ca atare. Hiperhidroza Este consecința sudației excesive a glandelor sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. Ea poate fi generată de o cauză primară de natură genetică autozomală sau secundară apărută în cursul unor boli glandulare, menopauză, diabet zaharat, boli pulmonare, cardiovasculare, efort fizic, obezitate, anxietate, stres caloric, încordare neuropsihică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cursul prelucrării mecanice și a menținerii în cultură a insulelor, o mare parte din capilarele aferente lor se distrug. A doua, revascularizarea insulelor transplantate în ficat are o rată mică, de numai 20%. 6. Inervația insulelor Langerhans Insulele Langerhans sunt inervate atât de filete simpatice cât și parasimpatice (30), reprezentate de neuroni adrenergici, colinergici și peptidergici (tabel 1). Se observă că neurotransmițătorii implicați sunt numeroși și funcțiile mediate de ei complexe. Filetele nervoase se distribuie de-a lungul vaselor. Deși fibrele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
de studiu al neurologiei, este polimorfă atât ca etiologie cât și ca aspect. Forme clinice ale durerii neuropatice: - Neurologia (nevralgia) provocată de trauma/iritarea unui nerv periferic, tradusă prin dureri în teritoriul unui singur nerv ± tulburări de motilitate ale mușchilor inervați de acesta; - Distezia - se manifestă ca o senzație spontană de arsura/durere într-o anumită regiune; -Hiperalgezia - se manifestă ca un răspuns exagerat la stimuli nocivi; -Hiperastezia - este un răspuns exagerat la atingere; -Allodinia - perceperea unui stimul neutru ca fiind
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ceă cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure a unui torent de munte, ca un puhoi de ploaie torențială. Când începea să batjocorească pe cineva, nu putea să fie oprită până nu vărsa tot ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ceă cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure a unui torent de munte, ca un puhoi de ploaie torențială. Când începea să batjocorească pe cineva, nu putea să fie oprită până nu vărsa tot ce avea pe suflet
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare. în toamna anului 1940, un vecin (Nicu Mireaă o făcea pe legionarul și-l îndemna și pe tata să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cei din Ciupercari. Era un om tânăr, vânător pasionat și fără interes pentru învăț area copiilor. Noi școlarii îi tăiam lemne, îi râneam la grajd, îi duceam apă cu căldările, săpam în grădină, iar când „făcea” lecții cu noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul era prea aspru și gerul prea cumplit absentam. Iarna și dimineața când mergeam la școală, și seara când ne întorceam acasă, era întuneric
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]