207 matches
-
adevărurilor de credință ale Bisericii de Răsărit. Până la intrarea micului Petru Velicikovski pe poarta acestui lăcaș de învățământ, Colegiul traversase epoca lui Petru cel Mare, cu tendințele sale atât de pronunțat occidentalizante, devenind din Colegiu, Academie și dintr-un bastion inexpugnabil al Ortodoxiei Creștine, așa cum l-a dorit întemeietorul său, un avanpost al creștinismului occidental în răsăritul Europei. Organizându-și toată programa școlară după modelul latin de tip apusean, Academia de Teologie din Kiev oferea tinerelor minți în căutare de hrană
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din coteriile radicale ale emigrației. Și totuși, istoria avea să dea dreptate acestei „öst-politik” și chiar Genscher urma să fie acela care, alături de Helmuth Kohl, de data aceasta, să obțină unificarea Germaniei și, până la urmă, dezmembrarea uriașului și, în aparență, inexpugnabilului stat sovietic!... ...Pe la orele două sau trei după-amiaza, mă întorceam acasă, Tante mă aștepta cu masa - trecuse de 75 de ani, dar era încă energică, fericită de a-l putea îngriji „ihren kleinen Goldi!”, mă culcam pentru un ceas sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se înfurie devastator. (Subspecie: stilul fluvial, cumulativ, cu intercalări infinite, divagații, derapaje, deliruri.) 10. Vorbitorul informal. Tutuie, americănește, pe toată lumea, e „interactiv“, pantomimic, matter-of-fact. Băiat de viață, nepretențios (dar smart), săritor (și la propriu, și la figurat), tolerant, trendy. Ireproșabil, inexpugnabil, indigerabil. ...Și așa mai departe. Portret-robot De câțiva ani buni, la felurite colocvii și conferințe internaționale, poți întâlni un tip nou de vorbitor, cu o retorică foarte bine prizată în mediile academice de pretutindeni. Exponenții acestei specii aurorale sunt, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o frunză vie în codrul cel des, în al cărui miez, cum a spus Lucian Blaga, își săvârșește misterele pasărea măiastră, tot astfel toate ramurile înfrățite ale pădurilor noastre, din șes, din deal și de la munte, fac o imensă și inexpugnabilă boltă de frunze, întru slăvirea apărătorului lor din zilele noastre!“ („Recunoștință și meditație“, în vol. omagial Lauri pe stemă, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 93) CIOPRAGA Constantin „Scriitorul, de pildă, trebuie să se considere angajat față de realitățile politice și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acel timp mult dorit; mai aveam de îndurat și de la ei, și de la ai noștri, ceea ce ne era și mai penibil. Iată un exemplu: în casa lui Ionel, unde era tot faimoasa poliție secretă cu frumoasele moravuri și care părea inexpugnabilă, sosi de la mij locul lui iulie prințul de Reuss și, după ce a vizitat-o, a dat ordin ca să o evacueze de urgență căpitanul Kadenbach et Co ca să se instaleze prințul de Hessa și un maior cu familia. D-na Crivăț
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ocrotirea sa, în timp ce regele a uitat de mine. Doar Pietro, sfătuitorul său roman, îmi adresa când și când, gânditor, ocheade sfredelitoare, ca și cum n-ar fi reușit să mă citească până la capăt. Pavia ni s-a arătat odată cu asfințitul, măreață, puternică, inexpugnabilă. Dar bucuria de a mă minuna de capitală așa cum aș fi dorit îmi era alungată de gânduri negre. Din care m-am trezit odată ajunși la destinație. Numai ce am descălecat în fața casei lui Gisulf, când un om în vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cadrul se lărgește suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de narator și de lector: "Răspundea exact închipuirii: cu cele două rânduri de ferestre înguste și opace, cu turnurile laterale, cu ușile inexpugnabile de stejar ferecat în ținte, cu mușchiul ruginiu, crescut între blocurile de piatră". Aici urmează eroul să petreacă trei zile în cvasi-solitudine, studiind în liniște cărțile și manuscrisele (avocatul cel lipsit de umor nu-i poate ține de urât, fiindcă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Voi, duhuri, ce dați gînduri ucigașe,/ Stîrpiți femeia-n mine și turnați-mi/ Din creștet pînă-n tălpi cruzime oarbă" (Shakesperare. Vinea 266). Personajul are convingerea că, din cauza "genului", nu poate să participe la facerea istoriei. Convingerea e întemeiată pe fapte inexpugnabile: după uciderea brutală a monarhului scoțian, toți nobilii bărbați din castel încearcă să o menajeze pe Doamna Macbeth și îi ascund adevărul, din temerea că o veste atît de crudă ar putea să doboare o femeie. Nici unul nu se gîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sa în subtitlu ("o povestire de pe Wall Street"). Centrul financiar al lumii capitaliste se manifestă ca nucleu al universului textual. Ultimul se țese în jurul său asemenea plasei în jurul păianjenului. De aceea, putem sesiza în relatarea minuțioasă a naratorului-jurist arta echilibrului inexpugnabil. Avocatul de succes pare să îi înțeleagă importanța vitală, întrucît metaforele sale reprezentaționale se construiesc împrejurul acestui semnificant. De exemplu, biroul unde lucrează este o alegorie a balanței inexplicabile între antinomii. Cei doi funcționari principali care îl deservesc, Nippers și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
-și lua avînt analitic cu adevărat. Nu-mi permit să reactualizez aici această direcție interpretativă, pentru care există, admit la rîndul meu, prea puține argumente în The Secret History, dar voi preciza, chiar pasager, că, metodologic vorbind, avem o conexiune inexpugnabilă (poate neintenționată de Tartt) între scrie rea lui Procopiu și opera (nu numai romanul în discuție!) de pînă acum a scriitoarei. Conexiunea se realizează la nivelul deja amintitei presiuni psihologice și morale a crimei perfecte. Dacă la istoricul lui Belisarius
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
tipice pentru un climat toxic, ceea ce îl face să scrie cele mai radicale, caustice pagini care au radiografiat vreodată această instituție: "iunie 2005. Conferința Națională a Scriitorilor. Cea mai jalnică și degradantă adunare/adunătură la care am asistat! (...) o cloacă inexpugnabilă, oripilantă sub aspect etic". O adevărată obsesie vituperantă are George Mirea față de personajul N. Manolescu, căruia i se acordă aproape 10 pagini (114-115, 191-196, 348-350). Este vorba de o veritabilă diatribă, justițiarul probându-și acuzele cu documente de istorie literară
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în idealul Revoluției cu majusculă, în numele căruia s-au înfăptuit și răsturnările radicale din Rusia, apreciind doar că acest ideal a fost deformat și trădat. În ciuda a toate, Uniunea Sovietică trebuie să rămână pentru proletariatul mondial ceea ce este în realitate: fortăreața inexpugnabilă, contra căreia capitalismul va trebui să se prăbușească într-o zi. (...) Dar, o dată spus asta categoric, pentru totdeauna, am dreptul să mă întorc spre putreziciunea birocratică și să-i strig: lepădătură" (Ibidem, p. 25; cum se vede, traducerea lui Al.
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
privat și public în cazul unui poet a cărui operă, greu de separat de viața sa, a devenit obiect de dezbatere, are frontiere nesigure într-o societate stăpînită de medii și că nici un obstacol legal nu le va putea face inexpugnabile. Un exemplu simptomatic pentru dificultățile, socotite de mulți cercetători drept frustrante, ce apar în analiza operelor presupusului amor dintre Celan și Ingeborg Bachmann, unde moștenitorii acesteia au interzis pur și simplu orice acces la urmele documentare ale respectivei relații. Nu
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
două ore ca să-mi spună niște prostii docte. Ce curios! Deși îi miroase gura îngrozitor, are o voce baritonală, nespus de frumoasă. Această voce acoperă aproape în întregime toate defectele și imperfecțiunile, îi înconjoară făptura cu un ambalaj rezistent, făcîndu-i-o inexpugnabilă. Dacă ar dispare, n-ar mai rămîne din el decît un gălbenuș de ou răsturnat pe jos." De fapt, chichirezul jurnalului e portretul. Personajul diarist, contrat tandru de erudițianul din subsol, trudește la o carte cu asemenea lucrări în acuarelă
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
care este deasupra, și de esența religioasă. O, farisei, farisei - duplicitate joasă și susă, rafinată și grosolană, - torent de vorbe, de priviri furișe, la pândă - joc de șah. - Ce bine e să domini acestea inclus într-un punct incasabil și inexpugnabil. Umilește-te tu însuți și domină totul de acolo. Fii necruțător și inofensiv, lasă-i să joace hora. < 27 iunie 1970 ? > Secundele cele mai fascinante sunt acelea în care auzi zumzetul viitoarelor tale lucrări. Atunci o mare stăpânire de sine
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
de șef de secție la Secția de Propagandă a P.M.R., membru în prezidiul Academiei, directorul Institutului de Istorie a partidului, controlînd și Institutul de Istorie care mult mai tîrziu va căpăta numele lui N. Iorga. De pe aceste poziții ce păreau inexpugnabile stăpînea totul, nimic important nepetrecîndu-se fără avizul lui. Manualul de istorie unică, din 1948 și 1952, valabil în licee și facultăți, purtau semnătura lui sinistră, după precizarea de circumstanță "elaborat de un colectiv coordonat de...". Institutul de Istorie, unde funcționau
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
însă o anume ezitare. Pe de-o parte, rebeliunea autorului aduce o solidarizare crispată cu ființa sa somatică, reprezentînd un refugiu în carnea și sîngele său ca într-o certitudine la care n-ar putea renunța, ca într-un nucleu inexpugnabil al simțămîntului de sine. E o "confesiune prin corp", cum ar spune O. V. de Lubnicz Milesz. Pîndit de primejdie, corpul își extinde cîmpul semantic asupra materiei anorganice, încearcă a și-o anexa în deznădejdea ce l-a cuprins, a
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
prezenți într-o formă sau alta în paginile cărții, fac semne cu ochiul unor cititori mai mult sau mai puțin avizați. Din această galerie a marilor dispăruți nu lipsește nici antrenorul de fotbal Hellenio Herrera, inventatorul unui sistem de apărare inexpugnabil (catenaccio), la care autorul face o trimitere ironică atunci când se referă la sufletele celor îngropați în Cimitirul San Michele din Veneția. Altminteri, stilul minimal, lipsa oricărui patetism, abolirea punctuației (cu excepția unor poeme din final - excelent este abuz de virgule, unde
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
facă uitat trecutul de ticăloșie, umilințe și frustrări. Ajunși multimilionari, n-ar accepta în ruptul capului că sunt alcătuiți din același aluat cu ceilalți oameni. Ce e valabil pentru aceia - să zicem, egalitatea în fața justiției - se oprește la poarta castelelor inexpugnabile construite, desigur, pe merite proprii, și nu din șmangleli nerușinate. Deși au furat pe rupte, n-ar accepta nici picurați cu ceară c-ar trebui să plătească pentru potlogăriile comise. Aproape douăzeci de ani de experiență a "democrației" i-au
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
mică înțelegere. Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet este o carte la capătul căreia te trezești îngenuncheat. Cititorul cu pregătire umanistă nu-l va putea urmări pe autor decît în trei sferturi din paginile cărții, restul rîndurilor fiind fortărețele inexpugnabile ale unei filozofii a științei pe care nu știu cîți intelectuali umaniști au pregătirea să o înțeleagă. Considerațiile matematice ale lui Solomon Marcus, cu prezentarea unor ecuații sau formule algebrice, cu indicarea unor scheme și cu punerea în lumină a
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
aleg neinspirat liftul de utilaje al unei fabrici abandonate aflate undeva într-o zonă de margine a orașului, lift care se blochează undeva între etaje. Nimeni nu știe unde se află cei doi, telefonul mobil nu are semnal, carcasa metalică inexpugnabilă a liftului nu are decît o minusculă gură de scurgere prin care ar putea trece un șoricel, dar doar atît. Nu există ieșire. Îi vezi sărind ca două mingi în timp ce urlă isteroid după ajutor. Încă de la prima scenă ai sentimentul
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
se părea a fi adevărul ei. Zilele s-au scurs foarte repede și ea a rămas de piatră: nu-mi arăta nici o considerație, nu crescusem nici un pic în ochii ei, cu toate eforturile mele nebune, nu reușisem să clintesc zidul inexpugnabil pe care ea îl înălțase între noi, definitiv. Și, în acest timp, și tocmai de aceea, eu eram din ce în ce mai îndrăgostit de ea, mai subjugat de ea și faptul de a nu o fi supus mă orbea de furie neputincioasă, realizam
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
Geo Dumitrescu, într-adevăr, sentimentul își creează o platoșă de ironie și auto-ironie, pentru a nu rămâne descoperit în fața săgeților unei ironii ,adverse". Idealismul moral își ridică în versuri numeroase ziduri de apărare, cu puncte strategice de observație și creneluri inexpugnabile.
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
urmărindu-l cu o inexplicabilă tenacitate. De aici și reprezentarea kafkiană pe care și-o face despre odiseea sa judiciară, despre întâmplările absurde prin care i-a fost dat să treacă. Nu doar lumea tribunalelor îi apare ca un hățiș inexpugnabil și terifiant, ci lumea. Atât că la sfârșit are loc o răsturnare de situații care face ca totul să ia înfățișare de farsă. De ziua Regelui se dă o amnistie care îi redă năpăstuitului Istrăteanu libertatea. Și dacă nenorocirile nu
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
ale Chitului care ascundea în burtă marile secrete ale Securității. Niciodată n-am crezut că aceste secrete vor rămîne pe veci impenetrabile. Dar nu eram sigur că uriașa armătură de complicități, slăbiciuni și interese personale care făcea un aparent bastion inexpugnabil din tainele Securității va ceda atît de repede în urma deciziei prezidențiale ca dosarele pe care le ținea SRI-ul la clocit să fie transferate la CNSAS. Presupun că Băsescu a dat drumul la dosare nu neapărat de dragul adevărului, ci din cauză că
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]