189 matches
-
brut pe cap de locuitor. Ierarhizarea națiunilor dezvăluie, de asemenea, corelații puternice între diverși indicatori, permițând stabilirea unor niveluri de corespondență. De exemplu, dacă cunoaștem rata mortalității infantile pentru o anumită țară, pe baza doar a acestui indicator putem să inferăm cu privire la alte aspecte ale societății. Statisticienii disting patru tipuri de scale de măsurare: caracteristica statistică ordinală indică locul țării într-un clasament unidimensional, și înseamnă "mai mare decât" sau "mai mică decât"; scala de interval este aplicată unor categorii sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
capăt a devenit invizibil, din pricina timpului și a uitării aduse de acesta. Și iată cum astfel, în opoziție cu trecutul apropiat - care documentează istoric constituțiile rele - este construit un trecut îndepărtat pentru care lipsesc documentele directe, dar care poate fi inferat în baza datelor existente. În acest trecut îndepărtat se regăsește Cetatea cea bună. Dar ceea ce a fost va mai fi și ceea ce s-a putut odată se va putea din nou! Prin urmare, Cetatea bună va putea fi reclădită într-
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
artă ar fi în general înțeleasă ca având un ton de judecată și negativitate, deși majoritatea scrierilor de critică ar fi descriptive și interpretative, fiind articulate pe un ton pozitiv. În ceea ce privește descrierea critică, aceasta este în general evaluativă, cititorul putând infera cu ușurință aprobarea ori dezaprobarea criticului. Ca mijloc de acumulare a informațiilor despre lucrarea de artă, descrierea precedă sortării analitice a informației și evaluării ei. Informația descriptivă poate fi "internă", delimitând în general subiectul, mediul și forma lucrării, și "externă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
locală din care fac parte. Doar un mic procent dintre cei care au răspuns la chestionar se simt într-o mare măsură (6,5%) sau în totalitate (1,9%) neînțeleși de ceilalți membri ai comunității religioase locale. Astfel, se poate infera că aceia care aleg să participe la comunitățile virtuale religioase nu sunt în mod tipic persoane care nu-și găsesc locul în comunitățile de origine, ci, dimpotrivă, sunt persoane active și bine adaptate la mediul socio-religios în care își desfășoară
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai departe cu observațiile și a subliniat influența enunțării asupra alegerii pronumelor anaforice: În alegerea unei forme anaforice, un rol important este jucat de punctul de vedere, de atitudinile și sentimentele locutorului, pe care interpretul, la rîndul său, le poate infera din forma anaforică. Altfel spus, pronumele anaforice nu sînt doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul consecințelor sau concluziilor care pot fi inferate pornind de la acel enunț (Bellert 1970: 335). Într-o suită de propoziții, interpretarea fiecăreia este inseparabilă de celelalte. Este ceea ce dovedește, prin absurd, o bandă desenată din trei cadre cu celebrul Chat (care pe-atunci se numea Sachat) de Philippe
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dintr-o singură privire" (Retorica III, § 1409a36, tr. Marina-Cristina Andrieș, Ed. IRI, București, 2004: 323). Această unitate prezintă avantajul de a fi "plăcută", "pentru că nu este nedeterminată și, de asemenea, fiindcă întotdeauna auditorul crede că posedă ceva ce a fost inferat pentru el însuși." (§ 1409b1). Pe de altă parte, ea îi apare ușor de înțeles, datorită ritmicității ei (§ 1409b4) care o face ușor de memorat: "Stilul în perioade are număr, ceea ce, dintre toate lucrurile, este cel mai ușor de ținut minte
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întotdeauna supărat că nu a găsit ceea ce căuta. În primele două propoziții pot fi identificate informațiile date (premisele) [a] A fost odată un prinț [b] care voia să se însoare cu o prințesă iar de aici reiese că se poate infera (concluzia implicită) că i-ar fi simplu eroului acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
II 27, 70 a-b), se ajunge din nou de la indiciul p la ceea ce acesta indică, adică q: efectul p indică cauza q, la fel precum afirmă semiologii: În anumite contexte, prezența unei cauze este un motiv de a o infera pe cea a unui efect, în altele însă, dimpotrivă, este interzis a infera prezența cauzei din cea a unui efect" (Apothéloz și colab. 1984:41). Schema este de tipul [este pentru că q (premiză) că p (concluzie)]: (14') Pentru că a fost
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ceea ce acesta indică, adică q: efectul p indică cauza q, la fel precum afirmă semiologii: În anumite contexte, prezența unei cauze este un motiv de a o infera pe cea a unui efect, în altele însă, dimpotrivă, este interzis a infera prezența cauzei din cea a unui efect" (Apothéloz și colab. 1984:41). Schema este de tipul [este pentru că q (premiză) că p (concluzie)]: (14') Pentru că a fost concepută mai întâi de toate de către oamenii de afaceri clasa noastră Club World
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
toate, jocul proceselor de inferență proprii producerii și interpretării indiciilor. Astfel, principalul scop comunicativ al paratextului este reînnoirea, modificarea spațiului cognitiv pe care îl posedă publicul vizat, mai ales a "ansamblului de fapte pe care el le poate percepe sau infera, adică toate faptele care îi apar ca manifeste" (D. Sperber și D. Wilson, 1989, p. 66). Orice comunicare promoțională urmărește ca un fapt să devină manifest, incontestabil pentru a pregăti receptarea unui produs, paratextul, care trebuie să fie pertinent, are
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Vaillant, 1971, 1977; Lichtenberg și Slap, 1972; Elkind, 1976), ca și cei care acordă o atenție privilegiată stadiilor dezvoltării psihosexuale (Anthony, 1970; Gedo și Goldberg, 1973; Swanson, 1988) ajung în general la concluzii divergente cu privire la unul și același mecanism sau inferează pe baza unor mecanisme diferite, care sunt, prin urmare, dificil de comparat. Cu toate acestea, se remarcă un consens destul de larg în privința refuzului, care este o apărare precoce, precum și în privința intelectualizării, mecanism caracteristic mai cu seamă adolescenților sau adulților. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tinde să adapteze punctual distanța judicativă în conformitate cu imperativele configurației sufletești, lăsând mână liberă gândirii în cunoaștere și spațiu de desfășurare originalității, adică integrând fenomenul subiectiv unui metabolism al sintezelor suprastructurale. Posibilitatea de a analiza, de a organiza și de a infera în spațiul interiorității aparține veritabilei reflexivități, a cărei natură fundamentală este de tip cognitiv și care nu suportă, după demonstrația fenomenologică a lui Husserl, nici în condițiile celei mai aspre reducții judicative suspendarea oricărei raportări la un obiect. Ea își
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teoria ideilor permite rezolvarea acestei ambiguități. De fapt, ceva înseamnă ideea obiectivă a lui Dumnezeu în noi, idee al cărui adevăr îl putem concepe cu claritate și distincție, și altceva ideatul său ori referentul său infinit. Dacă este posibil să inferăm din ideea noastră de Dumnezeu existența obiectului său, aceasta este datorită clarității ideei de Dumnezeu din noi. Putem chiar să admirăm această claritate, căci: ) Lecturînd acest pasaj observăm că doar raportul afectiv al gîndirii cu adevărul divin îi permite lui
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
căutând să explice conduitele celorlalți, dar și auto-atribuiri, în încercarea de a se înțelege pe sine. Jones și Davis au rafinat modelul lui Heider, insistând asupra atribuirilor interne. Teoria propusă de ei, a inferențelor corespondente, descrie maniera în care individul inferează o dispoziție (o trăsătură) a actorului (persoana care desfășoară comportamentul și asupra căreia se face atribuirea) pe baza comportamentului observat. Elementul central al unui astfel de demers este reperarea intenției actorului, iar pentru a stabili existența intenției, observatorul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fizică atunci când evaluează capacitatea școlară generală (dimensiunea elev bun Ă elev slab). Cât privește scorurile la inteligență, se pare că evaluatorii au ținut seama de accentul copiilor și, pe baza experienței lor anterioare și a unor indici de limbaj, au inferat de la un anumit accent un status socio-economic inferior, iar de la acesta, o inteligență mai curând medie sau inferioară. Este în afară de orice îndoială că procedând astfel profesorii greșesc. Mai mult, ei au tendința de a supraestima corelația dintre statusul socio-economic și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relevă că două categorii de subiecți cu care se lucrează, profesorii și studenții-viitori profesori, apreciază la fel nivelul de inteligență al unor copii cu note mari la matematică, dar că în privința inteligenței copiilor cu eșec la matematică, opiniile diferă; profesorii inferează un nivel al inteligenței semnificativ mai coborât decât viitorii profesori. Dimpotrivă, cele două grupuri de subiecți atribuie aproximativ același coeficient de inteligență unor copii despre care dețin informații că au evoluții mediocre la desen. S-a constatat și un efect
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
naștere la o întrebare îndrept)țiț). Corelațiile nu sunt nici artificiale, nici naturale; ele sunt doar niște numere pe care cineva le obține, efectuând simple operații matematice. O corelație nu e nici artificial), nici natural), ins) relația pe care o infer)m din ea poate fi privit) și într-un fel și într-altul. S) presupunem c) cineva, de exemplu, supune spre confirmare o lege, determinând cu atenție relația dintre cantitatea de efort necesar) împingerii unei furgonete și coeficientul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai degrab) la nivelul ipotezelor și legilor decât la acela al teoriilor. Legile difer) de teorii, iar diferența se reflect) în distincția dintre modalitatea prin care pot fi descoperite legile și cea prin care trebuie construite teoriile. Ipotezele pot fi inferate din teorii. Dac) sunt confirmate într-un grad suficient de conving)tor, ele sunt numite legi. La ipoteze se poate ajunge și pe cale inductiv). Din nou, dac) sunt confirmate destul de satisf)c)tor, ele se numesc legi. Fluxurile și refluxurile
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
explicațiile pe care le ofer). Prin urmare, voi încheia acest capitol analizând chestiunea test)rii teoriilor. Dac) vrem s) test)m o teorie, trebuie s) respect)m urm)torii pași: S) formul)m teoria care urmeaz) s) fie testat). S) infer)m din ea ipoteze. S) supunem ipotezele la teste experimentale sau observaționale. În efectuarea pașilor doi și trei, s) folosim definițiile termenilor aflate în teoria supus) test)rii. S) elimin)m său s) control)m variabilele perturbatoare neincluse în teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sunt trecute toate testele, trebuie s) se rețin) c) o teorie devine credibil) doar proporțional cu varietatea și dificultatea testelor, si c) nici o teorie nu poate fi vreodat) dovedit) ca fiind adev)rât). Eforturile f)cute de politologi, de a infera ipoteze din teorii, si de a le testa au devenit un loc comun. O mare parte a test)rii este f)cut), în linii mari, la fel. Unul dintre eforturile de a testa propozițiile, efectuat mai minuțios decât majoritatea, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
celor dou) școli la care fac atât de vag referire. Prima, a doua și a patra regul) sunt, prin urmare, ignorate cu senin)țațe. Teoriile supuse test)rii nu sunt formulate. Modul în care din ele ar fi putut fi inferate ipoteze nu este descris. Realizarea observațiilor și generarea datelor sunt f)cute în lipsă oric)rui efort de a defini variabilele, așa cum erau ele definite în teoriile cu care se presupune c) s-a lucrat. Se poate că autorii s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
logic), coerent) și plauzibil), e absurd s) o supunem la teste elaborate. Dac) o teorie e perceput) ca fiind logic), coerent) și plauzibil), rigoarea și gradul de complexitate al testelor pot fi adaptate preciziei sau gradului de generalitate al ipotezelor inferate din teorie. III Pan) acum am abordat chestiunile legate de semnificația teoriei și de cea a construirii și test)rii ei. Teoriile nu apar în urmă eforturilor de stabilire a legilor, chiar când acestea sunt încununate de succes. Construcția teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a nimeri ceva, ba chiar dac), în cele din urm), am reuși, n-o va afla nimeni! Artificiul const), evident, în a lega conceptele teoretice de câteva variabile, în scopul invent)rii de explicații, din care, ulterior, s) poat) fi inferate și testate ipoteze. Problemă de care ne vom ocupă în urm)toarele dou) capitole e s) vedem în ce m)sur), și cât de bine,s-au achitat de sarcin) cercet)torii politicii internaționale. 2 Teorii reducționiste Printre descurajantele tr
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și formele comportamentului lor. Atât de profund este angajamentul lui Hoffmann fâț) de explicațiile de tip inside-out, încât îl adapteaz) și pe Rousseau propriei imagini. Din rândul teoreticienilor politici, Rousseau se distinge prin aceea c) a accentuat imposibilitatea de a infera rezultate din observarea doar a atributelor și comportamentului p)rților. Contextul acțiunii trebuie luat întotdeauna în considerare, indiferent dac) sunt analizați oameni sau state, întrucat contexul va afecta el însuși atribute, scopuri și comportament, așa cum vă altera și rezultate. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]